6,757 matches
-
tradiției aristoteliene-scolastice, dominantă în universități. El a fost un critic înflăcărat al metafizicii și a promovat abordarea empirică (pe bază de experiență) în filozofia naturii, fiind premergătorul empirismului modern timpuriu. Opera sa a avut o influență foarte mare asupra unor filozofi de marcă ai epocii, precum Tommaso Campanella, Giordano Bruno (ambii din Italia), Pierre Gassendi (Franța), Francis Bacon și Thomas Hobbes (ambii din Anglia). Printre cei peste 160 de membri din lumea întreagă ai Academiei se află și patru români: Cornel
Româno-americanul Florentin Smarandache a primit Medalia de Aur pentru Știință!. In: Editura Destine Literare by Florentin Smarandache () [Corola-journal/Journalistic/85_a_470]
-
Printre cei peste 160 de membri din lumea întreagă ai Academiei se află și patru români: Cornel Ciubotariu (fizician, prof. univ. dr. la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași), Constantin Udriște (matematician, prof. univ. dr. la Universitatea „Politehnica” București), Radu Zamfir (filozof) și Florentin Smarandache. Fondatorul Academiei de Științe „Telesio-Galilei”, în anul 2007, este italianul, stabilit în Anglia, Francesco Fucilla (n. 01.08.1951, în Cosenza, ca și Telesio, a cărei memorie vrea să o păstreze prin numele acestei organizații neguvernamentale științifice
Româno-americanul Florentin Smarandache a primit Medalia de Aur pentru Știință!. In: Editura Destine Literare by Florentin Smarandache () [Corola-journal/Journalistic/85_a_470]
-
cu interdicție de a semna lucrări tipărite, baându-li-se astfel calea spre public, în detrimentul generațiilor tinere care nu le-au cunoscut opera și nu în ultimul rând în detrimentul prestigiului țării noastre. Autoritățile comuniste de la București au obstrucționat candidatura eminentului poet, dramaturg, filozof, academician și diplomat român Lucian Blaga, interzicându-i să răspundă scrisorii Juriului din Suedia unde au trimis un emisar cu misiunea de a protesta pe considerente politice față de nominalizarea lui. În felul acesta Lucian Blaga a fost frustrat de dreptul
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
Marea Adunare Națională, unde și-a exprimat într-o ședință parlamentară dorința de a fi „nu alături de partid ci în mijlocul și în rândurile lui”. După moartea lui Blaga autoritățile comuniste au fost obligate nolens-volens să recunoască valoarea acestui mare poet filozof și au aprobat menționarea lui în Dicționarul Enciclopedic apărut în anul 1972, precum și publicarea în Editură Minerva în anul 1982 a volumelor „Blaga-Opere”. După decembrie 1989 s-a scris enorm în masmedia din țara noastră despre acest titan redescoperit, eseurile
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
Andreea Deciu Ultima carte a filozofului american Hilary Putnam a apărut în primăvara acestui an, editată de Columbia University, provocînd imediat reacții destul de pătimașe din partea filozofilor. Volumul conține transcrierile prelegerilor ținute de Putnam în cadrul conferințelor "John Dewey" la Universitatea Columbia și a celor "J. Royce" la
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
Andreea Deciu Ultima carte a filozofului american Hilary Putnam a apărut în primăvara acestui an, editată de Columbia University, provocînd imediat reacții destul de pătimașe din partea filozofilor. Volumul conține transcrierile prelegerilor ținute de Putnam în cadrul conferințelor "John Dewey" la Universitatea Columbia și a celor "J. Royce" la Universitatea Brown. Asortate cu două substanțiale postfețe -una pentru fiecare dintre seriile de prelegeri, cursurile universitare devin astfel tratat solid
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
reprezintă în ce are ea mai bun școala americană de pragmatism, predînd în această calitate ca profesor cu scaun onorific la facultatea de filozofie de la Harvard. Membru al Academiei Americane de Arte și Științe și membru corespondent al Acedemiei Britanice, filozoful este autorul unor cărți care au schimbat în bună măsură înțelegerea unor concepte esențiale precum acela de "realism" sau chiar de "pragmatism". Asociat îndeobște unor nume la fel dacă nu mai celebre, precum John Dewey, William James, Peirce, J.L. Austin
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
își petrece și astăzi cea mai mare parte a timpului în tovărășia altor călugări tibetani. Din 1979 Ricard însuși este călugăr tibetan. La sugestia unor editori cu fler, Revel și Ricard au încredințat tiparului o carte de conversații intitulată sugestiv Filozoful și călugărul. Cartea invită mai multe lecturi, fiindcă este interesantă la mai multe niveluri. În primul rînd este un remarcabil studiu în comparativism filozofic. Apoi, cititorilor fideli ai lui Revel, Filozoful și călugărul le pune la dispoziție mini-prelegeri pe diverse
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
