369 matches
-
nu s-a dus. Cine era Neculai a Gaciței? Eu l-am cunoscut. Era un țăran de statură mijlocie și bine legat și voinic. Soția lui Paraschiva era o femee înaltă și drăgălașă. Ei au avut 3 fete și 1 ficior. Pe fata cea mai mare o chema Maranda și a fost măritată după Ion a lui Petrea Hlihor din Baea. Mare și bogat gospodar a fost Petrea Hlihor din Baea. Și Ion a lui Petrea Hlihor și cu soția lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a treia fată a fost Marița blondă și înaltă și a fost drăguța tati. A fost măritată cu Nică Rădășanu și au ținut crâșmă. Mulți bani și multe zile amărâte a avut biata mama mea săraca din pricina ei ! Și un ficior Vasile Liță, care iar a fost voinic și înalt că toți și cele trei fete și feciorul au samanat mâni-sa nu tată-su. Vasile Liță a fost de rară omenie și de mare cinste. Și a fost Primarul Com.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a notarului Vasile T. Grumăzescu. Fată f. frumoasă, voinică și deșteaptă, care avea atunci 22 ani și eu 20 de ani. Dar azi Lențuca cea frumoasă și zglobie, doarme somnul cel de veci în cimitirul bisericei din Oprișeni. Are 2 ficiori preoți și 1 învățător și 1 factor poștal. A fost măritată cu Vasile Iordăchescu care a fost perceptor fiscal și pe care eu l-am cunoscut din 1896, că am învățat școala primară în Fălticeni, și mă duceam la colegul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mi-a spus dl. înv. Gh. Papadopol, str. Română din Fălticeni, învățător fruntaș care a stat mulți ani în com. și satul Mălini, jud. Suceava. Iar de aici încolo voi scrie ce mi-a spus dl. profesor Universitar Simion Mehedinți, ficiorul dascălului bisericesc din com. Soveja, jud. Putna, însă de loc tatăl lui Mehedinți a fost din Rucăr, jud. Muscel. Eu l-am cunoscut pe profesorul Simion Mehedinți la o mare serbare a ziarului mic "Vestitorul Satelor"ce s-a ținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a luat și pe soția lui Maria, de rară frumuseță, mare deșteptăciune și mare înțelepciune. În Berlin am stat la un german bogat și cu masa și cu dormitu. Tot la acel german a mai stat în gazdă și un ficior de lord din Anglia. Iorga pe lângă că era și f. deștept, era și f. spurcat la vorbă. Vorbea f. multe porcării și vorbe urâte. Feciorul de lord, i-a propus Mariei, soției lui Iorga, să-l lase și să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cum stam pe o bancă, a venit și s-a așezat lângă mine un domn cam cărunt, blond și îmbrăcat în haine gri f.f rumos și m-a întrebat a cui sunt eu ? Și i-am spus că-s ficiorul sărjentului. Și el a spus: "Ești a lui Niculai Rădășanu". Și eu am spus că da. Că pe vremea aceea, din Baea și până în Dorna era numai un sergent și acela era tata meu Neculai Rădășanu. Costachi Ștefănescu a venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
frați cu numele de potlog, Alecu Potlog și Ștefan Potlog. Pe Ștefan Potlog l-a omorât un butuc mare de fag în gard la Cacadâr iarna, s-a fărtoiat sania cu butuc cu tot. Iar Alecu Potlog a avut un ficior Gheorghe f. frumos și voinic și îmbolnăvindu-se rău a murit. Și l-a îngropat îmbrăcat f. frumos, cu boandă nouă, ițari, cămașe, ghete nouă. Duminică l-a îngropat și Joi era cu ele de vânzare un criminal Bîcu lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
care zicea: Dacă țăranii refuză islazul dat de boer, nu mai au drept la islaz ". Alexandru Cantacuzino Pașcanu, a oferit islaz băeșilor peste Moldova în Băița, și a vorbit cu Mihai Bîtlan ca să-l refuze, fără să știe țăranii. Un ficior boeresc Radu, a venit la crâșmă la Nică Dediu și a spus: Dacă țăranii ar știi cum i-a păgubit M.Bîtlan, l-ar tăia bucăți și l-ar pune prin copaci. Pentru treaba asta Pașcanu i-a dat un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
