543 matches
-
tine, te voi despica folosind cuțitul de vânătoare pe care mi-l cereai ca să-l folosești tu Însăți pentru a curăța fructele copiilor la picnic. Voi folosi lama ascuțită drop-point dotată cu un jupuitor În formă de cârlig gut-hook. Sau fierăstrăul cu dinți ascuțiți, bun la tăierea lemnului verde, dar și al tăierea oaselor. Sau cea de-a treia lamă de la Beretta fieldlight, rotunjită, cu vârf concav și cârlig ascuțit, pentru jupuirea prăzii. Te voi deschide ca să te eliberez de dorința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
masă, prin vizarea unui lector rafinat, apt să decodifice și să guste figuralitatea discursului. Sunt, în acest sens, arhicunoscute metafora corbului care "între două zboruri circulare, ciupește zgârie, înțeapă, rupe", și instrumentele contondente ale pamfletarului: "undreaua, peria de sârmă, răzătoarea, fierăstrăul bijutierului, uneltele măcelăriei", dar și plastica viziune prin care Arghezi justifică agresivitatea pamfletului prin memorabila sa redefinire: "pumnul profetului iritat de râvna de stăpânire a stupidității". Arghezi trimite de nenumărate ori la un simbolism al torturii fizice, ca o pedeapsă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Institutul Cultural Român, la finele lunii mai 2005. 102 Mariana Ionescu, "Postfață" la Pamflete, Editura Minerva, București, 1979 și Ochiul ciclopului, Editura Eminescu, București, 1981. 103 Mariana Ionescu, Ochiul Ciclopului, p. 15. 104 Ruxandra Cesereanu, "Undreaua, peria de sârmă, răzătoarea, fierăstrăul și sculele de măcelărie ale lui Tudor Arghezi", în Imaginarul violent al românilor, Editura Humanitas, București, 2003, pp. 37-54. 105 Nicolae Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1979, pp. 418-441 (capitolul " Arta de a spurca frumos"). 106 Ștefan
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
prezentat în Figura 2.5. In același timp se poate indica cu ajutorul unui controler forma dorită termenului fundamental și armonicilor din spectrul undei de tensiune și anume sinusoidală, dreptunghiulară (cu posibilitatea modificării factorului de umplere), triunghiulară și în dinți de fierăstrău. Pe panoul frontal este plasat și un instrument indicator al tensiunii de ieșire din placă. obținerea secvenței dorite de valori ale tensiunii de ieșire se realizează cu ajutorul unei structuri de tip For Loop, indexată de către raportul dintre frecvența de eșantionare
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
întâlnirea cu podul-barieră se mai risipi și efuziunea revenirii la conversație îi cuprinse, călduroasă, pe de-a-întregul. Se descopereau ieșindu-și ospitalier unul altuia în întâmpinare cu spații rezonante de tonalități diferite, vibrând de nerăbdarea unei asamblări măiastre, de la sine, fără fierăstraie și dălți, în formă de arcă legănat-vorbitoare a convivialității. Pe lângă ea, stihia aluneca neputincioasă, lăsându-și mugetul brut cizelat în glasuri omenești cântătoare, cu vocale lungi cât canalele de-acasă, cufundate în cărăușia tihnită a apei înspre bulbii lalelelor. Vocile
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în general o trecere abruptă sau mai puțin abruptă de la o regiune cu anumite caracteristici la o regiune cu alte caracteristici, indicând sfârșitul unei regiuni și începutul alteia. Muchiile pot să aibă diferite forme ideale: - treaptă (step edge); - dinte de fierăstrău (roof edge); - impuls (ridge edge). Formele reale derivă din formele ideale peste care se suprapun zgomote. Muchiile de tip treaptă sunt caracterizate printr-o schimbare abruptă în valorile intensităților și prin separarea a două regiuni cu caracteristici diferite. Muchiile de
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
