410 matches
-
cei de la marginea pădurilor aveau coroanele aplecate chiar până la 45 de grade, fiind numiți de aceea de localnici "arbori drapel"! Sub noi defilau cu repeziciune insule, păduri, câmpii, lacuri, vârfuri muntoase, plaje sălbatice cu lupi de mare, foci și pinguini, fiorduri, într-o succesiune fantastică de forme și culori. I-am mulțumit în gând lui Senor Juan Mauricio pentru prilejul ce ni l-a oferit de a cunoaște și acest colț uimitor de pământ și apă al frumoasei sale țări. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cei de la marginea pădurilor aveau coroanele aplecate chiar până la 45 de grade, fiind numiți de aceea de localnici "arbori drapel"! Sub noi defilau cu repeziciune insule, păduri, câmpii, lacuri, vârfuri muntoase, plaje sălbatice cu lei de mare, foci și pinguini, fiorduri, într-o succesiune fantastică de forme și culori. I-am mulțumit în gând lui Señor Juan Mauricio pentru prilejul ce ni l-a oferit de a cunoaște și acest colț uimitor de pământ și apă al frumoasei sale țări. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
asta era Încadrarea cea mai ușoară pentru ei, că fără să fiu vinovat absolut deloc... Cum se numea lotul din care făceați parte? Au Încercat ei să-i dea un nume, dar n-a ținut... I-au spus inițial „Fiica fiordului”, după aia au spus un nume de revoluționar de la ’48 de prin Ardeal, nu mai știu cum Îi zicea, și până la urmă a rămas fără nume, pentru că nici n-a fost un lot de fapt. Ne adunase și la anchetă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Sergiu Str. Dumitru Zosimma Str. Dunăcești Str. Dunei Str. Durau - nr. 106 - capăt; 115 - capăt Str. Echipajului Str. Ecluzei Str. Elena Pleșoianu Str. Elizeu Str. Eugen Lovinescu (fosta Videle) Int. Ezăreni Str. Fagului Str. Fanionului Str. Făgăraș Str. Feroviarilor Str. Fiordului Str. Floare de Crâng Str. Florilor (fosta Sibiu) Str. Fluviului Str. Fortunei Str. Frasinului Str. Frații Golescu Str. Frosa Sarandy Str. Fruntașului Str. Gala Galaction Int. Gâdinți Str. Găliceni Drm. Gării - nr. 42 - capăt; 41 - capăt Drm. Gării - nr. 1
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Pătrarului Str. Pătrarului Str. Piatra Craiului Str. Pietrele Doamnei Int. Pinului Str. Pleșul Cal. Plevnei - nr. 122 - 246; 137 - 149 Str. Plut. Ion Topor Drm. Podu Cristinii Drm. Podu Dâmboviței (fosta Drumul Gării) Drm. Podu Doamnei Drm. Podu Ilfovățului (fosta Fiordului) Drm. Podu Lacului Drm. Podu Pitarului Drm. Podu Ursului Str. Poiana Lacului Str. Polenului*(D) Ale. Politehnicii - nr. 2, 10 și 3 - 5; Ale. Politehnicii - nr. 4 - 8 și 12; Str. Politehnicii - nr. 4 și 1 - 3 Str. Politehnicii - nr.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
maritime și zone afectate de maree 11.25 Bancuri de nisip acoperite în permanență de apă marină puțin adâncă 11.34 *Straturi cu Posidonia 13.2 Estuare 14 Terase mlăștinoase și terase nisipoase neacoperite de apă la reflux 21 *Lagune -- Fiorduri largi și puțin adânci și golfuri -- Recife -- "Coloane" marine provocată de scurgerile de gaze în apele puțin adânci Faleze și litoraluri cu prundiș sau pietriș 17.2 Vegetație anuală la limita mareei 17.3 Vegetație perenă pe țărmurile stâncoase 18
jrc1921as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87071_a_87858]
-
citește: "morcovii de Lammefjord provin din zona canalizată Lammefjord, delimitată de Ringkanal și barajul de la Audebo. Lammefjord este situat în Odsherred, în Sjaelland (Danemarca). Svinning Vejle este partea din Lammefjord asanată care este situată în partea cea mai cavă a fiordului. Zona a fost drenată înainte de Lammefjord, în special pentru că era o zonă de pășune și cu apă de mică adâncime. Fiordul Sidinge est de asemenea o zonă canalizată din Isefjord situată la nord de Lammefjord. Klintsø este zona cea mai
jrc5738as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90909_a_91696]
-
în Sjaelland (Danemarca). Svinning Vejle este partea din Lammefjord asanată care este situată în partea cea mai cavă a fiordului. Zona a fost drenată înainte de Lammefjord, în special pentru că era o zonă de pășune și cu apă de mică adâncime. Fiordul Sidinge est de asemenea o zonă canalizată din Isefjord situată la nord de Lammefjord. Klintsø este zona cea mai nordică. Această zonă era la origine un fiord, dar intrarea a fost astupată de aluviunile naturale. Zona este de asemenea înconjurată
jrc5738as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90909_a_91696]
-
