1,068 matches
-
lucrările meșteșugărești pe domeniile boierești au continuat să-l aibă țiganii, chiar după eliberarea lor, când mulți dintre ei au rămas pe loc ca argați sau clăcași. Pe domeniile Bașotă existau în 1847 - 81 familii de țigani, dintre care 14 fierari, 1 lăcătuș, 2 căldărari, pietrari, stoleri etc. La 1 ianuarie 1855, numărul lor era de 107 familii dintre care 20 fierari, 7 pietrari, căldărari etc.. Se știe, deasemenea, că „meșterii cantacuzineștilor” au făcut, cu prilejul mișcărilor din 1848, arme și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe loc ca argați sau clăcași. Pe domeniile Bașotă existau în 1847 - 81 familii de țigani, dintre care 14 fierari, 1 lăcătuș, 2 căldărari, pietrari, stoleri etc. La 1 ianuarie 1855, numărul lor era de 107 familii dintre care 20 fierari, 7 pietrari, căldărari etc.. Se știe, deasemenea, că „meșterii cantacuzineștilor” au făcut, cu prilejul mișcărilor din 1848, arme și tunuri din cireș. La 22 decembrie 1848, Mihail Sturdza era încunoștiințat despre mersul cercetărilor întreprinse pe moșiile cantacuzineștilor, pentru a se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
on: ființă) zoa pl. ființe vii (v. Ezechiel; Sf. Ioan) Zoa și constelațiile lor morfo-funcționale (adaptat după S. Foster Damon, 1973, p. 212) Punct cardinal NORD EST SUD VEST Zoa UrthonaLos Luvah Urizen Tharmas Semnificații Imaginație Emoție Rațiune SimțireTrup Profesii Fierar Țesător Plugar Pastor Metale Fier Argint Aur Arama Elemente Pămînt Foc Aer Apă Spirite ale naturii Gnomi Genii Zîne Nimfe Trup Cap Inima Stomac Pîntece Locuri Nadir Centru Zenit Circumfer. Stări Zei Oameni Materie Vegetație Arte Poezie Muzică Arhitectură Pictură
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a crescut-în 1327, regele Carol Robert a elaborat un așezământ minier. Sarea era o bogăție însemnată, pentru oameni și animale-era exploatată în toate țările române, fiind și produs de export. Meșteșugurile cresc acum, ca număr, și apar noi ramuri meșteșugărești: fierari, aurari, armurieri, tăbăcari, cizmari. În Transilvania, unde meșteșugurile erau foarte dezvoltate, cei care le profesau erau organizați în bresle. Comerțul a cunoscut un progres notabil, în secolele XIII-XIV, după depășirea distrugerilor și pierderilor provocate de invazia mongolă din 1241-efectele negative
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
CODREANU, Theodor (1.IV.1945, Sârbi, j. Vaslui), critic și istoric literar, prozator. Este fiul Catincăi și al lui Iordache Codreanu, țăran fierar. După studii liceale la Bârlad, urmează Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (absolvită în 1970). Lucrează ca profesor la Orgoești și Dodești, județul Vaslui, iar din 1975 la licee din Huși. Este doctor în filologie (2001
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
un pol, intenția satirică, ironică și tehnicile denigrării - jocul insinuant cu proporțiile, distrugătoarele antiteze -, la celălalt, elogiul deschis al ordinii, al vigorii creatoare. A. n-a fost un spirit retrograd, ci un adversar al falsității. „Tezaure mocnite” zac în popor. Fierarul afirmă forța faptei, țăranul a împrumutat înțelepciunea pământului. Poezia și muzica lor atestă un adânc extaz (Pentru bilanț, Bărăganul). Pravila de morală practică abandonează ironia pentru negația directă. Hula și mesianismul o plasează în descendența biblicelor profetice. Instinctul posesiv, febra
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
atât de mare încît locuitorii din Bologna, în lipsa unui alt membru al familiei care să poată stăpâni statul după moartea lui Annibal, ei au venit la Florența, unde petrecea un vlăstar al casei Bentivoglio, care însă trecea drept fiul unui fierar, pentru a-l însărcina pre acesta cu guvernul, pe care el l-a și condus până ce Domnul Giovanni au ajuns la vrâsta cuvenită. (El s-a răzgândit până să primească propunerea. Însă, spunîndu-i-se că, daca e un Bentivoglio adevărat, nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