se constituiau în garanții pentru orice întreprinzător, implicit în șansa propășirii generale. Viziunea sa, optimistă, contrasta însă cu realitățile constatate în același perimetru, unde, în loc să sporească, spațiile împădurite "se mistuiesc printr-un catahrisis (abuz n.ns.) vrednic de tânguire". Mulțimea fierăstraielor concentrată în zonă, exportul necumpătat și "relele obiceiuri" ale despăduririlor în profitul extinderii imașurilor pentru hrana vitelor, adeseori prin incendierea unor mari suprafețe de păduri (exemplificând cu acelea de lângă Neagra și Negrișoara), îl întristau și revoltau deopotrivă. Locurile pustiite de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
atacul la flori și lăstari în anul următor. În cazul atacului de Erwinia, se vor îndepărta toate organele cu simptome caracteristice, iar dacă pomul este grav atacat, va fi eliminat în întregine. Dezinfecția instrumentelor cu care se fac tăierile (foarfece, fierăstraie), se impune în special, pentru prevenirea transmiterii virozelor și a focului bacterian. Se utilizează alcoolul etilic 70 %, hipocloritul de sodiu 10 % sau permanganatul de potasiu 5 %. Distrugerea plantelor din fam. Rosaceae (Cotoneaster sp.), situate în vecinătatea livezilor, care sunt gazde
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
fost făcut praf de arbitrii bananieri, ajunși la marea competiție pe cărarea globalizării. Acum, greșesc impardonabil Poll, Ivanov, Bussacca, adică oameni proveniți din țări cu fotbal dezvoltat. Explicația nu mai e ignoranța făptuitorilor, ci parșivenia lor. Arbitrajul a ajuns un fierăstrău electric dat pe mîna iresponsabililor. Din păcate, întîmplările de pe stadioanele germane au nedoritul dar de a cauționa greșelile trecute și viitoare ale arbitrilor români. Cum vor mai accepta ei critica fără să arate, plini de suficiență, pozele iluștrilor măcelari cu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cauciuc, cu grijă să n-o ciupească. În fiecare portbagaj exista un întreg arsenal de scule. Mulți își confecționau sertărașe de lemn în care puneau mii de cuie, șuruburi, piulițe, garnituri, șaibe. Cei mai dotați aveau oricînd la îndemînă freză, fierăstrău, mașină de găurit, rotopercutor. Orice individ care privea sub capota ridicată căpăta un aer doct, de consultant util, care oricînd poate improviza ceva să te scoată din necaz. Era ieftină, în interior ploile formau băltoace, tabla era subțire și se
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
cerul și stelele pe care le-au căutat egiptenii, babilonienii și desigur dacii, urmașii mai apropiați ai lui Brâncuși. Pasărea măiastră (1909-1915) sugerează viziunea zborului avântat spre nemărginirea cosmică, spre lumină, iar Cocoșul, văzut în chip de creastă, asemenea unui fierăstrău sonor și luminos, țâșnește spre înalt vestind zorile, sfârtecând întunericul cu cântecul său, lăsând să pătrundă lumina. Sculptura sa are luminozitate și spiritualitate, artistul manifestând repulsie față de tot ce e concret, trupesc, apropiat de realitate. El stilizează, vizând esența formei
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
dimensiuni sau poate fi ușor abordată. Alteori, pentru tumorile mai voluminoase și în special pentru cele interesând orofaringele, operația de extirpare a cancerului primar se va efectua printr-o incizie la nivelul cervical sau prin secționarea planului osos cu ajutorul unui fierăstrău, pentru a se facilita accesul asupra tumorii (osteotomie mandibulară, mandibulotomie). REZECȚIA MANDIBULARĂ TOTALĂ SAU PARȚIALĂ Dacă nu există nicio dovadă a invadării osului mandibular de către un cancer localizat în cavitatea orală, tumora fiind mobilă la controlul palpator, se recomandă doar
