561 matches
-
asta, cînd Susan n-a știut cum să plece mai repede și el n-a fost În stare să achite consumația, n-a fost În stare s-o vadă de aproape pe flight hostess și nici măcar să se uite la fetișcanele alea și acum trebuia să suporte privirile insolente ale băiețandrilor din cartierul Marconi. Pe urmă, a doua zi, se scula zîmbitor și amnezic, mînca ceva pe fugă și era conștient că se preface și că mai mult se joacă de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
la golf? Ceva Îngrozitor, ascultă! Era cît pe-aci să-și dea seama; am văzut o fată În costum de baie și m-am apropiat s-o văd mai bine și ce crezi? Ascultă... Era mătușa ta Susan... Părea o fetișcană În costum de baie. — Nu te uita atîta; nu fi prost-crescut, că o să-și dea seama. Un chelner se apropie cu o tavă și patru pahare de whisky. — Din partea unchiului dumneavoastră. — Mulțumesc. — Mulțumesc, unchiule. — Mulțumesc. Juan Lucas mînca liniștit, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Frau Proserpina avea să-și piardă din nou răbdarea, ce să-i spună?, cu măicuța el nu făcuse nimic care să se cheme solfegii, măicuța Îi desenase cheile cu codițele lor și cheia lui sol semăna cu o harpă, o fetișcană și pe urmă a Început să-i deseneze toate notele care erau ca niște soldați peruvieni și nord-americani și pe urmă au trecut la My Bony lies over the ocean, fiindcă Julius Învăța repede... Toate astea a Încercat să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să o șteargă glonț ca și cum n-ar fi văzut și n-ar fi auzit nimic niciodată, dar În clipa aceea rîsul ascuțit se transformă În cuvinte și locul de unde venea luă forma ferestrei de la odaia bătrînelului Înțelept cu țeasta pleșuvă. „Fetișcana, fetișcana“, spunea bătrînelul, cînd el Îndrăzni În sfîrșit să-și Întoarcă fața ea să-l privească. „Fetișcana, fetișcana“, repeta cu ochii sclipind de veselie, aproape Închiși de fericire În spatele ochelarilor. „De cîteva zile fetișcana, fetișcana, hi, hi, hi, hi...“ Julius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
o șteargă glonț ca și cum n-ar fi văzut și n-ar fi auzit nimic niciodată, dar În clipa aceea rîsul ascuțit se transformă În cuvinte și locul de unde venea luă forma ferestrei de la odaia bătrînelului Înțelept cu țeasta pleșuvă. „Fetișcana, fetișcana“, spunea bătrînelul, cînd el Îndrăzni În sfîrșit să-și Întoarcă fața ea să-l privească. „Fetișcana, fetișcana“, repeta cu ochii sclipind de veselie, aproape Închiși de fericire În spatele ochelarilor. „De cîteva zile fetișcana, fetișcana, hi, hi, hi, hi...“ Julius nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În clipa aceea rîsul ascuțit se transformă În cuvinte și locul de unde venea luă forma ferestrei de la odaia bătrînelului Înțelept cu țeasta pleșuvă. „Fetișcana, fetișcana“, spunea bătrînelul, cînd el Îndrăzni În sfîrșit să-și Întoarcă fața ea să-l privească. „Fetișcana, fetișcana“, repeta cu ochii sclipind de veselie, aproape Închiși de fericire În spatele ochelarilor. „De cîteva zile fetișcana, fetișcana, hi, hi, hi, hi...“ Julius nu știa ce să facă În fața acestei izbucniri de fericire a bătrînelului Înțelept. Și cu atît mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
clipa aceea rîsul ascuțit se transformă În cuvinte și locul de unde venea luă forma ferestrei de la odaia bătrînelului Înțelept cu țeasta pleșuvă. „Fetișcana, fetișcana“, spunea bătrînelul, cînd el Îndrăzni În sfîrșit să-și Întoarcă fața ea să-l privească. „Fetișcana, fetișcana“, repeta cu ochii sclipind de veselie, aproape Închiși de fericire În spatele ochelarilor. „De cîteva zile fetișcana, fetișcana, hi, hi, hi, hi...“ Julius nu știa ce să facă În fața acestei izbucniri de fericire a bătrînelului Înțelept. Și cu atît mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
odaia bătrînelului Înțelept cu țeasta pleșuvă. „Fetișcana, fetișcana“, spunea bătrînelul, cînd el Îndrăzni În sfîrșit să-și Întoarcă fața ea să-l privească. „Fetișcana, fetișcana“, repeta cu ochii sclipind de veselie, aproape Închiși de fericire În spatele ochelarilor. „De cîteva zile fetișcana, fetișcana, hi, hi, hi, hi...“ Julius nu știa ce să facă În fața acestei izbucniri de fericire a bătrînelului Înțelept. Și cu atît mai puțin cînd fericirea se prefăcu În tuse și Începu să se sufoce sub ochii lui, acolo, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
