KorAP: Find »[drukola/base=fenomenologie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...61 >

1,523 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

cincizeci de scriitori și oameni de cultură din întreg spațiul românesc, din Republica Moldova și din Ucraina. Familia îi face o surpriză, editând cărticica aniversară 60 de oglinzi (Ed. Sfera, Bârlad). La Ed. Ager Economistul din București, apare vol. Mihail Diaconescu. Fenomenologia epică a istoriei românești. La 8 octombrie, pentru "merite deosebite în promovarea limbii, culturii și spiritualității românești", i se acordă o Diplomă de excelență de Consulatul General al României din Cernăuți. 2006, 19 ianuarie. La peste 90 de ani, se

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
același zăcământ. Theodor Codreanu nu este un nume nou în ansamblul exegezelor eminesciene. A dat dovezi peremptorii în deslușirea tainițelor eminesciene. Lucrarea sa din 1985, Eminescu Dialectica stilului, a devenit din capul locului un reper hermeneutic pentru orice cercetător al fenomenologiei eminesciene. Deși a fost scrisă înainte de decembrie 1989, noua exegeză [Modelul ontologic eminescian, Editura Porto-Franco, Galați, 1992] a lui Theodor Codreanu a căpătat între timp, fără intenția expresă a autorului, alura unui veritabil manifest pro-eminescian vis à vis de multe

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
au perindat la putere, ci, mai mult, a căutat să restaureze tezaurul arhaic al poporului său, "scormonind" în folclor cele mai frumoase cântece și idei. De aici Mihai Cimpoi va identifica în poezia și aforistica lui Vieru, existența unei veritabile fenomenologii a spiritului românesc. Stările liricii arhaice ale poetului vin din dureroasa sfâșiere geografică produsă de granița de pe Prut, din dorința de a se întoarce acasă, în inima Carpaților. Hermeneutul român vorbește, ca și Mihai Cimpoi, despre destinul ulisian pe care

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
avea să înceapă a doua violență sacrificială, cel puțin la fel de cinică (nu kynică!) prin escamotarea adevărului, prin durata și prin lipsa de respect, demarată prin debutul și reanimarea continuă a "galaxiei Grama"... "Bucovina literară", nr. 1-2, ianuarie-februarie 2005 MIHAIL DIACONESCU. FENOMENOLOGIA EPICĂ A ISTORIEI ROMÂNEȘTI, BUCUREȘTI, EDITURA AGER ECONOMISTUL, 2005 Aureliu GOCI Esprit de finesse, les raisons du coeur și ordo amoris Opera literară a lui Mihail Diaconescu suscită un interes deosebit în mediile literare în care Tradiția contează. Dovadă apariția

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
raisons du coeur și ordo amoris Opera literară a lui Mihail Diaconescu suscită un interes deosebit în mediile literare în care Tradiția contează. Dovadă apariția recentă, aproape concomitentă, a două volume despre romanele lui, semnate de Theodor Codreanu Mihail Diaconescu. Fenomenologia epică a istoriei românești (368 pag.) și de Dumitru Radu Fundamentele teologice ale fenomenologiei narative (544 pag.), care se adaugă cărților lui Gh. Bulgăr Stil și artă literară în proza lui Mihail Diaconescu (două ediții, 2001, 2004), și Critica arhetipală

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
interes deosebit în mediile literare în care Tradiția contează. Dovadă apariția recentă, aproape concomitentă, a două volume despre romanele lui, semnate de Theodor Codreanu Mihail Diaconescu. Fenomenologia epică a istoriei românești (368 pag.) și de Dumitru Radu Fundamentele teologice ale fenomenologiei narative (544 pag.), care se adaugă cărților lui Gh. Bulgăr Stil și artă literară în proza lui Mihail Diaconescu (două ediții, 2001, 2004), și Critica arhetipală și fenomenologia narativă (2004) a lui Valeriu Filimon. (N.r.) Autor al unor romane istorice