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
ciopleau fețele cu o toporișcă sau cu un cuțit; - Se egalizau cu briceagul;Se lustruiau frecându-se cu praf de cărbune, cenușă sau nisip fin; - Cuburile pieptenului se trasau după șabloane, cu compasul, dar dinții se crestau, după finisare, cu fierăstrăul; - După crestare, dinții pieptenului se ascuțeau la vârf cu un cuțit și se răzuiau cu o pilă groasă de fier; - Se șlefuia din nou prin frecare cu cenușă sau cu nisip și se lustruia cu o cârpă moale Îmbibată În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Transilvaniei folosește focul pentru Îndreptatul cornului. După ce cornul a fost Încălzit În foc, ținut cu un clește lung este băgat În tipare pentru Îndreptare. Despicau cornul cu o securice numită bărdiță după care tăiau dinții mici subțiri și deși cu fierăstrăul cu dinți mărunți numit custură, iar dinții mari și rari Îi tăiau cu fierăstrăul cu dinți mari și groși numit tridentos, iar pentru degroșat foloseau o pilă dură numit rașpă. Meșterii pieptănari pricepuți și experimentați reușeau să facă până la 100
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cu un clește lung este băgat În tipare pentru Îndreptare. Despicau cornul cu o securice numită bărdiță după care tăiau dinții mici subțiri și deși cu fierăstrăul cu dinți mărunți numit custură, iar dinții mari și rari Îi tăiau cu fierăstrăul cu dinți mari și groși numit tridentos, iar pentru degroșat foloseau o pilă dură numit rașpă. Meșterii pieptănari pricepuți și experimentați reușeau să facă până la 100 de piepteni Într-o zi. Meșterul care făcea cele mai multe pieptene era recunoscut și apreciat
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
încă, pe un câmp acoperit de cadavre, el, care plângea de durere, neizbutind să-și scoată piciorul strivit de sub calul ucis. Iar la Dolșanka, cu mult înainte de venirea bolșevicilor, zilele aveau lungimea aspră a muncilor câmpului, duritatea trunchiurilor groase sub fierăstrău, gustul pâinii scump câștigate. Din fericirea de odinioară rămâneau doar câteva răsărituri de soare, izvorul răcoros din scobitura unei vâlcele, într-o zi de seceriș, în arșița verii, drumul sub șfichiul ultimului viscol. La fel ca acum. La fel ca
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
tipul Poiana lui..., Șesul lui..., Arșița lui..., Dealul lui..., care nu indică, așa cum s-ar crede la prima vedere, pe proprietarii acelor poieni, șesuri, dealuri, runcuri, arșițe etc., ci pe cei care, prin munca lor, folosind sapa, hârlețul, cazmaua, toporul, fierăstrăul, dar și focul, au obținut o suprafață de teren pe seama pădurii, având dreptul de folosință și posesie. O particularitate a dreptului cutumiar românesc (obiceiul pământului, jus valahicum-n.a.), trecut apoi în drept scris, valabil pentru Moldova, deși, inițial, a fost
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Material didactic: material concret/imagini reprezentând unelte folosite în activitățile adulților (pentru grădinar: stropitoare, greblă; pentru bucătar: mașină de tocat, tel, castron; pentru medic: stetoscop, seringă; pentru croitor: mașina de cusut, foarfece, ac cu ață, degetar; pentru tâmplar: ciocan, clește, fierăstrău; imagini ale unor produse: (cozonac, haine, mobilier); șapcă, geantă cu plicuri pentru poștaș; Elemente de joc: surpriza, mimarea unor acțiuni/trăiri, mișcarea, aplauze. Desfășurarea jocului: Un copil numit de învățător va fi poștașul. Poștașul sosește și bate la ușă. Copiii
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
