1,777 matches
-
ei/ sunetele chitarei urcând în spirală pe disc/ linii pe hârtie începând să capete sens"). Singurătatea în doi (față în față), drama limbajelor diferite (Translation Workshop), afanisirea romantică sunt motive cunoscute, din fericire mereu împrospătate prin luciditate și umor ("prietenii - filologi - știu de ce și de cine"). Acum și jocurile de cuvinte - nu foarte dese, dar pregnante, dând o deosebită savoare poeziilor - alunecă între mai multe limbi ("poezia e în orice limbă/ violon d'encre"). Se înmulțesc intertextualismele și tentațiile poeziei concrete
Secvențe pentru violon d’encre by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7335_a_8660]
-
ne obligă. Și revenind la obiectul și subiectul acestei cărți, Liviu Rebreanu ca romancierul suprem al prozei noastre, cred că apariția lui a fost marele noroc al literaturii române. La rândul său, Liviu Rebreanu a avut marele noroc al unui filolog care i s-a dedicat cu totul. Ca istoric literar, Niculae Gheran se dovedește pe măsura scriitorului pe care s-a încumetat să ni-l restituie cu o acribie, o pasiune și un devotament unice. Îi mai rămâne o singură
„Dialog peste generații“ by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7343_a_8668]
-
în 18 martie, dată la care naratorul }iganiadei a semnat, în deschiderea faimoasei epopei burlești, Epistolia închinătoare către Mitru Perea. Decizia e, s-o recunoaștem, cum nu se poate mai ingenioasă. Și, în plus, fără exagerări, pentru o comunitate de filologi, frumoasă. S-ar cuveni, de pildă, în curând, sărbătorit centenarul primului episod din Craii de Curtea-Veche, petrecut, după Matei Călinescu, undeva în octombrie 1910. E, probabil, doar o iluzie. Să se revizuiască au ba? Din această Dilemateca nu puteți ieși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7634_a_8959]
-
60, autorul nu-i cruță pe Sadoveanu, Călinescu sau Ralea. Cum nu pierde prilejul să elogieze prestația din acei ani a lui Victor Eftimiu sau Tudor Arghezi: "Îmi amintesc ce succes a repurtat Victor Eftimiu la o întîlnire cu studenții filologi cînd, vorbindu-le acestora despre piesele sale noi, se lamenta prefăcut că nu știe cum să-și stăpînească personajele. Eu vreau să le țin pe linie, spunea, dar ele, personajele, de cum le scap din ochi, o iau la dreapta. În
Legea inefabilă a jurnalului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7637_a_8962]
-
al modernizării. Aurel Ardelean și George-Ciprian Pribac deschid discuția, cu un studiu de caz, pe text, asupra traducerii în engleză a propriei cărți, despre fenomenele de transport prin membranele celulare. Concluziile sunt mai degrabă dezamăgitoare: pentru o traducere de calitate, filologul și specialistul trebuie să colaboreze. Știam... O interesantă analiză a receptării lui Fowles, în traducere, în recenziile din revistele literare românești face Narcisa }irban, atrăgând, indirect, atenția, asupra unui scrupul (vorba vine...) care se pierde, acela de a-i acorda
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7258_a_8583]
-
lesne poeziile mai greu de înțeles din cauza aluziilor la evenimente și personalități istorice, la legende și personaje mitologice și din cauza unor cuvinte ieșite din uzul limbii vorbite și al limbii literare. Și nu în ultimul rând, dacă ar fi fost filologi, și dl Borleanu și dna redactrice Dușa Udrea și-a fi pus cu seriozitate întrebarea cum ar trebui transcrise pentru copii textele lui Grigore Alexandrescu, fără a-i schilodi grav limba și versurile. Nefiind, după cum se vede din ediție, filologi
Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia1 by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7268_a_8593]
-