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
a istoriei românești (368 pag.) și de Dumitru Radu Fundamentele teologice ale fenomenologiei narative (544 pag.), care se adaugă cărților lui Gh. Bulgăr Stil și artă literară în proza lui Mihail Diaconescu (două ediții, 2001, 2004), și Critica arhetipală și fenomenologia narativă (2004) a lui Valeriu Filimon. (N.r.) Autor al unor romane istorice mult discutate, dl. Mihail Diaconescu și-a probat capacitatea de creator de universuri ficționale, ca și virtutea comprehensiunii momentelor astrale din istorie și nu doar pasiunea de colecționar

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
flexibil, dezvoltat armonios pe un vast teritoriu, dimensionat de rădăcini, de puterea lor de a se prinde în pământ, dar și de a trimite miraculoasele seve spre mugurii cei mai îndepărtați din coroana înaltă. Grandoarea proiectului d-lui Mihail Diaconescu fenomenologia epică a spiritualității române a părut unora covârșitoare, chiar depășind slabele puteri ale unui singur condei, dar iată că impresionantul program se concretizează, cu tenacitate și consecvență, cu fiecare nouă apariție editorială a unui autor activ publicistic și cu o

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
spiritual al romanelor d-lui Mihail Diaconescu nu sunt atestate documentar. Sunt însă ușor de imaginat ca posibile și necesare în procesualitatea evenimentelor istorice, care evenimente se generează prin autenticitatea atitudinilor și a conflictelor exprimate în spectrul social-politic al epocilor. Fenomenologia conflictuală și dialectică narativă trasează cu exactitate principalele momente istorice, zonele liniștite de acumulare, dar și gurile vulcanice fierbinți, care marchează plenar existenta unui popor în istoria universală. Cred că ne lipsesc punctul arhimedic, siguranța, altitudinea de lectură și ne

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
românești, cât încearcă să descopere cel mai judicios punct de observație. Mărturisesc că mi-ar fi fost greu și prind această tonalitate a comentariului dezinvoltă, degajată, fără teamă de superlative fără cartea magnifică a d-lui Theodor Codreanu, Mihail Diaconescu. Fenomenologia epică a spiritului românesc, care explorează un univers plin de semnificații, fără prejudecăți sau exprimări tabuizate. În peisajul literar actual cartea aceasta este un eveniment. Totuși dl. Theodor Codreanu pare mai degrabă animat de un spirit analitic de mare finețe

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
simbolic nu reprezintă doar o acumulare de necunoscute în ecuația națională. De altfel, deși critica tradițională a supralicitat acest concept, un roman pur istoric nici nu ar putea exista. Prea multă istorie exclude genul proteic. Factologicul nu agreează ficționalul. Metoda fenomenologiei narative care-l individualizează pe Mihail Diaconescu, prin raportare la întreaga evoluție a literaturii române, reprezintă o analiză și un efort de semnificare epică a acumulărilor, tensiunilor politice, naționale, internaționale, sociale, culturale, spirituale care agită și direcționează epoca și care

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Paul Anghel are și el o privire arhetipală asupra culturii române sintetizată în lucrarea postumă O istorie posibilă a literaturii române. Modelul magic, rămasă, din păcate, neîncheiată. Mihail Diaconescu rămâne singular prin istoria convertită în epică. El alcătuiește deopotrivă o fenomenologie istorică și una a spiritului, cum observă Theodor Codreanu, a spațiului și a timpului, încercând să probeze, fie și prin ficțiune, continuitate arhetipală a ontologiei românești. Și o face convingător prin câteva romane ample, scrise nu neapărat cronologic, dar completându