nesfîrșite de cocotieri se întind pînă departe în zarea albastră și cețoasă, unde șirurile de munți se înalță ca niște fantasme. Lîngă mine, o coastă de munte gri-violetă, crestată și crenelată, se întinde în sus sub forma unui dinte de fierăstrău, pieptănînd norii albi, ale căror umbre întunecate se întind la întîmplare pe pante, ca și cînd bucăți ciudate de material cenușiu ar fi fost aruncate peste ele la întîmplare. În apropiere, într-o nișă a templului, Buda stă meditînd într-
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
faptul că FP ("eu") încearcă să reducă obiectele pe care le vede, care îl impresionează puternic, la dimensiuni cotidiene sau umane. În acest fel, FP ("eu") încearcă, fără îndoială, să integreze obiectul în propriul său domeniu de experiență. Imagini ca "fierăstrău" și "pieptănînd", "bucăți ciudate de material cenușiu" și clișeuri ca "șirurile de munți" susțin acest lucru. "Jacheta albă produsă de găinațul păsărilor" este cel mai clar exemplu. De fapt, imaginea e de asemenea interesantă datorită mecanismului de asociere pe care
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
de neliniște. CÎte un poem poate duce cu gîndul chiar la coșmarul suprarealist, ca aceste strofe de tulburătoare viziune din Pregătiri de plecare: ... și totuși fluviile Vor muri ca niște orătănii Din pădurile mari miresmele Vor porni o dată cu arborii spre fierăstraie, Noaptea va Încerca ferestrele Va pune lacăte de ploaie Vor fi vînturi mai mari decît țările, Păsări Își vor ciuguli hohotele. ......................................... Dar numai glasul va rămîne Ca o sare a mării ucise. În general Însă, Patmos e poemul elevației și
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sau din curiozitate, a distrus o vrajă, că ea e în fond o privighetoare și că ar fi trăit veșnic dacă... Și piere cum apăruse. Iar tăietorul se deșteaptă, ca dintr-un vis, pe pragul colibei sărace, alături de securea și fierăstrăul lui. Nu poate fi considerat basmul acesta o metaforă pentru critică? Tăietorul de lemne fiind criticul, femeia privighetoare e opera. Atât timp cât se mulțumește să primească hrana din cele unsprezece cămări de provizii fără neapărat să le descuie, criticul întreține iluzia
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
sarea? În ce mă privește, trebuie să mărturisesc, plin de rușine, că aș face mai degrabă ca eroul din poveste: mi-aș arunca un ochi pe fereastra misterioasă, chiar dacă după aceea, m-aș trezi brusc din vis, cu securea și fierăstrăul alături, pe pragul colibei dinainte; căci, cel puțin, aș vedea cu ochii mei iluzia, n-aș rămâne orb toată viața.” Aici se încheie frumoasa poveste japoneză și comentariul lui Nicolae Manolescu. Gândindu-ne la întreaga creație a lui Vladimir Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
un an"), fără ca prin aceasta lumea prezentată să iasă de sub imperiul morții. Finalul simetric, oarecum bacovian, scoate toamna de sub semnul banalului: "Domnilor, a fost o toamnă păcătoasă/ și Soarele se tot răcea ca sobele de tuci./ un porc țipa ca fierăstrăul./ De-atuncea nici/ fantome mari să treacă nu mai vor/ ținând de mâine fantomele mai mici". Nu e o atmosferă bacoviană, ci mai degrabă un refuz al ei, o distanțare. Se remarcă dialogismul, pentru că trebuie să recunoaștem aici o trimitere
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Fumul de țigară răsucea un burghiu în tavan la ora cea mai tardivă (...)" (Poem din sanatoriul dr. Zed, Constant Tonegaru) sau "Domnilor, a fost o toamnă păcătoasă/ și Soarele se tot răcea ca sobele de tuci./ Un porc țipa ca fierăstrăul./ De-atunci nici/ fantome mari să treacă nu mai vor/ ținând de mîini fantomele mai mici." (Conspect de toamnă, Constant Tonegaru). Răsturnările de perspectivă datorate restructurării imaginarului poetic se produc și în poezia contemporană unde ineditului i se acordă, în
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]