făcea îndeosebi imputarea că oriunde s așează ei slugile se abat de la calea dreaptă, hoții desfac lesne lucruri furate ș. a. m. d. Daca li se impută însă evreilor înclinarea de-a precupeți și a neguța și că nu se fac fierari sau lăcătuși, lucrul e esplicabil: ei nu iubesc nici o muncă la care se cere puțină mișcare intelectuală și poate nici n-or fi având putere fizică îndeajuns pentru ocupațiunile de mai sus. Daca evreii se plângeau de fanatismul religios de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
unde urmează să fie prelucrat (incluzându-se aici Și o parte din munca efectuată pentru construirea vasului cu care va fi transportat bumbacul), în al treilea rând munca torcătorului Și țesătorului, în al patrulea rând o parte din munca inginerului, fierarului, dulgherului care au construit utilajele folosite la obținerea ciorapilor Și în al cincilea rând munca negustorului detailist. Ricardo precizează că trebuie să se facă distincție între munca efectuată direct - de exemplu, salariile muncitorilor din producție pentru obținerea pâinii - Și munca
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
dacă vrea ca acesta să fie bun, nici hârlețul, nici celelalte unelte, câte sunt necesare agriculturii. Și nici constructorul nu va face altfel, căci acesta are nevoie de multe scule. La fel țesătorul și cizmarul. Sau nu? Adevărat. Așadar, dulgheri, fierari și alții asemenea - meșteșugari numeroși vor fi laolaltă în mica cetate, pe care o vor popula din belșug. Firește. Și încă n-ar fi un oraș prea mare, dacă ai adăuga și crescători de vite, păstori și ciobani, pentru ca și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
primii săi cincizeci de farmaciști, pe primii săi cincizeci de marinari, pe primii săi cincizeci de ceasornicari; pe primii săi cincizeci de bancheri, pe primii săi două sute de negustori, pe primii săi șase sute de cultivatori, pe primii săi cincizeci de fierari, pe primii săi cincizeci de fabricanți de arme, pe primii săi cincizeci de tăbăcari, pe primii săi cincizeci de boiangii, pe primii săi cincizeci de mineri, pe primii săi cincizeci de fabricanți de pânzeturi, pe primii săi cincizeci de textiliști
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
MĂDUȚĂ, Ilie (22.V.1927, Dezna, j. Arad - 11.IX.1989, Arad), poet. Este fiul Rozaliei și al lui Ilie Măduță, fierar. Urmează Liceul „Moise Nicoară” din Arad (1938-1946) și Facultatea de Filosofie din Cluj (1946-1950). Între 1950 și 1964 practică mai multe profesii și are unele funcții, printre care cea de inspector școlar în Ministerul Industriei Ușoare și referent tehnic la
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
secetoși, când furajul verde este neîndestulător. Familiile care nu Își folosesc dreptul de a-și hrăni animalele Îl pot ceda altor săteni, dar nu și străinilor. Toată lumea are dreptul să strângă lemn de foc pentru nevoile curente ale familiei, Însă fierarul și brutarul beneficiază de cote mai mari și nu este permisă vânzarea lemnului În scopuri comerciale. Copacii plantați și toate fructele lor aparțin familiei care i-a sădit, indiferent unde cresc ei. Fructele căzute din acești pomi sunt, cu toate
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
era de obicei cel de botez, care putea să fie suficient pentru identificarea sa la nivel local. Dacă era nevoie de mai mult, se putea adăuga un al doilea termen ce desemna fie ocupația respectivului (În engleză, de pildă, smith - fierar, baker - brutar), fie localizarea geografică (deal, pădure), fie numele de botez al tatălui, fie o caracteristică personală (scund, puternic). Aceste nume secundare nu erau permanente și nu le supraviețuiau purtătorilor decât dacă, printr-o Întâmplare, de exemplu fiul unui brutar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
, Leon (pseudonim al lui Leon Enselberg; 1887, Brăila - 1961, New York), poet, istoric literar și traducător. Provine dintr-o familie de condiție modestă (tatăl era fierar, de unde pseudonimul). A urmat școala primară și Liceul ,,Nicolae Bălcescu” în orașul natal. Este licențiat în litere și drept al Universității din Montpellier. Debutează în revista ,,Lumea israelită” a lui S. Grossman. Mai tânăr prieten și colaborator al lui D.
