57,520 matches
-
o prezență foarte vie, care i-a ajutat împreună cu soțul și fiica ei pe fugari și a făcut ani buni de închisoare pentru asta, după ce-și pierduse tot părul ( anchetatorii o agățaseră de cozi de grinda casei), a devenit figura emblematică a acestui episod, transformat în reper, de luptă împotriva comunizării. I s-a adăugat povestea emoționantă a descoperirii identități Ioanei-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, fiica liderului mișcării, Toma Arnăuțoiu, condamnat la moarte și executat, și a Mariei Plop, și ea fugară, condamnată
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
vor fermeca zilnic poeți ca Adrian Păunescu, critici literari ca Mihai Ungheanu, cineaști ca dnii Mihnea Gheorghiu și Sergiu Nicolaescu, răpiți cu totul posturilor particulare, ce de-abia dacă-l vor putea reține pe dl Silviu Brucan, pe dl Niculescu-Mizil. Figuri de iluștri dispăruți, precum Ion Gheorghe Maurer, Constantin Dăscălescu, vor fi readuse în actualitate, mutrele părinților fotbalului românesc ne vor face confidențe, după fiecare ghinion al Naționalei. Vom pierde în fața Angliei, dar ne vom răscumpăra în fața echipei din Feroë, vom
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
Legea trupului sau Legea minții, sînt de-a binelea rătăcite într-o epocă străină firii lor. În plin modernism, contemporan cu Hortensia Papadat-Bengescu (Fecioarele despletite sînt din același an cu Legea trupului) și Camil Petrescu, Agârbiceanu nu poate face decît figura unui moralist naiv, impregnat de spirit religios, fără nici o legătură cu emancipata societate românească dintre războaie. E o întrebare aceea de a ști ce drum se cuvenea să urmeze Agârbiceanu ca să scape de acest blestem. Poate acela indicat de Fefeleaga
Dureri înăbușite by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13809_a_15134]
-
a lui Kundera. El acostează din nou pe țărmurile istoriei ambarcațiunea numeroaselor digresiuni pe care le face pe parcursul romanului. Comunismul s-a stins în Europa la exact două secole după izbucnirea Revoluției Franceze, ce a adus pe scena istoriei europene figura Emigrantului, a marelui Trădător sau Martir. Anul 1989 a scos de pe scenă personajul și astfel scrie Kundera „marele cineast al subconștientului colectiv a pus capăt uneia din cele mai originale producții ale sale, cea a viselor emigrației". Timpul devine „o
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
Gabriela Pană-Dindelegan, EUB 2002). Modelul de derivare e productiv termenii intrînd, din punct de vedere semantic și formal, în paradigma lui bucătar, cofetar așa că putem găsi (căutat de un "Bar-restaurant") și un "shaormar" (RL 3875). Oricum, pizzar alternează cu o figură mai complexă cea de pizzar-bucătar sau cu corectul, dar mai pedantul "preparator pizza". Cea mai spectaculoasă demonstrație de imperturbabilă înnoire a limbii și de aplicare fără scrupule și reticențe a analogiei ne-o oferă anunțul: "Căutăm manechini / manechine, hosteri / hostessuri
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
călărie, al celor mai nărăvași, al celor mai sălbatici, reacționând la orișice schimbare din comportamentul și chiar de pe fața stăpânului, a călărețului respectiv... Și că îmi dau eu seama ce înseamnă, în acest caz, o barbă ori o mustață de pe figura ta, lipsă?... Puteam să-mi închipui ușor: ei sar numaidecât, nervoși, în două picioare, nechează cu putere și te azvârle din șa, te trântesc la pământ, și o iau razna pe câmpuri...