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
n. 8 noiembrie 1937) este o excepție, de vreme ce a apărut a treia lucrare cu acest caracter, după Stil și artă literară în proza lui Mihail Diaconescu de Gh. Bulgăr, în două ediții, în 2001 și 2004, și Critică arhetipală și fenomenologia narativă de Valeriu Filimon, în 2004. Această a treia carte dedicată romancierului, de către Theodor Codreanu (n. 1 aprilie 1945), se numește Mihail Diaconescu Fenomenologia epică a istoriei românești și însumează 368 pagini. Nu este o monografie convențională căci, de la început

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
Mihail Diaconescu de Gh. Bulgăr, în două ediții, în 2001 și 2004, și Critică arhetipală și fenomenologia narativă de Valeriu Filimon, în 2004. Această a treia carte dedicată romancierului, de către Theodor Codreanu (n. 1 aprilie 1945), se numește Mihail Diaconescu Fenomenologia epică a istoriei românești și însumează 368 pagini. Nu este o monografie convențională căci, de la început, cronologia cu care se deschide volumul (p. 9-42) este una neobișnuită și are ca prim reper anul 1763, coborând până la cei mai îndepărtați strămoși

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
plină de inițiative legate de lumea literară și universitară, de viața revistelor de cultură, bogată în călătorii și în evenimente culturale, în legături intelectuale și cărți, cu permanentă raportare la viața de familie. Prima parte a cărții în sine, "Fundamentele fenomenologiei epice", conturează singularitatea prozatorului în peisajul literar, ca scriitor cu program și având "curajul de a fi tradiționalist" ca autor de romane istorice, aspirând la complementaritate exemplară și la construcția unei "fenomenologii epice naționale" cu o analiză a stilisticii acesteia

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
familie. Prima parte a cărții în sine, "Fundamentele fenomenologiei epice", conturează singularitatea prozatorului în peisajul literar, ca scriitor cu program și având "curajul de a fi tradiționalist" ca autor de romane istorice, aspirând la complementaritate exemplară și la construcția unei "fenomenologii epice naționale" cu o analiză a stilisticii acesteia. Partea a doua, Analize fenomenologice, reprezintă o abordare nu cronologică, în mod standardizat aproape în cazul multor monografii, ci din perspectivă tematică (Eminescianismul în ipostaza epică, În căutarea adevărului istoric, O parabolă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
stilisticii acesteia. Partea a doua, Analize fenomenologice, reprezintă o abordare nu cronologică, în mod standardizat aproape în cazul multor monografii, ci din perspectivă tematică (Eminescianismul în ipostaza epică, În căutarea adevărului istoric, O parabolă epică despre justiție Adevărul retorului Lucaci, Fenomenologia epică a puterii, Mitul Meșterului Manole sau relația sacrificiu-creație, Memoria arheică a Unirii, Epopeea Marii Uniri, O parabolă epică despre "mirabilis spiritus loci"). Fiecare temă face obiectul de analiză al unui capitol cu 6-8 subcapitole structurate fie pe subteme, fie

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
pentru a ilustra puterea lor de sugestie asupra semnificațiilor și specificității prozei lui Mihail Diaconescu: Tentația puterii, Romanul total, Idealul dreptății, Fantasticul, "ars magica" și trăirea faustică, Urme și umbre, Himera lui Anteu, Triumf și singurătate. A treia parte, De la fenomenologia epică la fenomenologia culturii, se deschide cu o schiță de cadru și cuprinde capitole mari precum Eonul românesc, Estetica Ortodoxiei, O demistificare a istoriei și culturii. Ca și în secțiunile anterioare, în care s-a ocupat, într-o cronologie fenomenologică

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
puterea lor de sugestie asupra semnificațiilor și specificității prozei lui Mihail Diaconescu: Tentația puterii, Romanul total, Idealul dreptății, Fantasticul, "ars magica" și trăirea faustică, Urme și umbre, Himera lui Anteu, Triumf și singurătate. A treia parte, De la fenomenologia epică la fenomenologia culturii, se deschide cu o schiță de cadru și cuprinde capitole mari precum Eonul românesc, Estetica Ortodoxiei, O demistificare a istoriei și culturii. Ca și în secțiunile anterioare, în care s-a ocupat, într-o cronologie fenomenologică, de opera prozatorului