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
cu vederi comuniste, susținut moral de figura exemplară a lui Onofrei Holbură, mit local care îl bântuie în momentele cruciale, evoluează în lumea „prefacerilor”, populată de reprezentanții a două tabere. El adoptă poziția celor buni: Mihai Ostran, Ilie Vasilisa, Gheghe fierarul, Gheorghe Buliga, „rotarul”, „tâmplarul”, „grăjdarii”, tineri și mai vârstnici combatanți reveniți de pe front, foști membri ai celulelor de partid, acum secretari de județeană, voluntari la Salva-Vișeu, ingineri, directori ș.a.m.d. Personajele negative, schematice, sunt Lela vechilul, colonelul moșier Vindieru
GRUIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
Europa. Orașele aveau hambare, ateliere și hanuri și erau deservite de meșteșugari locali. Aceștia produceau o varietate de bunuri și servicii cere necesitau o expertiză ce nu era de găsit pe fiecare domeniu feudal. Zidari, pânzeturi de țesături fine, vopsitori, fierari și armurieri, iar mai târziu, dantelari și fabricanți de mănuși, notari, tapițeri și pălărieri s-au adunat În aceste zone urbane prototip, stabilind „orașe libere” - regiuni independente de puterea lorzilor locali. Dacă un iobag, de exemplu, scăpa de stăpânul său
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
STĂNESCU, Ștefan (9.I.1912, Greabănu, j. Buzău - 1956, București), poet. Este fiul Siței și al lui Ilie Stănescu, fierar. După școala primară urmată în satul natal, orfan de tată de la patru ani, biruind lipsurile, devine elevul - eminent - al Liceului „Sf. Sava” din București, absolvit în 1929. Se înscrie și frecventează Facultatea de Drept (finalizată în 1937) și, în paralel
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
niște monștri imagistici. Poemele sunt tot atâtea monologuri aparent ezoterice, în realitate doar gratuit logoreice. Intermitent apar reprezentări și asocieri de o expresivitate stranie, percutantă: „luna putrezind pe scoarțe / fetele din sat o iau drept floare”, „profețiile sunt duse la fierar”. Proza lui Ț. are ca principală sursă viața din Bucovina, mai ales cea rurală, desfășurată pe aproximativ două secole. Primul roman, al cărui titlu, Voivodeasa (1976), amintește de lumea țărănească a lui Cezar Petrescu, se vrea fresca unui tărâm sătesc
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
viața personajelor. Prin plasarea evenimentelor în Ridiș, U. dorește să realizeze o frescă a satului românesc din câmpia ardeleană, urmărind mai ales transformările pe care le suferă localitatea de-a lungul anilor. Instalarea în sat a lui Manase Șteica, viitorul fierar al locurilor, este pentru autor un prilej de a face incursiuni în destinele comunității. În același timp, drumul pe care acesta îl parcurge devine un pretext pentru observarea mediilor și a stratificărilor sociale. Scris în manieră clasică, romanul are un
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
ideatică și forțarea conceptului se manifestă în tendințe contrarii, când spre confesiune neîngrădită, când spre încifrarea discursului. Agresiunea civilizației tehnice asupra simbolurilor arhaice se realizează în ample poeme într-un mod contorsionat, polemic (de pildă, Mistreții pe asfalt, Centaurul la fierar sau Abatoarele de greieri), în care se derulează, auster și dramatic, viziuni fantasmatice de unde mitul a fost izgonit de istoria recentă. Dacă în primele volume Z. părea mai cu seamă un poet al pământului, un htonic elementar, în ultimele cărți
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
a pitagoreicilor - bazată pe intuirea precisă a principiului rezonanței. (Hegel - Vorlesungen über die Geschichte der Philosophie, ed. cit., p. 210 - nu uită să menționeze legenda după care descoperirea ar fi fost făcută de Pitagora însuși, pe când trecea pe lângă atelierul unui fierar crotonian și a sesizat deosebirile acustice provocate de diferitele lovituri de ciocan.) În teoria intervalelor, primul sunet care apare în rezonanță după octava fundamentalei este cvinta. Pitagoreicii nu au cunoscut direct principiul rezonanței, doar l-au intuit - totuși, au reușit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Cluj-Napoca), prozator. Este fiul Emiliei Dimoftache (n. Popovici), moașă, și al lui Gheorghe Dimoftache, funcționar rural. Orfan de mic, va fi crescut de bunicul patern. Școala primară o face la Nicorești, apoi, la unsprezece ani, intră ucenic la un meșter fierar. Participând la un concurs, obține o bursă pentru Școala de Agricultură din Iași, urmând concomitent, cu sprijinul lui I. Simionescu, gimnaziul și liceul la Tecuci și Iași. Încorporat în 1916, va fi trimis pe front. După ce în 1919 termină liceul
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
4, str. Eugen Carada 9. 626. Bestoiu Ion, 7 apartamente, București, Senatului 17. 627. Barbu Maria, 6 apartamente, București, str. Meteori 67. 628. Burschik Francisc, 5 apartamente, București, str. Dr. V. Poloni 18. 629. Bârsan Elenă, 10 apartamente, București, str. Fierari 13. 630. Bruteanu I. 10 apartamente, București, str. Temisana 55, str. V. Gherghel 9. 631. Bistriteanu Victor, 17 apartamente, București, B-dul Bălcescu 30; B-dul Cuza 9; str. Spiru Haret 2. 632. Buruiana C-tin, 2 apartamente, București, str. Hristo Botev
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
interior-exterior. Gellu Naum în dialog cu Sanda Roșescu, Pitești, 2003. Traduceri: Serghei Marșak, Mustăciosul vărgat, București, 1955, Casa pisicii, București, 1956, Șase de unu. Despre un an școlar, București, 1956, Pentru cei mici, București, 1960; Václav Rezac, Alarmă în strada fierarilor, București, 1955 (în colaborare cu Mihai Popp); Jules Verne, 20 000 de leghe sub mări, București, 1955 (în colaborare cu Lucia Donea-Sadoveanu), Goana după meteor, București 1963, Uimitoarea aventură a misiunii Barsac, București, 1967; E. Maynial, Viața lui J.H. Fabre
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]