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13847_a_15172]
-
așa-zis decente. Se vede și din Studiu de bărbat că Paul Vinicius are potențial poetic, valorificat însă cam superficial. Abordând, cu substrat sexual mereu insinua(n)t, o serie lungă de relații cu personaje feminine, naratarul lui Vinicius face figură de adolescent ceva mai versat, dar destul de înapoiat la capitolul haz (în sensul larg). În mare parte, volumul e un soi de album erotico-poetic cu femei (spune un vers: „stau înfricoșător cu imaginația / stau beton cu potența") despre care/cărora
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
studiu de reabilitare a scriitorului Morand dar și multe pagini de corespondență, documente de arhivă diplomatică abordate pentru prima oară. (O scăpare a editorului face ca sursele de documentare citate să fie prezente numai prin siglele lor, fără lămuririle necesare). Figura Elenei Hrisoveloni, prințesă Șuțu, e înscrisă astfel pe un orizont al timpului și mediului româno-francez, acesta din urmă comentat cumva din interior, cu micile sau marile lui rivalități și tensiuni, ambiții și complexe. Nu e deloc o imagine idealizată analistul
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
are omul?", se întreabă el retoric) nu atît de a atinge, progresiv, perfecțiunea, cît de a-și redobîndi, în timp, facultățile poetice pierdute, redevenind cel ce a fost odinioară, adică făptura animată de suflul divin. Arhetipul i-l oferă Orfeu, figura mitică sau legendară a poetului capabil prin cîntecul său să îmblînzească fiarele și să facă întreaga natură să vibreze în consonanță cu ritmurile armoniei cosmice. Poetul lui Emerson se revendică direct din Orfeu, dar și omul, după el, poate aspira
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
și unele momente de literatură autentică, dar după fiecare din ele autorul trage apa". Un Florin Țupu "nu are instinct de poet. Din acest punct de vedere este - cum ar spune el însuși - neinstinctuabil". Un Eugen Cioclea face - cum altminteri? - figură de... cioclu: " Citind versurile lui Eugen Cioclea ai impresia că asiști la tentativa unui bărbat masiv și grav, îmbrăcat în negru, de a juca șotron pe stradă, alături de copii". Să fie doar simple întîmplări cu sensul... înainte? {i ce să
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
de Paradis, și căutarea lui. Personajele ei îl caută în viața de zi cu zi, în societate, în sex, în creație, într-o luptă utopică, în spații primitive, în prietenie, în Biserică, în superstiții, în moarte. Flora Tristán este o figură marcantă a secolului 19. Ideile ei, tipărite în volumul „Uniunea Muncitorească" și prezentate în Franța anului 1844, când a întreprins un turneu în interiorul țării pentru a le vorbi celor exploatați despre ele și a forma alianțe ale clasei muncitoare, mai
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
mustății lui Radu Coșarcă: dacă e cât de cât orizontală, știrile sunt așa și așa, dar dacă e ușor diagonalizată, începe dezastrul și știu că trebuie să mă așez pe taburet, fiindcă urmează... Dar ce nu urmează? Dana Războiu, cu figura ei faină și impasibilă, îmi spune că Guvernul a mai dat o palmă la un... Nu, nu e bine. Reiau: Guvernul a mai dat o palmă corupților cu Legea anticorupție propusă Parlamentului. La fix, fiindcă au venit americanii Michael Guest
Mustața lui Radu Coșarcă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13915_a_15240]
-
scriitorului asupra unor opere și autori care numai rareori au parte de rezerve, opinii care, incontestabil, dau de gîndit: "Seara, emisiune cu Simion, Sorescu și cîțiva universitari despre alegeri. Sorescu om politic ce absurditate Stîngaci, strivit de inhibiții, șters, face figură lamentabilă". Ca și: "Citesc «Jurnalul» lui Mircea Zaciu. Lectură agreabilă. Maestrul scrie «bine» ( romancier ratat). Pasaje plicticoase ( atît de desele descinderi în Capitală), intercalări filosofarde, citate abundente din autori străini. Mă întreb: de ce și-a publicat jurnalul abia din ^79
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
fabricile patriei, strategiile lucrative ale funcționarilor de pe întregul lanț trofic al certificatelor de căsătorie, părăsirea casei cu pisica-n brațe într-un borcan de murături sau interogatoriile domnului Sipoș de la primărie, însărcinat să verifice autenticitatea mariajului cu italianul Giovanni. O figură constantă a jurnalului Soranei Gurian e Ana Pauker, subiect de glume sinistre, dar și al unui portret în linii sigure: "Femeia asta voinică, masivă, aducînd a jandarm, dreaptă, trufașă, îmbrăcată în catifea neagră, pe umeri cu o somptuoasă capă de
"Jurnalul meu din România" by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13923_a_15248]
-
financiar oferit de facultate, prin decanul ei, prof. univ.dr. Vasile Iliuț. Muzica românească își găsește un loc bine precizat în toate aceste Zile artistice și științifice, de la evocarea unor maeștri (anul acesta, simpozionul de muzicologie a pus în prim plan figura lui Tiberiu Olah, de curând dispărut dintre noi) până la stimularea creativității tinerilor. Cel puțin privitor la concursurile de compoziție și muzicologie, mi-am confirmat o impresie accentuată pe parcursul prezentului an universitar: există o clară orientare spre subiecte mistice. Din ce în ce mai multe
Săptămîna studențească by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13962_a_15287]
-
