435 matches
-
de azot și fosfor au obținut peste 8,5 g păstăi, în medie, la o plantă. Deși majoritatea variantelor au prezentat diferențe distinct semnifictive față de martorul nefertilizat, nu putem trece cu vederea rezultatele destul de mici în cazurile când s-a fertilizat numai cu potasiu. Greutatea medie a păstăilor a fost destul de ridicată și în cazul când s-a fertilizat cu îngrășământul foliar Folifag, cele mai bune rezultate obținându-se la V25, atunci când s-au aplicat N66P128K120+Folifag 2% (9,9 g
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
variantelor au prezentat diferențe distinct semnifictive față de martorul nefertilizat, nu putem trece cu vederea rezultatele destul de mici în cazurile când s-a fertilizat numai cu potasiu. Greutatea medie a păstăilor a fost destul de ridicată și în cazul când s-a fertilizat cu îngrășământul foliar Folifag, cele mai bune rezultate obținându-se la V25, atunci când s-au aplicat N66P128K120+Folifag 2% (9,9 g/plantă) (tabelul 38). Numărul mediu de semințe pe o plantă s-a modificat vizibil funcție de îngrășământul folosit și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la 64 %. Comparativ cu îngrășămintele cu potasiu, se poate afirma că, cele pe bază de fosfor sunt mult mai eficiente, mărirea dozei de potasiu până la 120 kg/ha s.a. nu a putut să favorizeze producții mai mari decât la năutul fertiliza cu doze mici de fosfor (64 kg/ha P2O5 ). Fertilizarea numai cu îngrășăminte pe bază de azot a favorizat obținerea de producții ce au depășit martorul nefertilizat cu valori de 55% (33 kg/ha N), 67% (66 kg/ha N
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pe bază de azot a favorizat obținerea de producții ce au depășit martorul nefertilizat cu valori de 55% (33 kg/ha N), 67% (66 kg/ha N), și 71% (99 kg/ha N). Sporul maxim de producție la realizat năutul fertilizat cu 99 kg/ha N (cu 1.260 kg/ha mai mult decât martorul) dar destul de mic (+ 80 kg/ha) față de varianta fertilizată cu 66 kg/ha N, ceea ce ne face să afirmăm că aplicarea unei doze mai mari de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
66 kg/ha N), și 71% (99 kg/ha N). Sporul maxim de producție la realizat năutul fertilizat cu 99 kg/ha N (cu 1.260 kg/ha mai mult decât martorul) dar destul de mic (+ 80 kg/ha) față de varianta fertilizată cu 66 kg/ha N, ceea ce ne face să afirmăm că aplicarea unei doze mai mari de 60 kg/ha N nu este eficientă economic. Dacă aceste doze de îngrășământ pe bază de azot (33 kg/ha N, 66 kg
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
kg/ha N + fosfor 128 kg/ha P2O5. Sporul de producție față de năutul nefertilizat este de 59% (N33+P128), 75% (N66+P128) și 81% (N99+P128). Se poate observa, și în acest caz, că cea mai bună variantă este cea fertilizată cu combinația N66+P128. în cazul în care aceleași doze de azot (33 kg/ha N, 66 kg/ha N și 99 kg/ha N) se aplică pe un agrofond de potasiu (120 kg/ha K2O), se observă că producțiile
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
kg/ha) se realizează la V14 prin combinația N33+K120, producție care depășelte cu 1.010 kg/ha martorul, cu 793 kg/ha varianta V10 fertilizată numai cu potasiu 120 kg/ha s.a., iar cu 40 kg/ha varianta V2 fertilizată cu azot 33 kg/ha s.a. Producția de 3.150 kg/ha s-a realizat la V16 când s-a aplicat 99 kg.ha N + 120 kg/ha K2O, această valoare depășind martorul cu 1.390 kg/ha sămânță, varianta
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
azot 33 kg/ha s.a. Producția de 3.150 kg/ha s-a realizat la V16 când s-a aplicat 99 kg.ha N + 120 kg/ha K2O, această valoare depășind martorul cu 1.390 kg/ha sămânță, varianta V10 fertilizată cu potasiu (120 kg/ha K2O) cu 1.184 kg/ha, iar varianta V4 fertilizată numai cu azot (99 kg/ha N) cu 130 kg/ha. Folosirea diferitelor doze de azot pe un fond de fosfor și potasiu (128 kg