filologi, și dl Borleanu și dna redactrice Dușa Udrea și-a fi pus cu seriozitate întrebarea cum ar trebui transcrise pentru copii textele lui Grigore Alexandrescu, fără a-i schilodi grav limba și versurile. Nefiind, după cum se vede din ediție, filologi, li s-a părut amândurora că transpunearea textelor în ortografia actuală și chiar translarea unor cuvinte ar fi soluțiile adecvate. O părere superficială și greșită, care a viciat și limba literară folosită de poet, și sonoritatea și ritmurile versurilor sale
Grigore Alexandrescu, Umbra lui Mircea. La Cozia1 by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7268_a_8593]
-
în condiții aseptice, germenele nici unei creații nu mai încolțește. Cum însă nimeni nu a descoprit încă patogenia talentului, schemele de dozare a resorturilor scriitoricești după rețete de sănătate nu pot avea efect. Scrisul nu e o chestiune teoretică decît pentru filologi. Ce înseamnă asta? Că nu poți să fii medic și scriitor totodată. Ci doar prin alternanță și cu intermitență. Un medic, cînd scrie, își suspendă statutul de medic, lucrînd împotriva condițiilor pe care se străduiește în restul timpului să și
Între caduceu și liră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7148_a_8473]
-
analizat astfel în tot cursul facultății. E interesant că lucrul acesta se făcea la limbi străine, germana, în cazul meu, foarte probabil din necesități legate de traducere. Așa se explică de ce nu mai există de o bună bucată de vreme filologi în sensul propriu, capabili, de exemplu, să scoată ediții critice. Am remarcat și cu alte prilejuri un fapt care trebuie să ne dea de gândit: felul în care până și cele mai aplicate și minuțioase comentarii de poezie (și nu
Filologicale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4926_a_6251]
-
analizat astfel în tot cursul facultății. E interesant că lucrul acesta se făcea la limbi străine, germana, în cazul meu, foarte probabil din necesități legate de traducere. Așa se explică de ce nu mai există de o bună bucată de vreme filologi în sensul propriu, capabili, de exemplu, să scoată ediții critice. Am remarcat și cu alte prilejuri un fapt care trebuie să ne dea de gândit: felul în care până și cele mai aplicate și minuțioase comentarii de poezie (și nu
Filologicale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4944_a_6269]
-
am știut de ea, mărturisesc. Nici despre Mircea Bențea nu am știut nimic. Aflu acum despre el, din datele pe care actuala ediție le furnizează, că i-a fost student, la Cluj, lui Marian Papahagi, care l-a format ca filolog și italienist, că a fost redactor la „Echinox" și mai târziu profesor de literatură la Universitatea din Oradea. S-a stins din viață, ca și Marian Papahagi, înainte de a fi împlinit 50 de ani. A scris o substanțială monografie despre
O carte de idei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5989_a_7314]
-
catalana se află în acest an în compania altor figuri importante din literatura spaniolă a ultimelor decenii, precum Luis și Juan Goytisolo, Antonio Muñoz Molina, José Manuel Caballero Bonald, Francisco Nieva, Javier Marías. Conform primelor declarații, decizia juriului, prezidat de filologul și criticul literar Gregorio Salvador, a avut în vedere „meritele și calitatea evidență” a premiatei, vocația să literară de-a lungul unei vieți „dedicate literaturii”, contribuția remarcabilă la dezvoltarea și îmbogățitea genului scurt al povestirii contemporane și a literaturii pentru
Premiul Cervantes 2010: Ana María Matute by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5718_a_7043]
-
câte o formulă și să evit repetițiile supărătoare. Propun pentru a invedera (cuvânt drag lui Maiorescu, însemnând „a scoate la vedere”) cele de mai sus, deci „a evidenția” - o variantă impusă doar prin scris de E. Lovinescu, spre dezaprobarea marelui filolog Lazăr Șăineanu, sub cuvânt că nu există în franțuzește. El predomină (sau „predomnește”) astăzi, s-a banalizat, e deci de un efect stilistic mai redus. Multe din neologismele ereticului academician, mai ales italienisme, au rămas și-i caracterizează stilul, ceea ce
