1,410 matches
-
reprezintă de fapt un sistem int egrat de piețe, constituit într o piață globalizată și/sau mondializată ce prom ove ază puternic cererea, nevoia consumativistă, produsul nefiind altceva decât un vehicul al nevoii, al cererii formate, multiplicate de o o fer tă creată și recreată continuu prin forța organizată a pieței financiare.“<foo tnote id=”163”>Revista „Finanțe, Bănci, Asigurări“, Globalizarea și polarizarea în rețea a piețelor financiare internaționale nr. 2, februarie 2007 , p. 11 </footnote> Piețele financiare, loc de întâlnire
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
un mare nu măr de țări în curs de dezvol tare. Forțele externe structurale au început să fu ncționeze odată cu apari ția a două căi de dezvoltare în structurile financiare ale țărilor exporta toare de capital: reducerea costurilor de trans fer , tranzacționarea, comunicarea și liberalizarea conturilor de capital. Acestea au condus la creșterea disponibilității capitalului privat de traversare a granițelor pentru tare de noi piețe. Pentru investițiile străine de po ofoliu, acest ele mente nu sunt, însă, întotdeauna, determinante pentru localizarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
milioane, din 2007 (graficul nr. 3.22.). Declinul brusc al IPO, pe care îl putem observa din graficul de mai sus, s a datorat, în cea mai mare parte, lipsei de participare din partea fondurilor speculative, dintre care multe au su fer it pierderi semnificative în contextul crizei curente. Fondurile speculative au reprezentat o forță dominantă pe piețele emergente, în ultimii ani. În prezent, acestea sunt considerate o componentă importantă a tranzacți ilo r IPO - atât în țările dezvoltate, cât și în
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
locuitorului Zamfirache Morariu cu suma de 540 de lei, întrucât: „...trimis fiind la Borzești - Bacău, Armata de Nord ia rechiziționat boii și carul”. Aceeași problemă se cerea a fi rezolvată și cetățeanului I. Bârlădeanu „...pentru un car cu osii de fer, complect, în valoare de 200 de lei care i-a fost reținut de Batalionul de Etape al Rgt. 66 Infanterie”. Totuși, din dorința de a face un ban în plus, unii țărani care plecau cu carele cu boi la Iași
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
destul de mari. Împreună cu președintele Băncii „Grădina”, Ioan Popescu, Emil Focșa a semnat documentul din care am citat după ce la final scrisese și pierderile suferite: „Un trior mare al Coop I. Gh. Duca; 12 borune cu tânjelile lor; un plug de fer pus amanet de un debitor; un lavoar nou al Băncii; tabla depe acoperișul magaziei; cinci spărturi pe acoperișul Băncei și a tavanului; una bancă lungă de aproximativ 4 metri; dușumeaua dela două camere și un antret; 18 (optsprezece) ochiuri de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din Parpanița și alții, au descris evenimentele tot în aceleași culori și pe fondul acelorași revendicări ce pentru țărani nu puteau fi amânate cu hârtii citite în piața publică de către notabilitățile timpului. e. „(...) m’au bătut cu un hârleț de fer spărgându-mi capul” Foarte importantă și oarecum lămuritoare rămâne declarația arendașului evreu de 50 de ani Herșcu Nacht, cel mai păgubit personaj al evenimentelor de la Negrești. Acesta gestiona la vremea respectivă moșiile Buhăiești, Parpanița și Glodeni. Din fericire, mărturia lui
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
am stat ascuns în beciu dar simțind că vin și la beciu, am eșit și atunci I. Dărăjincă din Căzănești și frații Costache și Dumitru Luchian din Parpanița m’au luat la bătae cu ciomegele și cu un hârleț de fer spărgându-mi capul și trântindu-mă jos”. O fi fost adevărat sau numai a vrut să-i bage la gherlă și mai tare pe participanți, arendașul a povestit anchetatorilor vasluieni că în răstimpul încasării, cu tot cu dobândă, a bătăii de la țărani
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
practic, niciun fel de opoziție din partea oficialilor noștri. Dintr-o „Situație a ridicărilor fără forme ale unor bunuri conform punctului 12 din Convenția de Armistițiu” încheiată la mijlocul anului 1945, au fost consemnate următoarele confiscări: „...un pian, 50 de paturi de fer, 5 mese, 4 bănci lungi, 10 dulapuri mari, 25 de scaune, 2 fotolii, 2 canapele (...)”. g. Contribuții civice La inițiativ prefectului de atunci, Gheorghe Rășcanu, în anul 1923 a început la Vaslui o campanie publică de strângere a fondurilor necesare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