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și potasiu cu îngrășământul foliar Folifag a dus la obținerea de producții ce au depășit martorul cu peste 1.010 kg/ha. Cele mai bune rezultate s-au obținut la V20 , respectiv 3.440 kg/ha, urmată de varianta V25 fertilizată cu 66 kg/ha N + 96 kg/ha P2O5 + 80 kg/ha K2O la care s-a adăugat în perioada de vegetație Folifag 2% cu o producție de 3.320 kg/ha, depășind martorul cu 1.560 kg/ha și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha N + 96 kg/ha P2O5 + 80 kg/ha K2O la care s-a adăugat în perioada de vegetație Folifag 2% cu o producție de 3.320 kg/ha, depășind martorul cu 1.560 kg/ha și de varianta V24 fertilizată cu 96 kg/ha P2O5 + 80 kg/ha K2O + Folifag 2% cu o producție de 3.280 kg/ha care a depășit martorul cu 1.520 kg/ha. Se poate spune că năutul reacționează bine și la îngrășămintele foliare, producția
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
64 kg/ha P2O5 s.a la 128 kg/ha P2O5 s.a. Combinarea îngrășămintelor pe azotate cu cele fosfatice au adus un plus de proteină comparativ cu martorul de 387 kg/ha în cazul combinației N99P128, în schimb față de varianta fertilizată cu N99 sporul a fost de numai 68 kg/ha. îngrășămintele potasice în combinație cu cele pe bază de azot aplicate năutului au realizat producții mari de proteină cu diferențe semnificative față de năutul nefertilizat, combinația N99K120 fiind cea mai productivă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
favorizat obținerea unui spor de proteină la toate variantele fertilizate dovedindu-se că năutul reacționează destul de bine la acet tip de fertilizare (tabelul 41). Conținutul boabelor de năut în ulei a scăzut în majoritatea cazurilor în care planta a fost fertilizată cu îngrășăminte chimice și foliare. Creșterea procentului de ulei peste 6,0% realizat la martorul nefertilizat, s-a obținut numai în cazul variantelor fertilizate cu P64, P96 Și K80. Mărirea dozei de fosfor de la 96 kg/ha la 128 kg
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Conținutul boabelor de năut în ulei a scăzut în majoritatea cazurilor în care planta a fost fertilizată cu îngrășăminte chimice și foliare. Creșterea procentului de ulei peste 6,0% realizat la martorul nefertilizat, s-a obținut numai în cazul variantelor fertilizate cu P64, P96 Și K80. Mărirea dozei de fosfor de la 96 kg/ha la 128 kg/ha a influențat scăderea procentului de ulei la 5,9%. Același 77 lucru s-a întâmplat și în cazul fertilizării cu K, creșterea dozei
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la 5,9%. Același 77 lucru s-a întâmplat și în cazul fertilizării cu K, creșterea dozei de la 80 kg/ha la 120 kg/ha a favorizat scăderea procentului de ulei. Conținutul cel mai scăzut în ulei la realizat năutul fertilizat cu N66P128K120 + Folifag 2% (4,7 %), N33 + Folifag 2% și N99 cu un conținut de 4,8%. Adăugarea la îngrășămintele pe bază de azot a celor pe bază de fosfor și potasiu au mărit puțin procentul de ulei față de variantele
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ovine administrat într-o cantitate ce reprezintă media tuturor variantelor privind doza de îngrășământ organic (0-30 t/ha) Talia plantelor a crescut cu 1,6 cm atunci când îngrășământul folosit a fost gunoi de grajd de ovine față de cea a plantelor fertilizate cu gunoi de grajd de bovine. Gunoiul de grajd de bovine a determinat, prin aplicarea sa la năut, obținerea unor plante cu o talie de 51,4 cm, mai mică cu 3% decât a plantelor fertilizate cu gunoi de grajd
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
față de cea a plantelor fertilizate cu gunoi de grajd de bovine. Gunoiul de grajd de bovine a determinat, prin aplicarea sa la năut, obținerea unor plante cu o talie de 51,4 cm, mai mică cu 3% decât a plantelor fertilizate cu gunoi de grajd de ovine (tabelul 44). Numărul ramificațiilor principale la o plantă a fost influențat semnificativ de tipul gunoiului de grajd utilizat în cultură. Astfel îngrășământul de bovine a favorizat obținerea de plante cu un număr mediu de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
tabelul 45). Fructificarea năutului exprimată prin numărul de păstăi pe o plantă a fost deasemeni mai bună atunci când la năut s-a aplicat gunoi de grajd de ovine (33 păstăi/ plantă) care a depășit cu 0,7 păstăi/plantă, năutul fertilizat cu gunoi de grajd de bovine unde s-a realizat un număr de 32,3 păstăi /plantă (tabelul 46). Numărul de semințe la o plantă de năut și masa acestora a fost mai mare în cazul folosirii gunoiului de grajd
