369 matches
-
--Adică? --Am găsit un zapis din 17 iunie 1729 (7237) întocmit de Apostol blănarul împreună cu soția lui Maria în care spun: “făcut-am... zapisul nostru la mâna starostilor de ciocli jdovești,... Ursul star, și Avram nepotul lui Haim și Borohu ficiorul lui Simon, precum... am vândut dumilorsali o casă cu loc cu tot la Ulița Făinii, pe ulița ce se pogoară la Podul de Piatră” (peste pârâul Cacaina n.n). --Află tu că în acele vremuri fiecare breaslă avea un staroste
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cum noi,...am vândut a noastră dereaptă ocină și moșie, o casă di aici,...pi Ulița Armeneascvă, cu loc cu tot, care iaste între casa lui Vicol armanul și...casa lui Sefer armanul. Acea casă noi am vândut lui Iacub, ficiorul lui Sefer armanul”. Și acum să nu-mi spui că de față nu erau oameni „buni și bătrâni” de prin preajmă. Ba erau, părinte, și aceștia spun că „Pentru mai mare credință, noi, toți acești orășeni, am pus pecețile și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
o casă și o dugheană cu șopron șindilitu...ce iaste...lângă mănăstire Bărboiul, în armenime,...care locu...au fostu cumpăratu de socrul meu Necula țigan și ne-au rămas noî de dzestre și cu multe giudecăți l-am scos...de la ficiorii lui Postolachi țigan potcovariu precum mai pe largu arată cărțile de giudecată de la dumnealor boiarii cei mari și cu anafura cu pece mării sale Matei Ghica voievod”. Și crezi că cu asta te-ai mântuit de Gligoraș Moarte? Nici pomeneală
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
un ogar de vânătoare. Și așteptarea nu a fost mai lungă de o clipită, pentru că bătrânul mă face atent că la 3 iunie 1649 (7157) Gheorghie cizmar domnesc a cumpărat un loc de casă pe Ulița Strâmbă de la „Diiaconul Vasilie, ficiorul lui Maicăș”. „Și ce-i cu asta?” - am gândit eu. Călugărul mi-a ghicit din nou cugetul și adăugă: Nu întâmplător ți-am spus acestea. Întâi pentru faptul că ne aflăm deja în fața prăvăliei pe care a ridicat-o Gheorghie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Locman gerahul s-a putut liniști te înșeli, fiule. Drept dovadă, ascultă ce spune el la 8 septembrie 1777: „Pre înălțate doamne, jeluiesc mării tale pentru o mare împresurare ce are locul casălor și a dugenelor mele despre locul dughenei ficiorilor lui Fote lipscanul; și din poronca mării tale au trimes dumnealor veliții boieri vornici de poartă de au cercetat și n-au putut îndrepta;...Milostivește-te măriia ta ca din poronca mării tale să să ostenească dumnelor veliții boieri să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cele spuse de „gerah”. Numai că de această dată dreptatea se împarte între Locman și feciorii lui „Fote neguțitoriul”. Asta se vede din cele spuse de vornicii de poartă, care scriu că deși Locman zice „că cît loc au cuprinsu ficiorii lui Fote din dosul dughenilor ar fi tot al lui. La aceasta i-am cerșut lui Locman ca să ni arate hotarnică sau altă dovadă...cum că ar fi pînă în zidul dughenilor, ori să arate sama stînjănilor cîți în lungu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
el n-a stat pe gânduri, ci le-a vândut. Prima afacere o face în familie. Da, da, îmi aduc aminte de zapisul întocmit la 22 noiembrie 1660 (7169), în care se scrie: „Adecă eu, Vasilașco ce-au fost spătar, ficiorul lui Ureche vornicul,...am vîndut a meli drepte două dugheni, pre Ulița Rusască, la Blănari, dumisale cumnatului nostru, lui Chiriiac, și surorii noastre, Alexandrei”. Și ce martori a avut la această vânzare! Tot unul și unul: „Unchiul nostru dumnealui Toma
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de judecată din 6 martie 1743 (7251), întărită de vodă și patriarhul Sfântului Mormânt chir Partenie, arată: „că au parte amîndoi frații în casă și s-au hotărît giudecata lor ca să fie casa împărțitoare și fiind ei numai doi frați ficiori lui Ieni pevițul, Neculai și Lupa, casa să se scoată în vînzare...și să împartă banii cum or vre”. Asta s-a întâmplat după ce la 27 mai 1739 Grigorie Ghica voievod scria: „Care case cu pivniță ce au fost ale
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