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
și prin care a identificat dimensiunile, accentele, ideile și formele care îl caracterizează și îl singularizează pe romancier, relevând unitatea sistemică a programului său epic și a reprezentărilor despre istorie, dar și substanța erudiției sale din care se nutrește această fenomenologie epică, Theodor Codreanu se ocupă, în a treia parte a cărții sale, de volumele de istorie a culturii ale lui Mihail Diaconescu, "realizări științifice de anvergură" (Istorie și valori, 1994; Prelegeri de estetică a Ortodoxiei, 2 vol., 1996; Terra Mirabilis

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
literară în care acribia se împletește cu eleganța stilistică. "Biblioteca Bucureștilor", nr. 7, iulie 2006 A.I. BRUMARU "Epica Magna" Domnului Theodor Codreanu (critic, eseist, istoric literar, monografist, prozator el însuși), impozanta lucrare romanescă a lui Mihail Diaconescu (vezi Mihail Diaconescu. Fenomenologia epica a Istoriei românești) îi confirmă nu doar vocația; mai exact, spre a folosi totuși termenul îi confirmă ideologia (dacă înțelegem prin aceasta, cum ar spune Adrian Marino, critica ideilor literare, iar nu articleria sezonieră și, când nu e strânsă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
una dintre cele mai denaturate de contorsiunile gândirii adversarilor naționalității. Sunt, propriu-zis, cele două fețe ale lui Ianus, care dau și titlul uneia dintre importantele cărți ale savantului". (În această ordine, însă, deja Mihail Diaconescu scria, în Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001), acestea: "Suntem însetați de realizările culturale de valoare din lumea întreagă, așa cum alții sunt însetați de propriile noastre realizări. Suntem în permanent și în egală măsură receptori și difuzori de cultură". Mihail Diaconescu și-a recunoscut, cum se

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
fără de nici o reticență: transmodernismul și tradiția nu sunt viziuni opuse ale lumii, ci o sinteză a lor fermecătoare ori enigmatică; accesibilă sau nesfârșită. De ce, cu toate acestea, și-a intitulat Theodor Codreanu, această primă monografie dedicată operei lui Mihail Diaconescu Fenomenologia epică a Istoriei românești? Scriam eu însumi, încă din anii 80 (cartea, remarcabilă, a lui Theodor Codreanu e, totdeodată, în această ordine, o probă, ea cuprinzând și o masivă fără exagerare listă bibliografică, de la p. 204 la p. 318) că

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
cartea, remarcabilă, a lui Theodor Codreanu e, totdeodată, în această ordine, o probă, ea cuprinzând și o masivă fără exagerare listă bibliografică, de la p. 204 la p. 318) că seria de romane a lui Mihail Diaconescu se constituie ca o fenomenologie narativă, mai exact ca o fenomenologie epică a spiritualității romanești, a ființei noastre, cum s-ar spune, etnice și istorice. Înainte de a-și expune fundamentele fenomenologiei epice, Theodor Codreanu reține din prolegomenele teoretice ale romancierului (op. cit.) preferința acestuia pentru varianta

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
e, totdeodată, în această ordine, o probă, ea cuprinzând și o masivă fără exagerare listă bibliografică, de la p. 204 la p. 318) că seria de romane a lui Mihail Diaconescu se constituie ca o fenomenologie narativă, mai exact ca o fenomenologie epică a spiritualității romanești, a ființei noastre, cum s-ar spune, etnice și istorice. Înainte de a-și expune fundamentele fenomenologiei epice, Theodor Codreanu reține din prolegomenele teoretice ale romancierului (op. cit.) preferința acestuia pentru varianta hegeliana aceea, cu vorba lui C.

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]