întocmit o factură în contul Comunității evreilor. Montarea rezervoarelor, țevilor și dușurilor a fost încredințată maistrului Leon Alaman, contra sumei de 5.573 de lei, iar o altă importantă lucrare („Repararea a 20 de geamuri la Bae, repararea balamalelor de fer pentru a se putea deschidea [sic!, n.a.]”) a fost acordată unei rude, probabil, pe nume Leiba Alaman, care a ridicat de la casierie suma de 3.000 de lei (contravaloarea indemnizației de scumpete a „Domnului Președinte Glückman” pe o lună). Pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de tuciu la Bae”. Dar, această amărâtă de sobă a mai ușurat bugetul comunității cu încă 2.600 de lei, potrivit chitanței explicative semnate de beneficiarul sumei, Avram Leibovici, care mai scrisese următoarele: „Facerea unui postament la o sobă de fer la Bae, complectarea cu 9 metri de burlane, un capac de tablă la sobă și unul la cazanul sobei”. De unde și-au procurat ovreii hușeni „celebra” sobă de „tuciu”, am aflat răsfoind dosarul cu pricina și citind un document. Astfel
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1890, în localitatea Feodosia, Kerci, venise pe 9 aprilie 1944 și se angajase ca fierar la Zorleni. Motivul sosirii în România? „M’au adus nemții cu forța”, însemnase scribul român de la CAlC. Pașciuk Nechita (n.1900, de meserie „strungar în fer”), însoțit de nevasta Natalia și doi copii, declarase în fața comisiei ca fiind o familie de „ruși”, cu ultimul domiciliu în orașul Kirovograd. Și Nechita semnase cu caractere rusești. Un altul care semnase asemenea, fusese Pipulea Dumitru, născut la data de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și 200 de cai, S’a dat ordin a se lua vitele pentru a se transporta în URSS”. La articolul 13: „Dela Prefectură: 1 semănătoare, una mașină bătut porumb, un plug cu patru brazde. (...) La Iordache Ciorici, 14.000 kgr. fer, piese dela o moară”. Nota bene, și acestea trebuiau să fie expediate în Rusia bolșevică, pentru veșnica slavă a nesătulului Stalin! Deoarece ca și un păduche în frunte apăruse și la Bârlad trădătorul partid comunist, diriguitorii urbei și ai prefecturii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
bietul Eminescu și ce mai este el acum!” melancolia, nostalgia și tristețea ce-l cuprind pe omul sensibil, la gândul că trecerea timpului a degradat lucruri și oameni. 23 p. 203, r. 9 : „n-ar fi rău să mai bateți ferul până-i cald” lucrurile trebuie făcute la timpul potrivit, pentru a nu se întâmpina dificultăți la tergiversarea acestora. 24 p. 204, r. 11 13 : " parcă nu ne-am prea teme ca lucrările noastre să fie azvârlite cu despreț din școală
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
să nu incluzi în sânul Bisericii pe copiii nou născuți din părinți creștini Și pentru care părinții dau garanție, iar nașii își iau angajamentul ferm că i vor crește în credința creștină. Făcând apologia botezului copiilor, în sprijinul ideii sale, Fer. Augustin mai aduce, între altele și argumentul că, altfel, copiii nu pot primi Sfânta Împărtășanie<footnote În acel timp exista în toată Biserica, deci Și în Apus, practica de a oferi Sfânta Euharistie Și copiilor, îndată după botez. Practica aceasta
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
footnote † Nicolae, Mitropolitul Banatului, op. cit., p. 138. footnote>. Se cunosc astfel cazurile unor vestiți Părinți ai Bisericii care din această ultimă pricină n-au primit Botezul decât la maturitate: Sfântul Ioan Gură de Aur la 24 de ani, Rufin și Fer. Augustin la 25 de ani, Sfântul Vasile cel Mare la 27 de ani, Sfântul Grigorie de Nazianz la 30 de ani, Fericitul Ieronim la 20 de ani, Paulin de Nola la 35 de ani etc. Deși avuseseră mame eminamente pioase
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
ambele) 250 suflete (72 familii). Pentru anul 1898, cu reparații semnificative la biserică (crăpată după cutremurul din 1894) am descoperit mai multe documente dintre care reținem că: Prin adresa nr. 23/ 24 septembrie 1898 protoiereul cere aprobarea pentru „cerc de fer” împrejurul bisericii și suspendarea serviciului divin (aprobat a doua zi). Într-o altă adresă protoereul I. Andreescu cere ajutor Episcopiei pentru ca materialul lemnos de la desființarea bisericii Dânceni „să se dea parohiei Lehacea” (tot comuna Giurgioana) pentru că Podu Turcului „e populat
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
footnote Sfântul Grigorie de Nyssa, Lauda Sfântului Părintelui nostru Efrem. footnote>. Hristos reface împreună cu fiecare urcușul duhovnicesc. Credinciosul, progresând în viața duhovnicească, progresează și Hristos odată cu cei ce l-au primit, arătându-se copil sau tânăr sau om<footnote Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Ortodoxia, Anul XXIII footnote>. Ideea aceasta o întâlnim și la Sfântul Maxim Mărturisitorul. În viziunea Sfântului Maxim, lucrarea desăvârșirii umane are două aspecte. Dintr-un punct de
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
