8,147 matches
-
din Defileu Dubova este o localitate situată în zona de munte a Mehedințiului. Peisajul este compus din viaducte peste văi sălbatice, înălțimi stâncoase, Cazanele Mari și Mici. Adică locurile în care Defileul Dunării se îngustează și fluviul dă impresia că fierbe. Aici este și Peștera Liliecilor, cu 1 600 de metri de galerii descoperite. Zona cuprinde 215 hectare de rezervație complexă, cu plante precum stânjenelul de stâncă, fagul oriental, alunul turcesc, stejarul pufos, dar și vietăți rar întâlnite în România: vipera
Agenda2006-33-06-01-senzational 4 () [Corola-journal/Journalistic/285129_a_286458]
-
nespălate de ani Mai târziu am Înțeles că era culoarea țăranilor bătrâni. Ce să-ți dea maica ție? Un măr, o pară, o prună, câta răchie? Răchie, nu că ești prea mic. Îți dă maica lapte de bic. Străbuna a fiert mămăliga, a răsturnat-o pe un ștergar, Apoi În căldarea Încă fierbinte a pus oțet și apă Ia, cu maica, să vezi cât e de bun. Atunci nu știam că bicul nu dă lapte. Cote Taica Încărcase carul cu snopi
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
dorește el României. Tudor Chiuariu a recitat prima strofă din poezia lui Mihai Eminescu, „ „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Țara mea de glorii, țara mea de dor, Brațele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ți mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă fiii-ți mîndri aste le nutresc; Căci rămîne stînca, deși moare valul, Dulce Românie, asta ți-o doresc.” Cu aceste versuri și-a încheiat discursul în fața delegaților liberali Tudor Chiuariu.
Ce poezie a recitat Tudor Chiuariu la Congresul PNL by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/39168_a_40493]
-
bisericilor și monumentelor), un ceainic cazon - un instrument din aramă, un vas cu tub înăuntru, în care se băga o mână de vreascuri și se aprindea. ?i cu toate că în locurile de camping aveai la dispoziție curent electric, în ibricul acela fierbea apă, fumegând și zdrăngănind. Tata se apleca deasupra vasului fierbinte și asculta cu mândrie clocotul apei care fierbea, pe care apoi o turna peste plicul de ceai - un adevărat nomad. Se instalau în locuri stabilite, în campinguri, mereu în compania
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
băga o mână de vreascuri și se aprindea. ?i cu toate că în locurile de camping aveai la dispoziție curent electric, în ibricul acela fierbea apă, fumegând și zdrăngănind. Tata se apleca deasupra vasului fierbinte și asculta cu mândrie clocotul apei care fierbea, pe care apoi o turna peste plicul de ceai - un adevărat nomad. Se instalau în locuri stabilite, în campinguri, mereu în compania altora la fel ca ei, stând la taclale cu vecinii peste șosetele întinse la uscat pe frânghiile corturilor
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
la fel în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele două zile (vinerea și sâmbăta) din Săptămâna Patimilor. Miercuri se ajunează până seara (odinioară, până după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite), când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv), se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta și duminica, de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin. Se
Ortodocșii intră, de luni, în Postul Paștelui. Vezi AICI cum se postește () [Corola-journal/Journalistic/43375_a_44700]
-
când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv), se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta și duminica, de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin. Se dezleagă, de asemenea, la vin și untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), de sărbătorile Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinții 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte
Ortodocșii intră, de luni, în Postul Paștelui. Vezi AICI cum se postește () [Corola-journal/Journalistic/43375_a_44700]
-
și toate străine. Tu unde mai lucrezi, Petrache, tot la Combinat? îl întrebă Gheorghe pe frate-său, după ce își mai turnă un pahar cu țuică. Era bună băutura, era de casă, făcută de părinții Lucicăi. La ceaun, cum spuneau ei, fiartă de două ori. Mulțumesc lu’ Cel de Sus, tot acolo. Acum patru luni, pe data de 20, m-au primit și în partid. La o săptămână, am primit și casa asta. Poate nu crezi, șeful meu, un puțoi de inginer
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
