6,379 matches
-
preschimbă plumbul timpului în topaze și rubin și chiuie cu lucirile lor în oglinzile privirii cerului. Cântă în văzduhul lor sufletesc și râd în canatul ferestrei inimilor care nu întâmpină cumpene la intersectările voioșiei cu iubirile! Pe acest iureș de fiori sufletești izbucnesc ardoarea, umorul și cântecele tinerești în sitcomul „Cheia Sol”, cu regie și scenariu semnate Carmen Fulger Roșca. Întocmai numelui predestinat, sitcomul „fulgeră” o ambianță adolescentină, printre nori veseli, ferestruiți de soarele muzicii, jocului, umorului, din 9 aprilie (2015
„CHEIA SOL” , UN SITCOM PENTRU ADOLESCENŢI, LA TVH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382667_a_383996]
-
în calea mea, în timp ce vântul dăruirii peste clipe-mi bate și-adună poezii în leagăne de catifea. Se strâng în peșterile mele părăsite, roiuri de fluturi desenând cu scânteieri de dor tablourile sentimentelor trezite de nebunaticul și ne-nțelesul meu fior, c-a năvălit iubirea peste mine năucitoare, cuprinzându-mă în fantezia ei. Referință Bibliografică: RONDELUL IUBIRII / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1551, Anul V, 31 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate
RONDELUL IUBIRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382683_a_384012]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > VISE ÎN FLĂCĂRI... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului Sufletul tău adăpostește două destine, Flăcările din el, pătrund adânc și-n mine. Căldura inimii tale mă dezvăluie încet, Fioruri divine, prin tot corpul î-mi trec. Blânde raze de lumină abia te ating, Lăsând doar coapsele flămânde, să le disting. Trupurile ni se alintă-n zeci de șoapte, Dorințe fierbinți se scurg încet în noapte. Umbrele noastre în gemete
VISE ÎN FLĂCĂRI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382697_a_384026]
-
-ntrista ! Nu sunt departe! Și află că m-am stins de dor. Întâi, mi-a purpurat privirea, Pierdută-n roșiile apuneri El, soarele, pe când iubirea, Înnebunea sub presupuneri. Apoi, mi-au lăcrimat pleoape De-a ta ivire bucurate Și de fiorul că de-aproape, Te voi privi pe săturate ! Iar în final, în sânge seruri Au împietrit căldura care, Mi-a arătat că sunt sub ceruri Singur, căutându-te spre zare. ... Când te-ai întors, răpus de dor Tu m-ai
SĂ-ŢI FIE ZILELE DEŞARTE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382693_a_384022]
-
lacrima tristeții mai stropesc suvenir de flori, când le împart la măicuța și bunici. Priviri înlăcrimate de dorul celor duși în lumea sortită la veșnică tăcere, ard ca făclia lumânărilor de pe cruci. Când vibrează-n lacrimi, dorul de revedere. Cu fiori de spaimă îngenunchez la mormânt, le mângâi amintirea și irișii din flori. Spre pace și odihnă mă rog la Tatăl Sfânt. Mă-nchin și le sărut pozele ce-mi dau fiori. La casă părintească duc plumb în picioare că, bucuria
PE LOC SFINȚIT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382694_a_384023]
-
cruci. Când vibrează-n lacrimi, dorul de revedere. Cu fiori de spaimă îngenunchez la mormânt, le mângâi amintirea și irișii din flori. Spre pace și odihnă mă rog la Tatăl Sfânt. Mă-nchin și le sărut pozele ce-mi dau fiori. La casă părintească duc plumb în picioare că, bucuria revederii-i amintire. În ceața ochilor încremenește zare, când văd căsuța ca pe-o veche mânăstire. ,,Sfânt" a rămas doar locul, de ,,om ce l-a sfințit", când și-a crescut
PE LOC SFINȚIT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382694_a_384023]
-
sunt purtători ai candorii. Făpturi ireale (dar cât de reale, în ontologia imaginarului!), ei - autoarea îi subsumează și-i reprezintă - cunosc, desigur, FRICA (“dacă nu ieșim la numărătoare/ dacă nu avem ștampila pe frunte/ (clamp!) FRICA!”), sunt pătrunși de marele fior metafizic (“mă închid în umbră/ și ascult nimicul/ nu e tristețe/ nu e frică/ Te întâmpin în Tine!”), cunosc angoasa existențială (“albul vorbește-n rugăciuni/ cu o iubire de durată/ întâi către Dumnezeu/ apoi către Hazard/ că m-am întâmplat
CULEGĂTORII DE FLORI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382688_a_384017]
-
în actualul oraș. Urmau hangarele multor firme și societăți medicale. Dintr-un panou, zâmbea fericit un bărbat cu față de manechin, ce îmbia cu veselie la o ședință de radiații, pentru a scăpa de cancer orice doritor. Anunțul dădea însă oricui fiori reci pe șira spinării. Și parcă asociat cu figura surâzătoare a medicului... încântătoare... dar parcă nu potrivită, ca doctor și pentru un astfel de anunț neobișnuit... Faptul că își afișa ostentativ figura încântată de o astfel de propunere, parcă înfricoșa
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