special pentru că era o zonă de pășune și cu apă de mică adâncime. Fiordul Sidinge est de asemenea o zonă canalizată din Isefjord situată la nord de Lammefjord. Klintsø este zona cea mai nordică. Această zonă era la origine un fiord, dar intrarea a fost astupată de aluviunile naturale. Zona este de asemenea înconjurată de canale de drenare". - Dovada originii: în loc de: "morcovii de Lammefjord trebuie curățați și ambalați în spălătoare locale certificate. Printre condițiile de certificare a spălătoarelor figurează înscrierea zilnică
jrc5738as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90909_a_91696]
-
un sol nisipos obișnuit în afara zonelor menționate. Se efectuează un control PI suplimentar la acest nivel de către direcția produselor vegetale." - Legături: în loc de: "Canalizarea din Lammefjord a început în 1873 și a dus la crearea unei zone agricole unice pentru că fundul fiordului, mâlos, era foarte bogat în elemente nutritive care proveneau de la animalele moarte și de la materialele vegetale depuse și descompuse de-a lungul mileniilor (în unele locuri, grosimea straturilor depășea 20 m). Mâlul s-a îmbogățit prin depunerile de nisip, dar
jrc5738as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90909_a_91696]
-
un conținut ridicat de calcar. Pe malurile vechi, solul este nisipos, iar nisipul, lustruit, are particule mai fine și mai puțin aspre decât celelalte soluri de același tip. Toți acești factori sunt importanți pentru cultivarea morcovului de Lammefjord" se citește: "Fiordul Siding este prima zonă asanată din regiunea Lammefjord. Apoi a fost asanat Svinninge Velje și canalizarea celei mai mari zone, Lammefjord, a început în 1873. Klintsø a fost asanat ultimul. Acest lucru a dus la crearea unei zone agricole unice
jrc5738as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90909_a_91696]
-
prima zonă asanată din regiunea Lammefjord. Apoi a fost asanat Svinninge Velje și canalizarea celei mai mari zone, Lammefjord, a început în 1873. Klintsø a fost asanat ultimul. Acest lucru a dus la crearea unei zone agricole unice, deoarece fundul fiordului, mâlos, era foarte bogat în elemente nutritive care proveneau de la animalele moarte și de la materialele vegetale depuse și descompuse de-a lungul mileniilor (în unele locuri, grosimea straturilor depășea 20 m). Mâlul s-a îmbogățit prin depunerile de nisip, dar
jrc5738as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90909_a_91696]
-
zone afectate de maree 1110 Bancuri de nisip acoperite în permanență de apa marină puțin adâncă 1120 *Straturi cu Posidonia (Posidonion Oceanicae) 1130 Estuare 1140 Terase mlăștinoase și terase nisipoase neacoperite de apă la reflux 1150 *Lagune de coastă 1160 Fiorduri largi și puțin adânci și golfuri 1170 Recife 1180 Structuri submarine provocate de scurgerile de gaze 12. Faleze și litoraluri cu prundiș sau pietriș 1210 Vegetație anuală la limita mareei 1220 Vegetație perena pe țărmurile stâncoase 1230 Faleze acoperite de
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
boreala baltica 1610 Insule "esker" baltice cu vegetație de litoral nisipos, stâncos și cu pietriș și vegetație sublitorală 1620 Insulițe și mici insule boreale baltice 1630 *Pajiști boreale baltice de coastă 1640 Litoral nisipos boreal baltic cu vegetație perena 1650 Fiorduri boreale baltice înguste 2. DUNE DE NISIP MARITIME ȘI DUNE CONTINENTALE 21. Dune maritime de pe coastele Atlanticului, ale Mării Nordului și Mării Baltice 2110 Dune mobile embrionare 2120 Dune mobile de-a lungul țărmului cu Ammophila arenaria ("dune albe") 2130 *Dune fixate
jrc3353as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88511_a_89298]
-
1110 11.25 Bancuri de nisip acoperite în permanență de apa marină puțin adâncă 1120 11.34 * Straturi cu Posidonia 1130 13.2 Estuare 1140 14 Terase mlăștinoase și terase nisipoase neacoperite de apă la reflux 1150 21 * Lagune 1160 -- Fiorduri largi și puțin adânci și golfuri 1170 -- Recife 1180 -- "Coloane" marine provocată de scurgerile de gaze în apele puțin adânci 1210 17.2 Vegetație anuală la limita mareei 1220 17.3 Vegetație perena pe țărmurile stâncoase 1230 18.21 Faleze
jrc3238as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88395_a_89182]
-
mai există câteva vârfuri mai înalte, dar acestea nu sunt verticale. Nici un punct din Insulele Feroe nu se află la o depărtare mai mare de 5 km de mare. Aproape toate locurile din insule se află la protecția porturilor naturale din fiorduri și golfuri. Aceste fiorduri pecetluiesc soarta balenei pilot cu înotătoare lungi, ele fiind vânate aici. În văi și pe platouri terenul este de obicei mlăștinos, iar pământul este străbătut de mai multe pâraie, mai mici sau mai mari, care formează
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