bătrînelului Înțelept cu țeasta pleșuvă. „Fetișcana, fetișcana“, spunea bătrînelul, cînd el Îndrăzni În sfîrșit să-și Întoarcă fața ea să-l privească. „Fetișcana, fetișcana“, repeta cu ochii sclipind de veselie, aproape Închiși de fericire În spatele ochelarilor. „De cîteva zile fetișcana, fetișcana, hi, hi, hi, hi...“ Julius nu știa ce să facă În fața acestei izbucniri de fericire a bătrînelului Înțelept. Și cu atît mai puțin cînd fericirea se prefăcu În tuse și Începu să se sufoce sub ochii lui, acolo, după fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
atît mai puțin cînd fericirea se prefăcu În tuse și Începu să se sufoce sub ochii lui, acolo, după fereastră, Înțeleptul era să moară de fericire, cuprins de niște spasme puternice care nu se mai terminau și turuind Întruna despre fetișcana, fetișcana, fetișcana, gata să-și dea duhul cu cuvintele astea pe buze. Julius Îl lăsă să-și revină singur, după ce-i explică grăbit că o să Întîrzie din nou la ora de pian. „Frau Proserpina o să se supere“, adăugă Îndepărtîndu-se. Deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mai puțin cînd fericirea se prefăcu În tuse și Începu să se sufoce sub ochii lui, acolo, după fereastră, Înțeleptul era să moară de fericire, cuprins de niște spasme puternice care nu se mai terminau și turuind Întruna despre fetișcana, fetișcana, fetișcana, gata să-și dea duhul cu cuvintele astea pe buze. Julius Îl lăsă să-și revină singur, după ce-i explică grăbit că o să Întîrzie din nou la ora de pian. „Frau Proserpina o să se supere“, adăugă Îndepărtîndu-se. Deodată bătrînelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
puțin cînd fericirea se prefăcu În tuse și Începu să se sufoce sub ochii lui, acolo, după fereastră, Înțeleptul era să moară de fericire, cuprins de niște spasme puternice care nu se mai terminau și turuind Întruna despre fetișcana, fetișcana, fetișcana, gata să-și dea duhul cu cuvintele astea pe buze. Julius Îl lăsă să-și revină singur, după ce-i explică grăbit că o să Întîrzie din nou la ora de pian. „Frau Proserpina o să se supere“, adăugă Îndepărtîndu-se. Deodată bătrînelul deveni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și i se părea normal la vîrsta ei să lase baltă un băiat și să intre În vorbă cu altul. Chiar În după-amiaza asta trecuse pe lîngă el și-l salutase pe Juan Lucas cu aceeași drăgălășenie din-totdeauna, era o fetișcană Încîntătoare. Lastarria nu-și Încăpea În piele de fericire, povestea Îi plăcea grozav de mult și mai ales acum, cînd Juan Lucas comenta lucrurile rîzÎnd cu hohote și pe urmă Îl invita să-și cunoască „viitorii cuscri“, ha-ha-ha-ha, care beau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
până când m-am urnit să-ți scriu. Nu știu cum să-ți explic, dar chiar și pentru a scrie o scrisoare efortul mi se pare supraomenesc. Herr Doktor, sunt foarte mare și parcă am crescut peste noapte. La Revelion arătam încă a fetișcană, acum sunt un fel de butoi ambulant. Ce să faci cu acest butoi, unde să-l pui ca să poți sta într-o poziție aptă pentru scris ? Mi-am amintit că Virginia Woolf scria pe o placă de lemn, într-un
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
fetele cum goale se arată și dansează, între două premii, la Bingote, la TV, și nu aș putea zice că nu mă încearcă ispita. Asta nicidecum n-aș putea spune. Pe urmă, în chiar vremea în care mă holbez la fetișcanele golane, la Bingote cum dansează cu trupurile cele despuiate, îmi vin în minte vorbele lui Dumitrașcu vodă Cantemir, cum mă admonestează cu următoarele meșteșugite rostiri din gîlceava lumii cu înțelepciunea. Ascultați cum de frumos le spune: "Mai cu de-adins
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
în toată vremea și peste tot ceasul din minte și din chitiială să nu-ți iasă, adecă: "Născutu-m-am, muri-voiu, muri-voiu și iarăși înviia-voiu, înviia-voiu și la ștrașnica și driapta dumnădzăiască giudecată a ieși îmi iaste"". Cu coada ochiului trag la fetișcanele de la Bingote și vinovăția mă încearcă, mai ales că din Isaiia îmi șușotește Cantemir-vodă: "Orânduiaște", zice beiul de Moldova, "casa ta că vei să mori, și nu vii fi viu". "Asta cam așa-i", zic, și dau nătâng din cap
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