vorbea cu niște țigani cei mai răi și bătăuși, le da 2-3 litri de rachiu de-l bătea să-l omoare, el era dus atunci din crâșmă și apoi venea și cică îl scotea pe țăran de la țigani. * Pe un ficior al moșieriței Luxița Paladi l-am văzut scăldându-se în râul Moldova într-o mare adâncime și înnota f.bine și frumos, va fi avut 25 ani. Trăia la Paris, vorbea franțuzește. Era cu pădurariul Lupu Rusu din Bogata. N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Grigore V. Șandru. Cine a fost Grigore Șandru ? Vasile Șandru a fost un român venit din Ardeal cam pe la 1800. S-a așezat în Bogata. A tăiat brazi drept de pe unde a așezat casa. Eu am cunoscut o parte din ficiorii lui Vasile Șandru. Cel mai mare ficior a lui Vasile Șandru, a fost Iordachi Șandru, care va fi avut 60 de ani când l-am cunoscut eu. A fost toată viața pădurar, dar n-a fost rău. El a mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Șandru ? Vasile Șandru a fost un român venit din Ardeal cam pe la 1800. S-a așezat în Bogata. A tăiat brazi drept de pe unde a așezat casa. Eu am cunoscut o parte din ficiorii lui Vasile Șandru. Cel mai mare ficior a lui Vasile Șandru, a fost Iordachi Șandru, care va fi avut 60 de ani când l-am cunoscut eu. A fost toată viața pădurar, dar n-a fost rău. El a mai avut fecior pe Costachi Șandru care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
A fost toată viața pădurar, dar n-a fost rău. El a mai avut fecior pe Costachi Șandru care a murit tânăr și nu l-am cunoscut eu. Pe Gheorghe Sandru f.răutăcios și pe Neculai Șandru cel mai mic ficior a lui Vasile Șandru și care a trăit în casa făcută de tatăl său Vasile Șandru și care am cunoscut-o și eu. Cu un cuvânt Șăndrenii au fost oameni f. răi. Și în grădină la Grigore Șandru, care era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a lui Vasile Șandru și care a trăit în casa făcută de tatăl său Vasile Șandru și care am cunoscut-o și eu. Cu un cuvânt Șăndrenii au fost oameni f. răi. Și în grădină la Grigore Șandru, care era ficiorul lui Vasile Șandru, era un cireș amar. Dacă mâncai multe cireșe amețiai și de erai în cireș cădeai jos. Părinții mei aveau o argată din Baea, pe care o chema Maranda Gînjului. Era și cam proastă și gușetă 43 și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
venit Costică Tacu cu Maria, Vespasian, Cuța. De la Târgu Neamț, Țața Eugenia cu bădia Petru Anton, foarte bun gospodar, dar foarte răutăcios față de țața Eugenia. Lui Dtru Savinescu învățător, coleg de clasă cu mine și mare hoț, parcă nu era ficior de popă ci de șătrar. I-a furat o blăniță și căciula. Soacră mea i-a furat hamul de pe un cal. Nouă nu ne-a furat nimic, că am lăsat docărașul la soră mea Marița lui T.V.Purcaru. Satu Râșca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
un sfert dimineața, a închis ochii lui frumoși pentru totdeauna de cancer și a fost înmormântat, marți 25 mai 1971. Au fost la înmormântare 2 frați și o soră. A murit la vârsta de 70 de ani. În 1931-1932 Bogdan ficiorul meu cel mai mare a fost elev al școlii militare de infanterie. Și i-a fost foarte greu. Și din pricina unei note slabe nu-i da voie în oraș. Și atunci Nae Jindiceanu se ducea la școală și-l cerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
banu. Pentru ce ? Pentru că au fost neamuri de șătrari. Și iată cum: Petrea Hlihor vestit gospodar și cinstit fără pereche a spus: "Dintr-o șatră țigănească s-a oprit un șătrar pe care îl chema Pintilii. El a avut de ficior pe Toadere Pintilii iar Toader Pintilii a avut 2 feciori, din care: 1) Vasili Pintilii om frumos și foarte de treabă și pe Ion Pintilii negru ca șatrariu și bețiv și foarte hârțăgos și 5 fete: 1) Anica, care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