o identică mișcare stabilă, săvârșită în jurul Aceluiași, Unul și Singur. Și aici este reluată, ideea de epectază a Sfântului Grigorie de Nyssa care se continuă și în veșnicie<footnote Această idee este tratată mai pe larg în studiul lui Nicolae Fer. footnote>. O descriere deosebit de evocatoare ne vine în Răspunsuri către Talasie, 65, unde Sfântul Maxim vorbește de acest repaus etern mișcător și îl asociază oximoronului mișcare stabilă (eternă) sau mișcare identică stabilă. Nu putem respinge aici posibilitatea, chiar probabilitatea, că
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
toalete publice, aeroporturi, cabinete medicale sau, desigur, lifturi (n.trad.). Centre de Recherche pour l'Étude et l'Observation des Conditions de Vie (Centrul de Cercetare pentru Studierea și Observarea Condițiilor de Viață) (n. trad.) Société Nationale des Chemins de fer Français (Societatea Națională a Căilor Ferate Franceze) (n. trad.) La troisième, în sistemul educațional francez, reprezentînd ultima clasă de "colegiu" (gimnaziu), înaintea claselor de liceu, corespunde aproximativ clasei a opta din sistemul de învățămînt românesc (n. trad.) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- REPREZENTĂRILE SOCIALE 6
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
i-am găsit mâncând pe o tarabă a cârciumei de peste drum de spital cârnați de băcănie; noaptea dormeau în cârciumă. Cu asemenea strășnicie se ocârmuia oștirea pe atunci! Stăpânitorul răsplătea meritul cu mâna deschisă și pedepsea viciul cu mâna de fer". " Cîteodată mă strecuram noaptea printre cordon și alergam călare în oraș, ca să văz pe mumă-mea. Nimic mai îngrozitor ca ulițele Bucureștilor atunci: în tot lungul ulițelor nu întîlneam alt fără numai care cu ciocli, care transportau morții la câmp
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
apropiere între γνόφος-ul de la Sfântul Grigorie al Nyssei și nopțile obscure ale Sfântului Ioan al Crucii. Pentru primul, întunericul înseamnă transcendența ființei divine, pentru ultimul, noaptea are semnificația unei purificări active sau pasive a simțurilor și a spiritului<footnote Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nisa”, Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, p. 88. footnote>. La reconsiderarea teologiei mistice a Sfântului Grigorie de Nyssa, marea masă a învățaților îl prezintă ca partizan al unei
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
Sfântul Grigorie descrie eliberarea spiritului de sub aspectul pasional, prin asceză. Teognosia angajează pe om într-un proces de interiorizare, de enstază - așa cum îl numește Sfântul Grigorie - pentru ca omul să găsească chipul lui Dumnezeu, care are similitudine cu arhetipul<footnote Nicolae Fer, op. cit., p. 85. footnote>. Progresul în cunoaștere rezultă din progresul în viața duhovnicească: „Măsura cunoașterii lui Dumnezeu ... este în tine”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire la Fericiri, omilia a VI-a, col. PSB, vol. 29, p. 382. footnote>. Cea
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
omilia a VI-a, col. PSB, vol. 29, p. 382. footnote>. Cea mai înaltă expresie a structurii libere a spiritului uman este apatia (ἀπάθεια), nepătimirea, identificată cu virtutea, care nu e altceva decât aspectul frumuseții interioare a chipului<footnote Nicolae Fer, op. cit., p. 85. footnote>. Sufletul trebuie să se retragă din strălucirea înșelătoare a vieții lumești, așa cum Moise se retrage, fiind mai mult timp păstor. Retrăgându-se din lume (poate fi vorba și de o retragere a omului în pustiul inimii
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
73. footnote>. Transcendența naturii divine este afirmată nu numai în lucrarea De vita Moysis, ci și în omilia a VII-a din In Ecclesiasten, în omilia a XI-a din In Canticum canticorum, precum și în scrierea Contra Eunomium<footnote Nicolae Fer, op. cit., p. 86. footnote>. Sfântul Grigorie numește întunericul în care a intrat Moise pe Sinai supra-luminos sau întuneric luminos (λαμπρός γνόφος). El folosește astfel paradoxul și vorbește despre întunericul strălucitor, supra-luminos. Dumnezeu nu e acoperit de un întuneric, pur și
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
Hristos, care va fi dezvoltată mai târziu de Sfântul Nicolae Cabasila. Dacă ființa divină nu ar fi transcendentă cunoașterii, veșnic inepuizabilă în manifestările ei de lumină, curând mișcarea de cunoaștere s-ar termina, ca și progresul în bine”<footnote Nicolae Fer, op. cit., p. 88. footnote>. Cel căutat, adică Dumnezeu, în concepția Sfântul Grigorie, e mai presus de orice cunoaștere, înconjurat din toate părțile de necuprinsul Lui, ca de întuneric. De aceea, zice și înțeleptul Ioan, ajuns în acest întuneric strălucitor, că
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]