373 matches
-
În prezența nimănui. Fima se scuză. Nu avusese intenția s-o rănească. O să-i facă un ceai, o să bea și el o cafea, apoi o să fie mut ca peștele. O s-o ajute să termine careul și o să Înceteze să mai filosofeze. Însă nici după aceea, În timp ce beau ceai și cafea, Fima nu reuși să se abțină. Îi expuse Tamarei planul său de pace: chiar În noaptea asta avea să convoace guvernul și să le descrie miniștrilor, fără menajamente, operația care trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
aceștia; Sfîntul Grigore Nazianzen, într-o binecunoscută predică intitulată Despre teologie, descrie pe larg calitățile necesare unui profesor de teologie, indicînd, de asemenea, caracteristicile auditorilor și grija cu care trebuia să li se vorbească: Nu este îndeajuns pentru nimeni să filosofeze asupra adevărurilor divine; aceasta este lucrarea persoanelor purificate în trup și suflet sau, cel puțin, a celor care merg constant pe calea purificării și sînt deja înaintați în meditația asupra celor sfinte" (Orat. 33; cf. De asemenea Orat. 29) (PG
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
dreptul delicioasă. O sunasem doar să-i spun că-mi pare rău că nu e și ea aici. Iubito, când bei martini, iar paharul ți-e plin de lacrimi, trebuie să te întrebi: oare Universul vrea să-mi comunice ceva? filosofă Julie. Dumnezeule, când Julie pomenește de Univers, sunt îngrijorată, deoarece asta înseamnă că iar a citit un teanc nociv de cărți de astrologie. Totuși, poate că are dreptate, deși vorba ei de duh e luată din Magia Lunii: cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
diferite de vinovăție, fiecare dintre acestea având propriile instanțe de judecată și consecințe. Într-o perioadă post-apocaliptică a societății germane, în care supraviețuitorii se confruntau cu provocări practice extrem de presante, Karl Jaspers a fost conștiința morală a poporului german, care, filosofând printre ruine, a militat pentru "purificarea sufletului german" prin acceptarea vinovăției. Nu trebuie uitat că impactul celor 12 ani de Național-Socialism asupra "sufletului german", cu a sa impresionantă mașinărie propagandistică pusă în mișcare de Joseph Goebbels (Doob, 1950), a persistat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dar vanele de apă n‑au secat, ci curg, curg mereu și nu se opresc, și, lucru de minune !, apa ce izvorăște e totdeauna mai multă decât cea luată. Moaștele Sfântului nu fac numai minuni, ci ne Îndeamnă să și filosofăm. De ești bogat, de te mândrești și dacă‑ți este sufletul plin de Îngâmfare, Îndată‑ți potolești mândria și‑alungi Îngâmfarea când vii aici, când vezi pe mucenic, când te gândești ce mare‑i bogăția lui față de bogăția ta, și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mai important, lista acestor aretai (formă de plural) ale unei ființe umane poate include calit]ți care nu sunt în nici un caz „virtuți” - adic], nu reprezint] calit]ți morale. De exemplu, lista lui Aristotel cuprinde „spiritul” și capacitatea de a filosofa cu succes, amândou] situându-se în afara sferei moralei. Pe de alt] parte, majoritatea calit]ților pe care le consider]m virtuți - deși nu toate - se afl] acolo, iar semnificația pe care o atribuiau Socrate și Platon termenului arete se limiteaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
utilizarea temei „lumea înșelătoare”, acompaniată de mai toate motivele adiacente. Ar fi de observat că, deși adept al atitudinii (și al examinării faptelor prin prisma ei) cuprinse în celebra formulă, autorul pare mai puțin înclinat (sau mai puțin capabil) să filosofeze pe marginea subiectului, să genereze contemplarea lumii din perspectiva deșertăciunii. Preocuparea lui pare a fi mai mult istorisirea faptului înspăimântător și înconjurarea lui în lamentații aducătoare de expresivitate. Cel ce a scris stihurile despre uciderea lui Grigore Ghica - text care
VERSURI PENTRU MOARTEA DOMNULUI GRIGORIE GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]
-
cheamă să o depășească luptând — aceasta este atitudinea fundamentală din filosofia modernă. Pentru Aristotel ceea ce îl îndeamnă la cugetare este sentimentul primordial, mirarea, sentimentul de surprindere pe care îl au oamenii când recunosc ordinea bună și frumoasă a lumii. Modernitatea filosofează în schimb pe motivul îndoielii cu privire la capacitatea oamenilor de a trece peste propriile limitări pentru a se dezvolta cât mai mult. Morala aristotelică merge alături de politică, deoarece numai în societate (polis) fapta morală își vădește puterea și prețul său. Virtutea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