o pernă roz- albastră tot visezi cai verzi pe cer, care-apar din când în când după care iute pier, vise aspre, ne-mplinite, deziluzii și păcate trec prin fața ta, femeie, pline de singurătate, care-ți fură-n zbor privirea, oglindită în fiori, locuită de fantome, de iluzii în culori. adu-ți aminte, iubito, tu n-ai fost ce eu nu sunt, tu ești apă, ești durere, ești și aer și pământ, eu sunt cântec, zare-ntinsă peste orizonturi sure, sunt luceafărul de
EU TE IUBESC, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382710_a_384039]
-
scris pe-un colț de vânt pentru Iubita” De unde vin ? de unde vin ? dintr-o răscruce de gust pelin și altul dulce în zborul lin o adiere de rozmarin ca mângâiere m-a rupt din flori să te îmbete cu reci fiori de Dragobete ca să rămân la ceas de seară lângă-al tău sân dulce fecioară purtat de dor de vrajă plin din ierbi covor de-acolo vin ! *** Blestemul Dragobetelui blestemat sunt să mă țes nou veșmânt pe corp ales vânt să
DRAGOBETE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382732_a_384061]
-
mijlocuri să te zbați să simți arsură când te-oi săruta pe gură să te-ascunzi ca luna-n nori când te-oi lua de subțiori unde iară să mă țes jar nestins în corp ales cazne dulci și reci fiori rătăcind prin pat de flori mierea lor să te îmbete vrăjită de Dragobete *** Pricină-n sat [sub clopotul vârstei, poetul, o enigmă ...] ademenindu-și somnul să-l cuprindă torcea tăcut din caierul de gânduri născute când prășea porumbu-n rânduri sau
DRAGOBETE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382732_a_384061]
-
spălându-și goliciunea de băiat și-a cam poftit ca orișice cucoană dar n-a-ndrăznit, speriată cu dreptate de ce îi atârna lălâu spre iarbă frumos că mai privirile-i să-l soarbă ea nevăzând așa imensitate simțind femeia c-o înving fiorii stupit-a-n sân și s-a întors în fugă ispita și-a învins-o cu o rugă dar a umplut tot satul de istorii nedumirit gândea că-i peste poate el doar mergând sfios pe cele uliți nevestele în
DRAGOBETE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382732_a_384061]
-
din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului MI-E SUFLETUL CA O VIOARĂ Mi-e sufletul ca o vioară, Cântecul ei egal se împarte, La toți, la fiecare-n parte Vă mulțumesc acum, spre seară, Mi-e plin cuvântul de fiori, Cu roua dragostei pe față Ați risipit atâtea flori În pragul meu de dimineață Și mi-e atât de înalt! de-acum N-o să-l mai pot spre noapte trece Și sufletul cu voi pe drum Până la capăt vă petrece
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > MAMA Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015 Toate Articolele Autorului ,, Mi-ai cântat în ceasuri grele cântecele duioșiei De-ai trezit în al meu Suflet cald - fiorul poeziei ! Mi-ai citit în ceasuri sfinte stihul vechilor Cazanii Răsărind credința-n Suflet ca s-o crească-n urmă anii ! ,, Vasile Militaru / Mama Am început cu aceste frumoase versuri, considerând-o pe mama ca pe un Înger coborât din
MAMA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382690_a_384019]
-
să luminați până-n zori. Să rămâneți sus pe boltă, și atunci când este soare, Nevăzuți să-mi lăcrimați - prinși de dor și-nfiorare. Numai eu vă știu și-aștept, ca în noapte s-apăreți, Sus, lângă Steaua Polară -, unde veșnic rămâneți. Mă priviți, fiori îmi dați și-mi sunteți așa departe... Cine-ar putea să măsoare spațiul care ne desparte!? Numai inima vă ține lângă ea, și cu doru-nflăcărat ; Gândul, dragostea, vă iartă, și nicicând nu v-au uitat. Dacă voi cădeți în prispă
OCHI DE FATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382750_a_384079]
-
Salută pădurea cu parfum și voce delicată Deschizându-i petala galben, mov și albă. -Iubiți vestitorii: brândușe, ghiocei și viorele! Sunt glasul primăverii ce-n suflet renaște, Eu le-am închinat din inimă vers, cu plăcere, Tu doar citește-l! Fiorul verde-viu, e mângâiere! Referință Bibliografica: -Iubiți vestitorii: brândușe, ghiocei și viorele! / Gabriela Docuță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
-IUBITI VESTITORII: BRÂNDUŞE, GHIOCEI ŞI VIORELE! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382798_a_384127]
-
lui, lucruri văzute, simțite, gîndite numai de el: viul, neprevăzutul, insolitul lirismului, nu decorativul cuminte, leneș-impersonal". Acest "leneș-impersonal", produs al modei, al minimei rezistențe, dacă nu al ingerințelor frecvente în mediul totalitar, balast al "pretențiilor" de tot felul ce ocultează "fiorul liric", a abătut din drumul lor ce se anunța promițător destui slujitori ai lirei: Am constatat cu destulă tristețe că mulți poeți au început cu o anumită originalitate pe care au abandonat-o pe parcurs ca pe un lest, în favoarea