stați?! Intrați în casă, cred că sunteți flămânzi. Porcul l-am tăiat de ieri, a fost Costache a’ lui Mutu. Bine că nu a fost prea gras, numai de două degete... am pus ceva la fript, iar mămăliga cred că fierbe. Copiii plecaseră deja, după Lucica. Frații se uitară pentru o clipă unul la altul, apoi o urmară încet pe bătrână. Mergea greu femeia. Da’ nu veniți după mine, mamă, mergeți în casa mare, am făcut focul de când s-a luminat
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
crezând că este legionar. Maria Tălparu i-a implorat cu lacrimi în ochi, le-a sărutat și cizmele, să-l ierte, spunândule că-i prostul satului, că-i nebun... Au stat rușii mai mult de o lună în sat. Noaptea, fierbeau oile jupuite în grabă, furate de prin alte sate, și le mâncau aproape crude. Rachiul îl beau ca pe apă, apoi dansau în jurul focului, de nu putea dormi nimeni în sat. Și de la armonicele acestora, dar, mai cu seamă, din cauza
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
deam să scot din rucsac o carte proas tă, s-a în ființat lângă mine barmanul (sau barmanița, are o sexualitate incertă), să mă întrebe dacă nu vreau un vin fiert, din partea casei. Chiar aș fi băut, numai că acolo fierb țuică din producția lu’ bunicu’, din ’56, îi pun ceva substanță cleioasă care are de-a face cu fruc tele și-i zic vin fiert. Nu părea să vrea să mă lase în pace, așa că i-am zis să-mi
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
a instinctelor mele, o curiozitate indecentă în fața actului animalic al cărui obiect eram eu însămi. Într-un moment de luciditate am încercat să mă împotrivesc, l-am apucat tare de păr și i-am ridicat capul de pe sânii mei care fierbeau de durere și plăcere în același timp. Mi-a pus cuțitul la gât. Mi-a spus rar și apăsat că, dacă mai fac o singură mișcare, mă taie. Mi-am desfăcut mâinile larg, am apucat câte-un un smoc de
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și monstruoasele forme ce dispăreau și-apăreau necontenit, săltând pe valurile mărunțite de briciul luminii, într-o macabră colcăială de cozi, copite și boturi ascuțite. Ochi rotunzi și fosforescenți, în care se aprindeau și se stingeau spini de foc, păreau fierți într-un clocot al morții. Toate vietățile agonizau prohodul pământului. "Refuz să cred. E îngrozitor!", își spunea și totuși vedea ce vedea. Un suflu grețos de putreziciune și moarte se rostogoli toată noaptea dinspre Răsărit și miasmele răscoapte, dimpreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ea s-o gândească rău pe soacră-sa. Soarta. Asta le era soarta: să se îngăduie una pe alta. Zilele erau fierbinți. Simțea cum sufletul i se usucă, desfăcându-se în zgrunțuri sfărâmicioși, ca o țărână aprinsă de secetă. Sângele fierbea în ea. Aștepta ploaia. Aștepta vântul. Aștepta noaptea. Răcoarea și acalmia din zorii de cenușă o linișteau. Vântul se pornea să sufle, răcorind valurile de uscăciune. Extenuată de așteptare, extenuată de lume, aștepta. Sângele ei se aprindea, mistuindu-i carnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
îi alunecă prin coapsei. Să fi vrut, ar fi avut unde, și tot n-ar fi putut pleca nicăieri. Unde să plece? Lumea era pustie fără bărbați. Vântul întărâtat al verii, zburlit de arșiță, neștiutor de umbră și de tihnă, fierbea ca-ntr-un cuptor, crăpând coaja pământului. Sufletul ei subțire și străveziu aștepta noaptea. Singurătatea nopților răcoroase. Atunci se înzdrăvenea ca prin minune. Se punea din nou pe zburdat. Gonea pe câmpuri ca ciutele dezmierdându-și palmele de grumaji mestecenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-i zvâcneau încleștându-se de balustradă, tot trupul să se desprindă și să coboare, să se amestece printre cheflii și dansatori, să-i împingă într-o parte și să-și facă loc s-o caute pe Irina, și râsul care fierbea în el, umflat ca o spumă de șampanie, să rămână acolo, sus, suspendat în gol, nor îndârjit și răzbunător. Ce căuta el, aici? Era nebun că venise, că se lăsase împins de curiozitate, de îndoială, de gelozia lui rea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să nimicească totul, nimicindu-și propria lui dorință aprinsă-n viscere, să dispară cât mai repede de-acolo. Măi, băiețică, ia vină tu-ncoace, se trezi înghiontit din spate. Se-ntoarse jignit, subjugat de sila și furia aceea viforoasă care fierbeau în el încă de pe locomotivă, tot drumul și toată viața jefuit de tot, fir-ar să fie! avea să se gândească și să-și dea seama mai târziu, încrâncenat, vânăt de ciudă, cu degetele încleștate pe cana groasă și grea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