au încredințat tiparului o carte de conversații intitulată sugestiv Filozoful și călugărul. Cartea invită mai multe lecturi, fiindcă este interesantă la mai multe niveluri. În primul rînd este un remarcabil studiu în comparativism filozofic. Apoi, cititorilor fideli ai lui Revel, Filozoful și călugărul le pune la dispoziție mini-prelegeri pe diverse teme, toate punîndu-i în valoare autorului forța de sinteză, ingeniozitatea raționamentelor, dibăcia argumentativă și, în principiu, o anumită energie retorică greu de specificat. Revel e un conviv în sensul antic al
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
a părăsi Occidentul pentru a deveni practic altcineva în îndepărtatul și (pe atunci încă) misteriosul Tibet. Ceea ce nu înseamnă că, așa cum au insinuat unele publicații franțuzești, ar fi existat o ruptură între cei doi. Nici măcar o vremelnică înstrăinare, ne asigură filozoful. Mai curînd o nedumerire, chiar una gravă, din categoria acelor mirări-tulburări pe care le resimțim cînd ne vine greu să-i înțelegem apropiați nouă, într-atît de apropiați încît, fără să ne dăm măcar seama, viețile lor ne erau intim familiare
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
a părea că ignor componenta propriu-zis privitoare la budism din discuția lui Revel cu Ricard, cred că volumul e interesant mai ales în măsura în care ne reamintește cu o forță de netăgăduit în ce măsură știința și filozofia occidentală ne-au înșelat așteptările. Concluzia filozofului la această discuție este că budismul, deși neconvingător în plan metafizic, reprezintă sub aspect pragmatic și etic o alternativă demnă de luat în seamă la filozofia așa cum o cunoaștem noi în Occident. Revel și-ar dori o revitalizare etică a
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
subtilă punte de legătură între întrebări vechi, metode existente și uneori contradictorii, să reconcilieze răspunsuri și să propună nu atît o soluție propriu-zisă, cît mai curînd o cale de abordare a unor probleme care îi frămîntă în primul rînd pe filozofi, dar nu ne sînt complet străine nici nouă, muritorilor obișnuiți. Lecturile lui Martin sînt cu precădere empiriștii secolului XVII și XVIII, de care se dovedește la fel de apropiat în spirit ca și de contemporanii săi, filozofii analitici anglo-saxoni. Iar analiza sa
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
frămîntă în primul rînd pe filozofi, dar nu ne sînt complet străine nici nouă, muritorilor obișnuiți. Lecturile lui Martin sînt cu precădere empiriștii secolului XVII și XVIII, de care se dovedește la fel de apropiat în spirit ca și de contemporanii săi, filozofii analitici anglo-saxoni. Iar analiza sa pare inspirată în bună măsură din celebrele vorbe ale lui Voltaire, care se întreba cum ar fi dacă am reuși să ne supraviețuim nouă înșine, distrugînd ce avem mai rău și păstrînd doar ceea ce e
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
implicații metafizice și religioase, ne spune Martin. Încă de la Platon, care credea în nemurirea sufletului ca substanță imaterială, gîndirea occidentală a șovăit să pună semnul egal între identitatea de sine și cea corporală. De la Iluminism pînă în vremurile noastre principalii filozofi dispuși să-și bată capul cu chestiunea identității au fost, în marea lor majoritate, și filozofi ai religiei sau chiar teologi, preocupați prin urmare de problema învierii, a vieții de după moarte, a justiției divine, care nu poate atinge decît făpturi
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
substanță imaterială, gîndirea occidentală a șovăit să pună semnul egal între identitatea de sine și cea corporală. De la Iluminism pînă în vremurile noastre principalii filozofi dispuși să-și bată capul cu chestiunea identității au fost, în marea lor majoritate, și filozofi ai religiei sau chiar teologi, preocupați prin urmare de problema învierii, a vieții de după moarte, a justiției divine, care nu poate atinge decît făpturi "recuperate" cumva. Meritul lui Raymond Martin, deloc mărunt, este de a restabili o legătură explicită între
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
care-l doare pe ins e că ungurii sunt în Covasna și Harghita un electorat "stabil și disciplinat". Oare nu cumva și "majoritar"? Tare mi-e teamă că da! Și atunci, unde suferă democrația? Că doar asta înseamnă cuvântul-fetiș al filozofului spăimos: puterea celor (mai) mulți! Tâmpenia aserțiunilor de acest tip e atât de răspândită, încât are toate șansele să devină, la o populație mai atentă la vibratorul Nadinei decât la propria bunăstare, o adevărată obsesie... sexuală! Argumentul d-lui Lăcătușu
România la ora vibratocrației biruitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16816_a_18141]
-