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
a spune că "nici Shakespeare ăsta nu a fost așa de grozav", greu este să urci din nou la înălțimile de unde autorul invocat discută cu egalii săi. Tânjind după Shakespeare - așa cum și recunoaște Diaconu într-unul din puținele momente cu fior ale spectacolului - echipa se lansează în croșetarea unui obiect inform provenit de la o mare casă de modă. 9 iunie - Cedez invitației lui Radu Apostol (încă student) și mă duc, duminică la ora 3, pe o căldură absolut neteatrală, la Casandra
În absența specialiștilor by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16054_a_17379]
-
perspectiva viitorului mai îndepărtat. Chiar dacă acum se află pe cai mari, nu se poate ști ce surprize aduce ziua de mâine. Cazul fostului președinte argentinian, Menem, și, cine știe, chiar al "invincibilului" Miloșevici, îi vor fi stârnit omului de la Cotroceni fiori de spaimă. Cine-l poate asigura că într-un context tulbure - așa cum e cel românesc cam de când se știe el - nu vor apărea niște indivizi dornici să adune capital politic pe spinarea crimelor lui Iliescu, așa cum acesta însuși a adunat
Amnesty National by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16077_a_17402]
-
muncească, fenomen curios, aproape ininteligibil pentru noi, românii". Chiar dacă putem socoti, pînă la urmă, în chip conciliant, că atît zestrea naturală cît și rodul muncii concură la conceptul de bogăție națională, energica subliniere laturii dinamice a acestuia ne dă un fior de satisfacție, cu atît mai vîrtos cu cît, în actualitate, procesul muncii se află în suferință... Dar ce e, în definitiv, munca? În corecta ei înțelegere, comunismul a intervenit în mod perturbator, căci demagogia lui, celebrînd "clasa muncitoare", o echivala
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
asta, care o anulează p-aia de ieri sau se bate cap în cap cu aia de alaltăieri și cu aia de mâine dimineață, care, la rândul ei, o va anula anticipat p-aia de marțea viitoare, mă ia cu fiori reci pe șira spinării, iar noaptea încep să visez că mă caută ANAF-ul, Poliția, DNA-ul, Interpolul și CIA p-acasă. Motivele pentru care îți scriu, dragă Guvernule, sunt două. O dată, vreau să te rog să încetezi și să
Apelul unei evazioniste către Guvernul României by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19880_a_21205]
-
tăvălit pe jos de râs, sunt haioși așa cu păr pe corp, fără sâni, cu vibratoarele alea agățate de ei, fără pantofi cu toc și nefardați. Seamănă cu niște urangutani, doar că vorbesc cu niște voci groase de te iau fiorii, două colege nici n-au rezistat, s-au înverzit la față și au ieșit val vîrtej din sală să vomite. Nu mi-am dus încă vibratorul la reparat, trebuie neapărat să-mi fac timp să rezolv treaba asta, constat că
Cromozomul Y e ca şi mort, trăiască oja şi cromozomul X! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19959_a_21284]
-
limuzinei, când știi cât de mult te urăște chiar șoferul care o conduce? Când te trezești noaptea să te piși, în vila ta cu 7 camere, cumpărată din banii amărâților care mor de foame, nu simți cum te taie un fior pe șira spinării? Nu ai senzația că te privesc din întunericul luxos milioane de ochi plini de ură? Cum poți trăi așa? Cum te poți bucura de putere, de banii furați, de copii, de familia ta, de viață, de victoriile
Dragul nostru politician, te urâm! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20070_a_21395]
-
unor noi întrebuințări Medicii timișoreni vorbesc despre cum îi poți reda vieții calitatea și pledează pentru mai multă informare Dacă vorbești despre spital și chirurgi, gândul te duce imediat la boală și suferință. Mai mult, dacă tema discuției este oncologia, fiorii îți pot da imediat târcoale și alungi gândul cât poți de repede. Există, însă oameni care au fost atinși de boală și care, totuși, vor fi dispuși să vorbească cu zâmbetul pe buze despre această experiență. Iar unii medici pot
Agenda2003-20-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281030_a_282359]
-
o distanță a timpului între 22 decembrie (solstițiul de iarnă) și 21 martie (echinocțiul de primăvară). Meteorologic, un anotimp, cel mai friguros, care ne tulbură uneori prin descătușări abundente de zăpadă, viscol, polei, depuneri de gheață, strecurându-ne în suflet fiorul de ger din anotimpurile lui Vivaldi, tristețea albă a peisajelor lui Andreescu, ecoul versurilor lui Ovidiu subțiindu-se până ce rămân încremenite în văzduh, la Tomis. Iarna - capăt de drum, care aduce sfârșitul unui ciclu de viață al naturii - „Ziua scade
Agenda2003-3-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280603_a_281932]