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
deja cuprinse sunt foarte promițătoare. Cărțile și periodicele scanate integral și permițând descărcarea și căutarea automată, grupate pe domenii și categorii, reprezintă o bibliotecă modernă, alcătuită cu profesionalism, similară colecțiilor digitale actuale din alte culturi. Din perspectiva lingvistului și a filologului, avantajele sunt uriașe: nu e vorba doar de comoditate, de avantajul de a avea la îndemână instrumente și surse esențiale, ci și de posibilitatea de a găsi în ele, cu ușurință și rapiditate, cuvintele căutate. Desigur, pentru tipăriturile vechi șansa
Dacoromanica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5741_a_7066]
-
cele clasice ale istoriei literare documentare (auxiliare, după cum o denumea G. Călinescu în Tehnica criticii și istoriei literare). Analiza ediției Perpessicius (p. 170- 192), de pildă, ne dezvăluie că „iremediabilul poet” putea să fie, la o adică, și un iscusit filolog. Aceste daruri de documentarist vor fi și mai bine puse în evidență, de altfel, în monografia Ion Creangă. Din păcate, dacă despre oportunitatea ediției nu putem vorbi decât de bine, nu același lucru se poate spune despre realizarea ei. Descrierea
Vladimir Streinu, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5901_a_7226]
-
de Pann „în tipografia sa", în 1850 (ediția I) și 1852 (ediția a Il-a), nu s-a bucurat, până acum, de atenția de care au beneficiat opere ca Povestea vorbii sau Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea. Cel puțin, nu din partea filologilor, căci muzicologii dispuneau deja de excelenta ediție de Cântece de lume, realizată de Gheorghe Ciobanu în 1955 (nu 1954, cum greșit scriu, de trei ori, autorii prezentei ediții, la p. 6, 9 și IX), la ESPLA, în care textele cuprinse
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
în formularea însăși a titlului ales de noi, ceea ce se impunea atenției, în acest conclav, era tocmai Fertilitatea mitului. Competențele care-și dădeau întâlnire cu un atare prilej, universitari cu un lung curriculum științific și tineri cercetători încrucișând experiențe multiple - filologi impregnați de comparatism, dar și specialiști ai antropologiei din perspectivă filosofică sau curioși de mitografie, urmărită în cristalizările istoriei și ale artei, ori chiar poeți încercând în propria lor creație virtuțile impactului mitic, - proveneau din puncte variate ale geografiei noastre
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
pe care nici o altă carte semnată de Coșeriu nu a mai atins-o. În cîteva decenii, Istoria filosofiei limbajului a dat naștere unei respectabile preocupări internaționale: lingvistica privită din unghiul istoriei filosofiei. Peste treizeci de ani de la ediția princeps, doi filologi germani formați la școala lui Coșeriu (Jörn Albrecht și Jürgen Trabant) au revizuit prelegerile, corectîndule, completîndu-le și punîndu-le sub ochii profesorului. Savantul și-a dat acordul în privința variantei finale, dar nu a mai apucat să le vadă în formă tipărită
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
am trăit cu nobila convingere că va trebui să aflu adevărul despre literatură, indiferent pe ce cale. Și am crezut că, ocupîndu-mă de științele literaturii, voi ajunge la adevăr. Am fost mult prea naiv pentru a întrevedea că adevărul unui filolog nu are absolut nimic de-a face cu adevărul unui autor. 15 ani mai tîrziu, precum frumoasa din pădurea adormită, m-am trezit și mi-am dat seama ca am petrecut atîta timp în această instituție... Și ce a ieșit
Aris Fioretos: „Migrația este experiența majoră a secolului XX“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4844_a_6169]