veșnică ! Azi 28 iulie 1972, Bogata Vențel Zingher În gospodăria lui Vențel Zingher a fost popota ofițerilor coloanei noastre. El era mare fabricant de cărămizi. Și avea un foarte mare fabricant de dubit pei la Fălticeni. Bătrânul Zingher avea un ficior Ricard, care ducându-se la război a dezertat la nemți și 2 fiice Natalia și Olga, care au rămas nemăritate. Natalia era mai mare de ani și Olga mai tânără. Amândouă erau foarte bune gospodine și foarte cuminți. Și ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la care nuntă am fost chemat și eu am dansat 30 de domnișoare aduse din Târgu Neamț de mine. Dar Grigore Lateș s-a ținut foarte fudul că n-a vrut să cheme la nuntă pe Gh.Grigoriu că-i ficior de țăran și pe Ion Balan că-i ficior de învățător, deși el era elev strălucit, al 2-lea dintr-o sută de elevi. Dar pe mine m-a chemat că nu știa a cui îs eu. Și din Antoceni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dansat 30 de domnișoare aduse din Târgu Neamț de mine. Dar Grigore Lateș s-a ținut foarte fudul că n-a vrut să cheme la nuntă pe Gh.Grigoriu că-i ficior de țăran și pe Ion Balan că-i ficior de învățător, deși el era elev strălucit, al 2-lea dintr-o sută de elevi. Dar pe mine m-a chemat că nu știa a cui îs eu. Și din Antoceni în 1902 am trecut Moldova și ne-am dus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
văzut-o stând pe un scaun pe cerdac la ginerele ei Tomovici care era stăpânul fabricei de scaune din gara Fălticeni. Era o femeie bălană și foarte frumoasă. Costică Maxim sămăna foarte bine cu ea. Și ea i-a spus ficiorului ei Costică: "Au trecut pe aici învățătorii și unul din ei era cu opinci "și Costică Maxim i-a spus: Acela e învățătorul Ghiorghiță N.Rădășanu de la Bogata." Pe Costică Maxim și cu soția sa Elisabeta, i-am cunoscut la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cartierul macedo-român, iar locatarii priveau contrariați la "ambulanța" care transporta un copil într-un mod atât de puțin obișnuit. Doreau să afle ce s-a întâmplat. Ți iasti? Ți iasti?(Ce este? Ce este?) Ți s-adară? (Ce s-a întâmplat?) Ficiorii ale teta vădanii îi bătură la miliție. Cțe? Cțe? (De ce?) Ficiorili furară un salcâm dit plantație. O, po, po, po!(Vai, vai, vai! ) Tora ți va s-adară? (Acum ce se va-ntâmpla?) Dumnizale, Dumnizale! Se văitau privind starea jalnică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
până grăiește ce-l roade: Mi-i în grijă de Bârsan Prâslea meu. Îi stegar în chiar ceata Domnului. N-am știre de el... Numa' pe el îl ai la oaste? Ba! se umflă Toader cu mândrie. Mai am doi ficiori! Ca brazii! Tace, înghite și urmează încetișor, mai moale: Călin... la Lipnic... s-o dus cu fiu' hanului de gât... s-o dus în afundul Nistrului. Ăl mare, Bogdan... continuă cu glas înăbușit, se zâce că la Baia el ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Hurjui Pantelimon, Grigore Grigorescu, Danielescu Ion, Danielescu Gavril, Grosu Gavril, Vasilucă Vasile, iar la Seminarul „Veniamin Costache”, pe elevul Gheorghiu. El plătea În fiecare an 6 numere din Revista Asociației Înv. din România (pentru școala Românească din Macedonia). Are un ficior Todiriță Danielescu, preot În Com. Grumăzești, jud. Neamț, care vă poate trimite fotografia lui. Dar toți acești elevi ajunși mari (...), Teodor Danielescu bătrân și f. năcăjit, nu l-au ajutat nici unul cu nici un ban macar. Câți Învățători sau Români din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
care constă în amestecul grotesc de trăsături: "Așijderea, el acmu la bătrânéțe agiuns fiind, din ce să află a-l mai preface macara că peste putință ieste (căci nici Corbul negreață, nici Pardosul pistriciunea a-și muta poate), însă pe ficiorul lui, carile încă în vârsta tinéreții să află, precum Coracopardalis să-l poată face bună nedejde au, dzicea. Adecă glasul și aripile Corbului dându-i, și cea din moșie a Pardosului pestriciune lăsându-i, cu bună samă Pardos-Corb sau Corb
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
despre oportunitatea de a vorbi despre crimele acestuia. În afară de etichetarea ca "regim criminal" și condamnarea lui formală, abia în 2015 s-au înregistrat acțiuni care să facă eficientă această condamnare, prin trimiterea în fața instanței de judecată a torționarilor Vișinescu și Ficior. Timp de un sfert de secol statul român a excelat în protejarea propriilor instrumente criminale din perioada comunistă și în indiferența față de victimele lui. Timp de 25 de ani, torționarii din închisorile comuniste au stat nederanjați juridic și moral, îmbătrânind
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]