siguranță, Mihalache Rusul blănarul merge la Constantin Cantemir voievod și la divan, ca să-i întărească cumpărătura. La 1 martie 1692 (7200) vodă scrie: „Deci acele casă cu loc cu tot și cu pivnițe de piiatră le-au vândut Paraschiva cu ficiorii săi lui Mihălachii Rusul blănariul. Și de la domniia mea încă dăm și întărim pe acele casă...lui Mihalachii Rusul blănariul ca să-i fie direaptă cumpărătură”. Spuneam eu că multe muște trag la miere pe această uliță. Așa s-a întâmplat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
loc de casă ce iaste pe Ulița Fînării”. Dar nu apucă această casă să stea în mâna lui Iani nici trei ani întregi, pentru că la 28 decembrie 1758 (7267) fostul cumpărător face un zapis în care spune: „Adică eu, Iane ficiorul lui Constandin Chistruiul (Pistruiul) cupețu...făcut-am acestu...zapis la mîna dumisali giupînului hagi Iane Turnavite neguțitoru...precum...i-am vîndutu...un loc de casă ce iaste pe Ulița Fînării, care locu...l-am cumpărat...de la Andrieș diiacul”. Ce zici
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de la mănăstire Sventîi Ioan Zlataust”. Când însă i-a pus să-și arate „fiecare zapisele și ispisoacele domniilor de întăritură pe zapise”, a văzut vel logofătul că și mănăstirea Sfetii Ioan au împresurat și mănăstire Galata și popa Iftemie cu ficiorul seu Manolache și Enache blănariul cu toții au cuprinsu loc domnescu cu dughene și case ce-au făcut”. După pravilă, acestea trebuiau „să fie domnești, dar fiindcă dughenele ce-au făcut Sventîi Ioan și mănăstire Galata le-au făcu în dzilele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
spus că e mai ușor să stai la tejghea decât pe arătură sau pe fânaț. Uite că și crâșma asta a fost primită în schimbul unei moșii din „łinutul Putnei, pe Milcov, anume Cicanii”. Cred că din zapisul întocmit de „Sandul ficiorul a Tomii a lui Alevra” împreună cu maică-sa Alexandra și fratele Aftanail călugăr, întocmit la 15 noiembrie 1731 (7242), aflăm că au avut moșia Cicanii unde au făcut și moară în apa Milcovului, dar „s-au aflat ace moșie...dată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
te-aș întreba, nu-ți miroase a ocol de vite? Îmi cam miroase, părinte, dar mai întâi să mă lași să-ți amintesc zapisul întocmit la 1 iunie 1683 (7191) de „Tudosca fata lui Enachi...cu soțul ei...și cu ficiorii”, în care se spune: „am vîndut a noastră direaptă ocină,...niște case cu dughene cu pivnițe de piatră și cu tot locul” care „este în capul uliței unde se împreună de merge drumul spre Tîrgul Boilor, unde merge la Hagioaie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mai acătării din cele ce știi. Știu câte ceva despre zapisul întocmit de ea la 24 iunie 1679 (7187) pe un loc de casă pe care l-a vândut „Cîrstei feciorul lui Boghiți”. Numai că... Numai că ce? Numai că „Cîrstea, ficiorul Boghițăi” scrie în zapisul din 23 februarie 1680 (7188) „precum fiind îmă-mea (mama) cu cîteva datorii și strîngîndu-mă pre mine datornicii și neavîndu eu cu ce plăti, numai ce era o casă rămasă pre urma îmă-mea, m-am sculat ș-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cărări diferite... Faptul că cele două uliți sunt diferite se vede și dintr un zapis din 25 mai 1754 (7262) - deci cu 11 ani mai târziu - în care se spune: „Adecă eu, Neculai Hotincean, împreună cu soțul mieu, Anița și cu ficiorul nostru, Alexandru, făcut-am...zapisul nostru la mîna ginerele-nostru Ionițe blănar ș-a ficii noastre,Marii, precum...am dat o dugheană... care...este cu locu tot la Ulița Brăhării, precum arată și zapisăle cele vechi de cumpărătură”. Stai să vezi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
tocmai în celălalt capăt al Uliței Hagioaiei...Curiozitatea care mă roade este dacă trimișii domnești cu treburi de hotărnicie mai confundă Brăhăria cu Măjile. Dacă povestea Uliței Măjilor este lămurită, atunci ce ai de spus despre cele scrise de „Ianole ficiorul Vătățoaiei” în zapisul de vânzare întocmit la 18 septembrie 1697 (7206)? Ianole spune că vinde un loc de casă „pre Ulița Măjilor celor Bătrîne”. Dacă-i să-mi dau cu părerea, eu cred că o bucată din Ulița Măjilor a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