-
la Editura Galaxia Gutenberg ( Tg. Lăpuș - director Pr. Silviu Hodiș) au apărut câteva cărți care reprezintă semnificative „restituiri literare” pentru Școala Ardeleană, realizate de Ioan Chindriș și Niculina Iacob, un istoric literar dedicat temeinic trecutului cultural ardelean și Niculina Iacob, filolog cu cercetări aprofundate de istoria limbii române literare, conferențiar universitar la Universitatea bucovineană „Ștefan cel Mare ” din Suceava. Ioan Chindris, Niculina Iacob, Samuil Micu in marturii antologice, Galaxia Gutenberg, 2010. Multe din operele reprezentanților Școlii Ardelene au rămas în manuscris
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
sau către canonicul Ioan Corneli de la Oradea, inaugurând în literatura Transilvaniei un gen literar în care se vor ilustra marii cărturari blăjeni de mai târziu, de la Timotei Cipariu la Ionel Pop. Desigur, ca toți reprezentanții Școlii Ardelene, este istoric și filolog. Ca istoric, nu are informația vastă a lui Gheorghe Șincai, nici verbul polemic a lui Petru Maior, dar se străduiește să imprime scrisului acel caracter educativ al istoriei, postulat de istoricii antici, pe care-i citează: „Istoria iaste dascălul tuturor
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
nici verbul polemic a lui Petru Maior, dar se străduiește să imprime scrisului acel caracter educativ al istoriei, postulat de istoricii antici, pe care-i citează: „Istoria iaste dascălul tuturor lucrurilor” - traducere liberă a cunoscutului adagiu:„Historia - magistra vitae”; ca filolog colaborează cu Gheorghe Șincai la Elementa linquae daco-romanae sive valachicae (1780), prima gramatică tipărită a limbii române, și editează un Dictionarium latino- valachicum. Așadar o ediție ce ne oferă o imagine cvasicompletă a operei vaste și diverse a lui Samuil
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
în genere, inflexibilă, tiranică, și tinde spre repetiții în forme fixe (scheme, ritualuri, formule matematice), în vreme ce strictețea e elastică și imprevizibilă (vrea focare de sugestie sau fundaluri de taină), urmărind economia de efort și improvizația ca semn de inovație misterioasă. Filologii au rigoare, dar nu au strictețe în materie de limbă. Scriitorii, invers. Teologii au rigoare de concept divin, misticii au strictețe de simțire a lui. Rigoarea sfîrșește, de obicei, în saturația obiectului, care e epuizat prin aplicarea unor scheme exhaustive
Strictețea contemplativă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5165_a_6490]
-
profesorul îl face cu un prieten, în realitate cu societatea, de a modela o piele socială în care să îmbrace conținutul clasei de jos până la perfecta identificare cu aristocrația. Că fonetica și fonologia sunt nu doar instrumente utile logopedului și filologului, ci și instrumente culturale extrem de rafinate o demonstrează recent și Discursul regelui (2010) al lui Tom Hooper. Bernard Shaw și Cukor modelau mitul lui Pygmalion și al Galateei în spiritul modernității, deschizând un alt orizont interpretativ. Almodóvar are însă o
Pygmalion și Galateea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5103_a_6428]
-
a născut Nicolae Titulescu, jurist, diplomat și om politic român (decedat în 1941). Ca orice român de bun-simț, s-a retras spre moarte într-o țară foarte civilizată la vremea aceea, Franța. 4 martie 1898 - S-a născut Georges Dumézil, filolog francez (decedat în 1986). Pentru francezi a fost un fel de Mircea Eliade pentru români. S-a ocupat de religiile indo-europene și de etnologia civilizațiilor europene. Decese: 4 martie 1807 - A murit Abraham Baldwin, politician american (născut în 1754). S-
Istoria zilei: 4 martie. România s-a cutremurat () [Corola-journal/Journalistic/67179_a_68504]