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de 32,3 păstăi /plantă (tabelul 46). Numărul de semințe la o plantă de năut și masa acestora a fost mai mare în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine, dar diferența de valoare nu a avut semnificație față de varianta fertilizată cu gunoiul de grajd de bovine. Cu 32,7 semințe/pl. năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de bovine a fost depășit doar cu 1% de năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de ovine, iar masa semințelor a fost de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
dezvoltat mai bine când îngrășământul a provenit de la ovine, comparativ cu cel provenit de la bovine (tabelul 50). MMB (g) a avut o masă de peste 190 g în ambele cazuri. Cu o masă a 1000 de boabe de 197 g năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de ovine a depășit cu 5 g pe cea a boabelor provenite de la plante de năut fertilizate cu gunoiului de grajd de bovine, diferență care nu a fost semnificativă (tabelul 51). Conținutul semințelor în proteină (%) și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
o masă de peste 190 g în ambele cazuri. Cu o masă a 1000 de boabe de 197 g năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de ovine a depășit cu 5 g pe cea a boabelor provenite de la plante de năut fertilizate cu gunoiului de grajd de bovine, diferență care nu a fost semnificativă (tabelul 51). Conținutul semințelor în proteină (%) și producția de proteină (kg/ha) raportată la unitatea de suprafață au fost mai valoroase la năutul fertilizat cu gunoi de grajd
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de la plante de năut fertilizate cu gunoiului de grajd de bovine, diferență care nu a fost semnificativă (tabelul 51). Conținutul semințelor în proteină (%) și producția de proteină (kg/ha) raportată la unitatea de suprafață au fost mai valoroase la năutul fertilizat cu gunoi de grajd de ovine. Procentul de proteină a crescut de la 23,9 %, obținut de boabele de năut fertilizate cu gunoi de grajd de bovine, la 24,6% cât s-a obținut în cazul fertilizări cu gunoi de grajd
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
semințelor în proteină (%) și producția de proteină (kg/ha) raportată la unitatea de suprafață au fost mai valoroase la năutul fertilizat cu gunoi de grajd de ovine. Procentul de proteină a crescut de la 23,9 %, obținut de boabele de năut fertilizate cu gunoi de grajd de bovine, la 24,6% cât s-a obținut în cazul fertilizări cu gunoi de grajd de ovine. Producția de proteină brută obținută în urma fertilizării cu îngrășăminte organice a fost de 633,3 kg/ha în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de îngrășământ organic asupra creșterii și fructificării năutului, s-a folosit gunoiul de grajd de bovine și ovine în proporție de 1:1. Talia plantelor a avut valori cuprinse între 36 cm/pl. (martor nefertilizat) și 58,5 cm/pl. (fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd). Năutul, deși este leguminoasă pentru boabe, reacționează bine la aplicarea gunoiului de grajd. Doza de 1525 t/ha este cea mai bună în cazul năutului fertilizat, talia plantelor fiind cu peste 60 % mai
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
peste 60 % mai mare decât la năutul nefertilizat. Creșterea dozei de gunoi de grajd la 30 t/ha a dus la obținerea unor plante cu o talie de 56,6 cm, înălțime a plantelor care a fost depășită de năutul fertilizat cu 15t/ha, 20 t/ha și 25 t/ha. Dozele de 5-10 t/ha au influențat semnificativ talia plantelor comparativ cu a martorului nefertilizat. Mărirea dozei de la 20 t/ha la 25 t/ha a favorizat o creștere a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha la 25 t/ha. Cantitatea de 30 t/ha a favorizat obținerea de plante cu un număr de 4,8 ramificații principale/pl, cu 0,1 ramificații principale/pl. mai puține decât la plantele de năut unde s-a fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd. Aplicarea îngrășămintelor organice a mărit cu cel puțin 0,9 numărul ramificațiilor principale la o plantă de năut comparativ cu martorul nefertilizat, dozele de 20-30 t/ha fiind cele mai indicate (tabelul 57
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]