cât mai repede în vârf, să se îmbogățească, să conducă, să mânuiască pârghii politice și așa mai departe. Sunt în roman personaje, ca profesorul Martinetti, în care voința de putere a lucrat eficient și cu efecte vizibile. Profesorul este o figură de prim-plan a Clujului cultural, un maestru care oficiază înconjurat de discipoli, bogat pe deasupra și influent, proprietar de gazetă, o forță. Doritor să atingă culmi asemănătoare este tânărul universitar și gazetar Amedeu Dumitrașcu, aflat la începutul urcușului social, ucenicind
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
slăbiciunea aceea și amețeala, că va cădea, și de aceea, voind să-și abată gândul de la mirosul ce emana din sera ticsită de flori, cu care se continua dincolo de un glasvand deschis salonul, privea încordându-și atenția spre cele două figuri gigantice din portretele de pe perete. Încăperea era atât de întunecoasă, draperiile grele de catifea trase și obloanele de lemn din afara ferestrelor închise, ca nu cumva să intre lumina fierbinte a zilei de vară, iar în acele portrete era atât de
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
din care, oricât m-aș fi străduit, nu aș fi avut criterii să selectez doar unele nume, pentru exemplificare. Premiul Siemens a fost de altfel comparat cu Premiile Nobel ( de vreme ce nu există Premiul Nobel pentru muzică), grație magnetismului pe care figuri celebre ale sălilor de concert îl exercită asupra publicului și presei muzicale, dar și grație sumei de 250000 de mărci ( sau a echivalentului său actual în euro) care însoțește distincția. După 15 ani de existență, Fundația Siemens își reformulează statutul
Ernst von Siemens și tinerii compozitori români by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13987_a_15312]
-
aveau la dispoziție un cazan cu iahnie de fasole ( eu, fiind evlavios cu intermitențe, am luat și din una, și din alta). Marea surpriză a fost fanfara țigăneasco-țărănească adusă de Mircea Dinescu din nu știu ce sat din Bărăgan. Membrii formației, cu figuri de draci joviali, cântau cântece de lume ca pe niște marșuri triumfale. Solistul făcea cunoscute, vers cu vers, poeme de un umor nebun, despre viața noastră de azi. Se zbânțuia ca un rocker, urmat de toată formația. Dar adevăratul dirijor
Infernul vesel by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13986_a_15311]
-
Ce cîștigă o operă precum Don Quijote de la Mancha dacă spunem despre ea că aparține structural postmodernismului? Ce pierde ea dacă o astfel de asociere, posibilă, nu este făcută?". Să revenim însă la componența falangei postmoderniste. Cu toate că o ilustrează exclusiv cu figuri ale optzecismului, prin grupajul de analize ce însoțește studiul introductiv, criticul are dubii, așa cum am văzut, deloc lipsite de temeiuri, în privința atribuirii ei în totalitate poeților în blugi. În orice caz aceștia n-ar putea fi disociați de "preistoria" postmodernismului
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
declarați ai acestuia vor fi percepuți de deținuți drept cauză directă a istovirii și umilințelor lor. Ei, foștii camarazi de suferință ce impun "munca, ordinea și norma" sunt reprezentați ca torționari. Temperându-le zelul, slujbașii din respectivele posturi fac bună figură de indivizi omenoși. Metoda de a face din victime călăi și-a dovedit eficiența și în îndoctrinarea propagandistică la care-au fost supuși "politicii" începând din 1960. Dacă în prima sa etapă de detenție - afirmă Corpas - auzeai de la ei că
Despre "crima de propagandă" by Lavinia Betea () [Corola-journal/Journalistic/13977_a_15302]
-
călărie, al celor mai nărăvași, al celor mai sălbatici, reacționând la orișice schimbare din comportamentul și chiar de pe fața stăpânului, a călărețului respectiv... Și că îmi dau eu seama ce înseamnă, în acest caz, o barbă ori o mustață de pe figura ta, lipsă? Puteam să-mi închipui ușor: ei sar numaidecât nervoși în două picioare, nechează cu putere și te azvârle din șa, te trântesc la pământ, și o iau razna pe câmpuri...
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14011_a_15336]
-
că Mircea Săucan tocmai a murit La Ierusalim, cu o dimineață înainte. Citești, de aceea dar nu numai de aceea -, cartea, cu o febrilitate specială. Cine a fost este - în esență Mircea Săucan? Zice autoarea în prefață: "El rămîne o figură aparte printre cineaștii români, izolat în destinul său, așa cum a fost toată viața, dar egal cu sine însuși"... Egal cu sine însuși, adică mereu altfel, mereu surprinzător, mereu imprevizibil; în materie de "imprevizibilitate" Mircea Săucan rămîne campion absolut, neegalat în
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
o surpriză: cartea conține trei poeme lungi sau grupaje de poeme legate, nu prin aceeași temă, ci, și aici intervine prima surpriză, prin tremă, fir epic. Volumul este, pe ansamblu, o încercare în poetica postmodernă: o deplasare spre epic, alegoric, figurile rococoului, formele intertextualității, îndeosebi rescriere și pastișă. Drumul spre epic trece, pentru Gheorghe Pituț, prin suprarealism, baladescul folcloric sau mai vechile obsesii moderniste, miturile genezei. Cele trei poeme sînt foarte diferite ca tehnică și valoare. Primul poem, cel care dă
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
cunoscut, Gîndire"), șamd. Reprezentările sînt în continuare abstracte (e o călătorie spirituală) dar, lipsite de vechiul lor fundament metafizic, cad în derizoriu. Lumile posibile abundă în elemente insolite care, în plin limbaj grav-metaforizant, au un vag aer hilar. Una din figurile simbolice care apare la un moment dat în poem este Savantul, în cazul lui e greu să ne dăm seama dacă poetul e serios sau îi subminează ironic discursul. Fantezia declanșată în crearea de lumi noi creează bizarerii: "turnul de
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]