O mare prostie. O să rîdă toată școala de tine. — Nu mă preocupă cîtuși de puțin rîsul școlii. — Atunci ești mai nebun decît credeam. N-ai nici minte, nici mîndrie, nici coloană vertebrală, o să te însori și o să suferi din cauza primei fetișcane care-ți dă puțină atenție. — Poate c-ai dreptate. — Dar n-ar trebui să am dreptate! N-ar trebui să-mi dai voie să am dreptate. De ce nu poți... of, renunț. Renunț. Renunț. Boala de piele îi reveni și gîtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o călătorie plăcută? Lanark se holbă la el și zise: — Catalizatorul. — Spune-i lady Monboddo, zise Ozenfant care stătea lîngă ea. Dădu mîna vioi cu Lanark. Timpul schimbă toate etichetele, cum tu însuți ești o probă în acest sens. O fetișcană într-o fustă și bluză stacoji îl luă pe Lanark de braț și coborîră niște trepte. — Salut, mă cheamă Libby. Bănuiesc că doriți niște gustări. Să vă aduc un sanviș de la bufet? Pateu sau altceva? Piept sau altceva? Lăcuste cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dat seama, și pe urmă a început să mă vrea și să mă admire întocmai cum un bărbat își dorește o femeie de care s-a îndrăgostit. Ghazal o privea și își dădea seama că Shahla avea o naivitate de fetișcană căreia i s-au aprins întâia oară călcâiele, chiar și acum, după trei mii de zile de închisoare. Nu îndur să îl văd pe Nasser încruntat! Orice, dar nu asta: să nu se supere! Am promis că voi fi totdeauna
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
inimă că-mi alesesem o meserie, sculptura, pentru care nu aveam nici un fel de har. Mi-am încropit un atelier și m-am apucat de treabă. Într-una din zile a venit la mine să se ofere drept model o fetișcană ascuțită la față, cu umerii înguști, buze subțiri și cu doi cercei imenși de argint, în formă de lăcustă, care-i dădeau un aer ațâțător. Avea ceva ciudat, absent și trist în atitudini și mă irita faptul că nu reușeam
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
întrece uneori măsura. Ca să mă încălzesc puțin sau ca să uit de ploaie, de femeia mutilată și de nebunul dus cu forța, am intrat într-o bodegă împuțită de lângă gară, unde m-am îmbătat și m-am emoționat aflând povestea unei fetișcane care strângea paharele murdare și le spăla. Se mișca fără să vadă și fără să audă, făcîndu-și treaba în mod mecanic. Vecinul meu de masă mi-a șoptit, râgâind, că fata își omorâse tatăl pentru că nu mai putuse îndura bătăile
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
În nu mai mult de o săptămână, clienții stăteau la coadă la ușa ta. Așa Își croise mătușa Banu drum până În vârful scării artei clarviziunii, devenind din ce În ce mai faimoasă cu fiecare treaptă. Clienții ei veneau din tot orașul, fecioare și văduve, fetișcane și bunicuțe fără dinți, bogați și săraci, fiecare măcinat de propriile Îndoieli, fiecare murind de curiozitate să afle ce le pregătise Fortuna, forța aceea feminină și capricioasă. Veneau acolo cu o grămadă de Întrebări pe buze și plecau cu altele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
unei fete de vîrsta mea așezată pe bancheta din spate, Între mama ei și mama mea. Mi-am lăsat În mod neglijent brațul să atîrne de partea cealaltă, În speranța că voi pipăi, voi atinge, voi mîngîia poate genunchii acelei fetișcane pe care o iubeam În tăcere. Fără să scoată o vorbă, mama mi-a luat mîna și mi-a reașezat brațul pe scaunul din față! Era noapte, credeam că nimeni nu va vedea nimic... O jumătate de oră mai tîrziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
inimă că-mi alesesem o meserie, sculptura, pentru care nu aveam nici un fel de har. Mi-am încropit un atelier și m-am apucat de treabă. Într-una din zile a venit la mine să se ofere drept model o fetișcană ascuțită la față, cu umerii înguști, buze subțiri și cu doi cercei imenși de argint, în formă de lăcustă, care-i dădeau un aer ațâțător. Avea ceva ciudat, absent și trist în atitudini și mă irita faptul că nu reușeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
întrece uneori măsura. Ca să mă încălzesc puțin sau ca să uit de ploaie, de femeia mutilată și de nebunul dus cu forța, am intrat într-o bodegă împuțită de lângă gară, unde m-am îmbătat și m-am emoționat aflând povestea unei fetișcane care strângea paharele murdare și le spăla. Se mișca fără să vadă și fără să audă, făcându-și treaba în mod mecanic. Vecinul meu de masă mi-a șoptit, râgâind, că fata își omorâse tatăl pentru că nu mai putuse îndura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]