perna băiatului. Crucea s-a vestejit din prima noapte, dovadă că bănuielile ei erau întemeiate. Numai o minune și îndurarea Maicii Domnului, la rugăciunile ei, îi mai puteau salva băiatul. Ziua, când i se uita în ochi, amețea. Flăcările iadului fierbeau acolo. Surâdea mereu dusă pe gânduri, privind în depărtare, de parcă ar fi întrezărit umbra Necuratului gonind spre ea pe-un cal negru sau cine știe ce altă fantasmă. Asta se-ntâmpla înainte de război. La-nceputul războiului, Toma plecase și i-o dăduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și ascultă distrată, cu o senzație tot mai vie de ușurare și de tristețe în același timp, șoaptele și hohotele groase de râs care izbucneau pretutindeni; larma dihorilor prin vizuini hârjonindu-se cu zăpadă. Din cauza gerului, zgomotele se auzeau limpezi, fierbeau în aer și se imprimau, ca niște încrustații: clămpănituri uscate, seci. Nechezături, tălăngi și clinchete mărunțind liniștea și ferecând-o în zale de fier, apoi câte-o frântură de mormăituri ursești; mugete slabe, cârâituri, țipete răzlețe, chemări scurte, înăbușite-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pâine sau se adaugă la numeroase mâncăruri (sarmale, borșuri, preparate din cartofi ș.a.). Specifice sunt laptele acru (chișleag) servit din strachină de Marginea, ciorba rădăuțeană (din carne de pui și legume, dreasă cu smântână), iepurele cu smântână și ceapă, păstrăvul fiert în smântână, mămăliga de cartofi și tocineii. Bucovina mai este și ținutul vechilor mânăstiri, care păstrează mâncăruri de post dintre cele mai diverse: cârnatul de legume, plăcinta cu ciuperci, zacusca și salata de ghebe. În Moldova, obiceiul preparării borșurilor a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
bun, a avut loc o discuție contradictorie și Dumitru a fost împușcat cu un glonț de război, intrându-i prin gură și ieșindu-i prin creștet, prăvălindu-se în groapa în care ardea de obicei focul în stână, când se fierbe zărul pentru a se obține urda. Vatra era plină cu sânge. Cei doi străini au plecat peste deal și duși au fost. Din toate comentariile celor doi, adică Cristescu și Timofte, incidentul a pornit de la faptul că Dumitru a ochit
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
culcare fără nimic pe masă. V-ați luat singure, să vă fie Învățătură de minte. La scurt timp sosise și mama de pe unde muncise și primise o sacoșă de cartofi și puțin orez Într-o pungă. Întețise repede focul să fiarbă orezul să nu se culce copiii nemâncați. În seara asta mâncăm fără gemene spusese tatăl cu naduf. Ele s-au ghiftuit cu ouă de furat, le ajunge. Soția Îl privise cu luare aminte și uimită nu Îndrăznea să Întrebe mai
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
când o să vină ea, o să facă mai departe ce trebuie. Am ascultat-o și am rămas acasă, dar, apoi, am ieșit în drum și, jucându-mă, mi-am amintit târziu de cuvintele spuse de bunica. Am plecat fuguța, apa era fiartă și, repede, am turnat-o peste făină. Mestec eu mestec, și mi se părea că apa trebuia să fie călduță. Și încep repede să strig la sora mea. Ea era mai mică, dar se pricepea mai bine la asemenea lucruri
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
ce s-a întâmplat. Îi povestesc și a început să râdă. Ce să facem? Iau o pungă și pun acel aluat, apoi, mă duc în grădină, sap o groapă și-l îngrop, ca să nu afle bunica. Pun, din nou, să fiarbă apa. Între timp, cern făina - aproximativ cât a fost înainte - torn apă călduță, pun sare și mestec bine, așa cum a zis bunica. Vine ea acasă și-i spun că am făcut ceea ce a zis și totul, în final, a fost
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
cu mari sforțări, dacă nu vreți, nu mîncăm acum... Lăsăm pe mai încolo, nu?... adică peste vreo jumătate de oră. E bine-așa? Dacă ți-i așa de foame, i se adresă tăios Vlad, pune de mămăligă, mulge vaca și fierbe laptele! Noi avem treabă. Un nestăvilit hohot de rîs însoți cuvintele lui Vlad. Se ridicară cu toții veseli și puseră mîinile pe unelte. Rîse și Virgil, mai mult de formă, ca să arate că știe de glumă și se hotărî să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]