este în Galatia, lângă târgul Iașilor,...care mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod, și de unchiul nostru Eremie vodă, și de vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim...cu un sat...Heciul, în ținutul Sorocii." Când am sfârșit de citit, bătrânul m-a întrebat: „Mai crezi despre mine că sunt un bătrân sâcâitor?” Nici nu mi-a putut trece prin cap
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
desăvârșit și Gavrilaș logofăt fiindu la cinste, au dat acel satu Zărneștii călugării...de la...Bârnova lui Gavrilaș logofăt...să facă aceea...mănăstire desăvârșit...și într-acee vreme Gavrilaș logofăt...s-au tâmplat de au murit, rămas-au acel satu la mâna ficiorilor...Și l-au stăpânit câțiva ani...și nici ei n-au avut prilej ca să o săvârșască,...au socotit ele că iaste cu păcat,...să ție ocinele sfintei mănăstiri, ce sânt date de ctitori...ce au făcut acel zapis...ca să hie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
această carte a domniei meli tutror cui să cade a ști. Iată cau vinit înainte domnii mele și a tot Svatul nostru dumnealui Ion Neculce biv hatman de s-au pârât de față cu dumnealui Iordachi vel căpitan de Codru, ficiorul răpoosatului Lupul Costachi biv vel vornic, pentru un sat anume Boianul de la ținutul Cernăuților, jeluind Ion hatmanul precum acel sat este a dumisale drept ocină de moșie. Și tâplându-să de au lipsitu...din țară, de au fostu înstrăinat 9 ani
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
care s-au dat 2 lei 15 parale, și una ocă cafe și cinzăci dramuri de ace proastă, pe care s-au dat 65 de parale și atâta s-au cuprinsu de 4 lei și s-au datu pe mâna ficiorului dumitale să o aducă, care să o bei sănătoasă. Pentru ciuboțele ce am trimes nepotului Răducanului scrii dumneata că-i sânt strâmtișoare, ce să facu: mi-au părut rău, dar îi voi face mai mărișoare altele. Și iată că ți-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mazili, precum și dintr-altă prostime, tot nu s-au supus poroncii și învățăturii noastre, și cum au văzut pe moscali îndată s-au și hainit, și fără nici o pricină s-au închinat la moscali; dintre carei unii, fiind și 2 ficiori a lui Ienăchițe vistiernic,...Constantin, făcându-să căpitan de cătane la polcul lui Cantimir, au mai adunat la steagul lui pre câțiva nebuni,...care-i nu numai c au rădicat sabiia asupra stăpânilor noștri și cu podgheaz împreună cu alții au vinit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cu pălincă. No, să avem cu ce ne cinsti! îi explicase el lui Toma când văzuse privirea mirată a acestuia. Și mai ales, trebuie să dai de băut colegilor, nu-i așa? Doar ți s-a născut primul băiat, măi ficior. Acum? întrebă Cristi. Și la botez ce mai facem, tată socrule? Ei, până la botez mai e cale lungă! dădu Pop din mână. Și apoi, atunci am să aduc altă damigeană ori am să ți-o trimit dacă nu vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se descurcase destul de bine dacă era să ne luăm după mirosul ademenitor care venea din bucătărie. Fii fericită ca m-am întors! strigă Pop de pe fotoliul din sufragerie. Era să nu mai nimeresc drumul înapoi. No, mare-i orașul ăsta, ficior! se plânse bătrânul când dădu cu ochii de Cristian. M-am rătăcit. Puteai să iei un taxi. Puteam, păcatele mele, oftă Pop, dacă știam adresa. Așa, ce să-i spun șoferului? Du-mă frate acasă la ginerele meu? De unde să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
cinste și se întorseseră acasă abia în zori. Pop se pilise puțin, dar numai atât cât să devină mai guraliv decât de obicei și nu se dădea dus la culcare. Ținea morțiș să continue petrecerea în bucătărie împreună cu Toma. Măi ficior, ăsta-i eveniment mare! îl bătu el pe umăr pe ginerele său, trăgându-l după el. Azi, adică ieri, se corectă el după o clipă de gândire, l-am creștinat pe nepotu-meu. Pe fecioru-meu, vrei să spui! îl corectă Cristi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
al doilea pe care i-l turnase bărbatul. Ei, dar văd că nu-ți place pălinca noastră! Ba da, dar eu nu sunt un băutor! îl liniști Cristi. Este foarte bună, numai că nu merge acum. No, ascultă la mine ficior, un păhărel de pălincă merge oricând! Așa e, dar numai unul! se arătă de acord și Cristi. Simion Pop se lăsă pe spătarul scaunului, cu mâinile rezemate de tăblia mesei. Privea mulțumit la familia sa și la musafirul de lângă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]