O dovadă concludentă: potrivit unui sondaj efectuat de compania americană Bell, vocabularul a miliarde de apeluri telefonice se situează în interiorul a 216 cuvinte. Volumul Les passions impunies începe în mod caracteristic prin descrierea amănunțită a unui tablou de Chardin, intitulat " Filozoful ocupat cu lectura sa". Chardin, spune Steiner, este unul din rarii artiști care pot picta tăcerea. În jurul filozofului aplecat asupra cărții lui se aude tăcerea, se aude viața lui interioară intensă. Alături de el se află - nu întîmplător - o pană; un
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
situează în interiorul a 216 cuvinte. Volumul Les passions impunies începe în mod caracteristic prin descrierea amănunțită a unui tablou de Chardin, intitulat " Filozoful ocupat cu lectura sa". Chardin, spune Steiner, este unul din rarii artiști care pot picta tăcerea. În jurul filozofului aplecat asupra cărții lui se aude tăcerea, se aude viața lui interioară intensă. Alături de el se află - nu întîmplător - o pană; un cititor serios trebuie să răspundă unei cărți, să fie în dialog continuu cu ea, să poată face sublinieri
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
interesant: pe una din paginile volumului din tabloul lui Chardin se află o monedă de bronz. Pe vremea pictorului, se obișnuia să se pună cîteva monede grele peste paginile unui in folio ca să nu se îndoaie. Dar moneda de pe cartea filozofului mai are o semnificație: e ca și cum, cu o blîndă ironie, pictorul ar vrea să ne aducă aminte că bronzul este foarte frumos și dur, dar efemer totuși în comparație cu misterul cuvîntului înscris pe o pagină, cu viața cărții, care este perenă
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
mult prea frumos. Întîi, fiindcă prea ades, nu știm nici care și nici unde este Graalul. Nu toate Cenușăresele își pierd cîte un condur. Dar, și dacă nu și-l pierd, tot nu e foarte grav, pentru că știam, chiar dinaintea filozofilor creștini, că noi nu căutăm decît ce am găsit demult. Apoi, pentru că s-ar putea ca toată căutarea să fie menită a ne arăta, precum micuței Dorothy, pe care o sperie vrăjitorii și stihiile, că nicăieri nu e mai bine
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
și păstrării cadrelor didactice în mediul universitar. În Statele Unite sistemul în baza căruia se fac angajări la universități e relativ simplu: o poziție universitară e anunțată public prin intermediul unor reviste specializate care circulă în cadrul respectivei comunități profesionale (să zicem de filozofi, sau literați), candidații trimit universității un dosar compus din curriculum vitae, scrisori de recomandare, un proiect pe termen scurt și/ sau lung de predare și cercetare, descriind metodele didactice folosite de candidat precum și interesele și ambițiile lor de cercetare, și
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
ca emigrant jamaican, Hill a descoperit încă din tinerețe lumea ca spațiu al aparențelor, mai cu seamă al celor înșelătoare. Negru conform definiției oficiale a termenului (datorită extracției rasiale a familiei sale, parțial africane), dar alb după culoare și înfățișare, filozoful de mai tîrziu a descoperit pur și simplu mergînd pe străzile marilor orașe americane secretul identității omenești: apartenența. La o familie mai întîi de toate, apoi la un grup social, etnic, profesional, etc., într-o serie de loialități, datorii, obligații
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
stăpîni pe destinele lor. Teoretic vorbind, la un nivel filozofic, lucrurile nu stau chiar așa. Nu doar pentru că de la Geertz încoace antropologia a marșat enorm la ideea că individul e produsul mediului din care provine, idee preluată și confirmată de filozofi din cei mai diverși, de la Alasdair MacIntyre pînă la Michel Foucault, ci și pentru că, paradoxal, aparent trăim într-o vreme aflată sub domnia individualului. La ce bun, atunci, să pledăm pentru o reinstaurare a individului în drepturile sale, care nu
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
ci mai curînd prin contextul mai larg în care apar ele, și mai cu seamă prin tendințele de gîndire pe care le deconspiră. Hill încearcă să scrie o filozofie sociologică, implicată și aplicată vieții de zi cu zi. Autorul este filozoful Cetății, coborît în stradă, de unde își ia temele de reflecție și unde revine apoi cu soluții. e o temă seducătoare pentru Hill în măsura în care în ea găsește soluția la cea mai gravă, după diagnosticul său, problemă a vremurilor noastre: tribalismul. A
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
Iată cum își încheie Gilles Lipovetsky volumul intitulat A treia femeie: "(. . .) bărbatul reprezintă viitorul omului, iar puterea masculină, orizontul durabil al vremurilor democratice". Dupa 200 de pagini și ceva de analiză inteligentă, făcută cu fler de sociolog și profunzime de filozof, a identității feminine la sfîrșit de secol 20, eu una am trăit o reală stupefacție citind rîndurile cu care se termină cartea. Lipovetsky nu este un autor cu viziuni feministe explicite (ceea ce în mod cert va și garanta cota de
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]