infinitul finitului. Însă Descartes se apărase deja de această acuzație, distingînd între „ a ști” și „a înțelege”. Și totuși, ce știm de fapt? O intuiție este o cunoștință reală? Presupunînd chiar că Descartes ar fi admis principiul divin înainte de a filosofa, acest principiu nu este unul tragic ?..... prin aceea că jumătate din neamul omenesc rămîne oarbă în fața acestei evidențe .? Aici, este exclusiv personalitatea celor doi gînditori, cea care, în fața aceluiași principiu, modelează tiparul în care ceea ce este obscur va deveni clar
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
a face ca omul să evite lucrurile dăunătoare și să le caute pe cele ce-i sunt utile în mod vital, însă ea nu ne va face să cunoaștem esența corpurilor. Astfel putem dovedi evidența proprie a uniunii fără să filosofăm.) Descartes recapitulează în Scrisoarea către Elisabetha din 28 iunie 1643, ansamblul acestor distincții care sunt făcute astfel încât spiritul se întoarce către lucruri fie pentru a le cunoaște fie pentru a le verifica: Problema nu este deci de a rezolva uniunea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
permite să ne bucurăm de viață, lăsând la o parte ideile triste, de ură, de răzbunare și de moarte. Datorită cunoașterii, omul încetează să trăiască în spaimă și realizează fericirea. Pentru ca într-un stat să domnească pacea, libertatea de a filosofa trebuie să fie totală. Astăzi, cercetările în domeniul creierului emoțional, studiat cu ajutorul tehnicii moderne a imagini funcționale de rezonanță magnetică, dovedesc profunzimea introspecției lui Spinoza. El vorbește despre geometria emoțiilor, afirmând că o mare parte din emoțiile care ne pun
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
diferite de vinovăție, fiecare dintre acestea având propriile instanțe de judecată și consecințe. Într-o perioadă post-apocaliptică a societății germane, în care supraviețuitorii se confruntau cu provocări practice extrem de presante, Karl Jaspers a fost conștiința morală a poporului german, care, filosofând printre ruine, a militat pentru "purificarea sufletului german" prin acceptarea vinovăției. Nu trebuie uitat că impactul celor 12 ani de Național-Socialism asupra "sufletului german", cu a sa impresionantă mașinărie propagandistică pusă în mișcare de Joseph Goebbels (Doob, 1950), a persistat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ființa" noastră. Din perspectiva acreditărilor filosofice contemporane, mirările cu miză metodologică, așa cum sunt și cele de mai sus, reprezintă simptomul unei deficiențe "discursive". Doar expozeurile metodologice încărcate de certitudine constituie, pentru cei mai mulți dintre noi, semnele directe ale puterii de a filosofa (sau de a face filosofie). Cu toate acestea, nu mă gândesc să încerc să reacreditez eu însumi câteva prejudecăți ce stau deja la "porțile ce despart cărările Nopții și ale Zilei".13 De fapt, sunt destui susținători ai lor, ageri
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și aici nu sînt oportuniștii din mările nordice care să tînjească după prada altuia. Fiecare cu munca sa, chiar și pescarul nu protestează cînd scoate năvodul așa cum l-a băgat în apă. Adică fără nimic. Altădată va fi mai bine, filosofează urmașii lui Pericle. De sub pinii pitici și puțin umbroși privești marea prinsă în capcana stîncilor grecești, pline cu vile albe, strălucitoare, care mulțumesc zeului Soare pentru permisiunea de a exista pentru puțin timp în raport cu eternitatea. Este timpul cînd grecii dorm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
stânjenelul și atât de scumpele orhidee. Cărora le adăugăm o rămurică de asparagus. Mie-mi place să primesc zambile. Și ne place să le privim când Îngrijesc vreun filodendron ori un foenix. Și așa ajungem la poezie ori la a filosofa asupra simbolurilor. Crinul, simbol al purității, dar și a unei forme de stat adânc ancorată În istorie; ramura de finic, adică de palmier a Întâmpinării lui Christos În Ierusalim; grâul Demetrei, dar și ofranda fascinației mele - zeița Bendis; de ce nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lung asupra căsătoriei. Asupra omului, în general. Asupra posibilității ca doi indivizi să se armonizeze, să se completeze și să întemeieze un cuplu ideal, care să și dureze. Odată, la un pahar cu bere, a abordat el însuși chestiunea căsătoriei, filosofând pe seama acestei instituții tradiționale: Ce pot să-ți spun...? Cred că este, mai ales pentru un intelectual, examenul cel mai dificil și mai complicat... Doi indivizi se întâlnesc. Se plac. Se cunosc mai mult sau mai puțin. Și se căsătoresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
textelor sale. Însă în aceste reproșuri administrate, la finele secolului XI, lui Ioan Italos, nu trebuie văzută o vânătoare de vrăjitoare, pentru că ceea ce s-a sancționat a fost mai degrabă încălcarea spiritului în care, potrivit unei opinii comune, se putea filosofa corect. Revelator în aceste sens este faptul că textele care îl condamnau pe prea îndrăznețul gânditor bizantin conțin precizarea că trebuie făcută o deosebire între cei ce primesc „părerile nebunești” ale filosofilor și cei ce urmează „studii elinești” numai pentru
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
textelor patristice: tensiunile produse de erezie sau apostazie. S-a scris în mod special, când era absolut necesară precizarea modalității autentice de experiere creștină a realității. Este cu neputință de a găsi autori care scriu tratate de dragul tratatelor, sau care filosofează pe teme creștine de dragul exercițiului. Unde poate fi atunci găsită filosofia sau fie măcar și o reflexie cu caracter filosofic? A fost nevoie de producerea unor schimbări în paradigma culturală europeană pentru a fi cu putință reconsiderarea spiritualității bizantine. Mai
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
oferit de identificare unei dispute legate de alternativa realism—nominalism, atât în Apusul medieval târziu și renascentist timpuriu, cât și în Bizanțul secolelor XIII și XIV (fără a mai menționa că de fapt discuția reprezenta o chestiune foarte veche pentru filosofa bizantină). Diferența majoră stă însă în raționalitatea sub care s-au conturat cele două orizonturi filosofice. Scolastica apuseană a dus cu sine o folosire ce se dorea cât mai exactă a conceptelor filosofiei, însă această precizie răspundea mai degrabă de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ulterioare? În primul rând tot ceea ce putea însemna o prevenire și o avertizare asupra greșelii, a pericolului de a părăsi spiritul și sensul trăirii în Hristos. Dar tot la fel de mult o aproximare și reaproximare a scopurilor sub care se poate filosofa. Această mișcare spre avertizare și reprecizare a fost mai cu seamă un gest al timpului de criză, dar în fapt a fost tot timpul prezentă în măsura în care fiecare individ lua în serios idealul sub care se ordona viața creștină, îndumnezeirea, unirea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a fost cel al filosofiei, neoplatonismul oferind uneltele conceptuale cele mai potrivite clarificării unei asemenea întrebări. Au fost puse în balanță două înțelegeri creștine ale experienței luminii venind din partea a doi autori extrem de bine exersați în modalitatea grecească de a filosofa: Evagrie Ponticul și Grigorie de Nyssa. Evagrie, urmând o filiație origenistă, consideră că putința vederii luminii dumnezeiești este proprie vouq-ului, că mintea omenească are capacitatea de a contempla într-o gnoză esențială lumina Treimii. În această stare, în care mintea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
pentru a-și împlini nevoile interioare ce nu mai erau suplinite de vederea harului paradisiac. Putem astfel să găsim semnele de multe ori ascunse și nemărturisite ale atitudinii bizantinilor față de cultură, chiar față de propria cultură. Faptul că omul face cultură, filosofează, nu este atât un semn al superiorității sale oferite de statutul de ființă rațională, cât o expresie a nevoii sale de supraviețuire. Idealul uman pentru bizantin nu îl reprezintă în consecință omul cultivat, omul de cultură, ci acela care dobândește
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
este o frază ce avea o semnificație foarte precisă pentru bizantini, dar atingerea acestei fericite stări nu era apanajul prostiei, inculturii, ci al exersării celei mai subtile a minții. Într-un mod asemănător cu afirmațiile lui Pitagora din antichitate, a filosofa nu este altceva decât exprimarea năzuinței spre înțelepciunea pe care filosoful nu o deține. Cel ce reușește însă să atingă starea minții ce este desemnată prin conceptul de înțelepciune, atunci depășește cele ale filosofării ca act discursiv către filosofarea ca
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a vedea un spectacol, de a asista la o sărbătoare și până la contemplație spirituală, meditație, studiu și peculație teoretică.1 Este evidentă dimensiunea vizuală a acțiunilor descrise de termen, căci chiar și rădăcina sa înseamnă vedere, 0sa. Pentru grec, a filosofa însemna a săvârși ceva esen- țialmente legat de actul de a privi, de a contempla un spectacol, o sărbătoare. Conceptul își găsește o utilizare privilegiată la Platon, care consideră că ajungerea la adevăr, acțiune înțeleasă ca dezvăluire a ceea ce este
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
timp antrenamentul și pregătirea minții pentru a se face aptă de primirea celor mai presus de ea, dar nu mai puțin și ceea ce se înțelegea prin filosofia cu fapta, cele ale ascezei și ale „liniștii”. Prețuirea acestei modalități de a filosofa nu a fost niciodată subestimată în istoria culturală a Bizanțului, de aceea atât școala de filosofie, cât și mănăstirea au fost în aceeași măsură căi de exersare în cele ale filosofiei. Întreaga societate bizantină a fost structurată din perspectiva acestui
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]