mai înalte, dar acestea nu sunt verticale. Nici un punct din Insulele Feroe nu se află la o depărtare mai mare de 5 km de mare. Aproape toate locurile din insule se află la protecția porturilor naturale din fiorduri și golfuri. Aceste fiorduri pecetluiesc soarta balenei pilot cu înotătoare lungi, ele fiind vânate aici. În văi și pe platouri terenul este de obicei mlăștinos, iar pământul este străbătut de mai multe pâraie, mai mici sau mai mari, care formează uneori cascade sau se
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
depărtare spre est, în Norvegia), aici nu există animale obișnuite care să fie autohtone: reptile, broaște, pești de apă dulce și mamifere; excepție fac doar două mamifere: nativa focă gri și balena pilot cu înotătoare lungi, care se aventurează printre fiorduri, unde se rătăcește. Alte balene din apele feroeze evită aceste fiorduri, ca, de exemplu, orca. Insulele Feroe și-au dat numele și speciei de melc croissant feroez ("Polycera faeroensis" - feroeză: "Bertákna"). Lumea feroeză a păsărilor este bine cunoscută datorită numeroaselor specii
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
să fie autohtone: reptile, broaște, pești de apă dulce și mamifere; excepție fac doar două mamifere: nativa focă gri și balena pilot cu înotătoare lungi, care se aventurează printre fiorduri, unde se rătăcește. Alte balene din apele feroeze evită aceste fiorduri, ca, de exemplu, orca. Insulele Feroe și-au dat numele și speciei de melc croissant feroez ("Polycera faeroensis" - feroeză: "Bertákna"). Lumea feroeză a păsărilor este bine cunoscută datorită numeroaselor specii, printre care și pufinul. Pasărea națională a Insulelor Feroe este scoicarul ("Haematopus
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
abraziune înguste, fie prin pante accentuate. Aspectul lor de amănunt (fragmentarea) este dictat de structură, tectonică, eroziune fluviatilă și glaciară. Au rezultat în urma unor transgresiuni asupra acelor tipuri de relief, fiind în general forme de submersiune, cu excepția unor porțiuni cu fiorduri, unde ridicarea eustatică postglaciară a fost însoțită de o mișcare izostatică pozitivă a uscatului. Este un tip de țărm cu golfuri, capuri, peninsule și insule. Procesul principal este abraziunea, care creează faleze și platforme litorale. Se disting mai multe tipuri
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
terenul era dificil și vremea a rămas ostilă. Înaintarea a fost atât de lentă din cauza zăpezii proaspăt căzute care făcea tragerea săniilor să fie la fel de grea de parcă ar fi fost trase prin nisip. Până la 26 septembrie, ajunseseră până la marginea unui fiord îndreptat spre vest către Godthaab. Din cortul lor, din câteva sălcii ce creșteau acolo și din părți din sănii, Sverdrup a improvizat o ambarcațiune, și la 29 septembrie Nansen și Sverdrup au început ultima etapă a călătoriei, vâslind de-a
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
spre vest către Godthaab. Din cortul lor, din câteva sălcii ce creșteau acolo și din părți din sănii, Sverdrup a improvizat o ambarcațiune, și la 29 septembrie Nansen și Sverdrup au început ultima etapă a călătoriei, vâslind de-a lungul fiordului. Patru zile mai târziu, la 3 octombrie 1888, au ajuns la Godthaab, unde au fost primiți de reprezentantul danez al orașului. Primele sale cuvinte au fost a-l informa pe Nansen că a primit doctoratul lucru care „nu putea fi
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
deasupra nivelului mării. Dorsala marchează limita între Placa Eurasiatică și Placa Nord-Americană, iar Islanda a apărut prin procesele de rifting și prin fenomene vulcanice de-a lungul dorsalei. Coasta de 4.970 de kilometri a Islandei este punctată de numeroase fiorduri, zone în care se află și majoritatea așezărilor. Interiorul insulei, , este o zonă rece și nelocuibilă, cu nisip, munți și câmpii de lavă. Marile orașe sunt capitala Reykjavík, cu orașele înconjurătoare , și , localitatea aflată în împrejurimi, unde se află aeroportul
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
el a considerat că era vorba de infrasunete și a pregătit un laborator special pentru a face teste ordin care a cauzat de anmbele părți ale frontului moartea multor matrozi linia de coastă este foarte neregulată fiind brăzdată de numeroase fiorduri și golfuri alimentele încetinesc absorbția dar nu afectează cantitatea de medicament absorbită fierberea apei este cea mai comună formă de fierbere a unei substanțe prin fierbere ea se transformă în abur publicul își poate alege astfel favoriții un lucru important
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
echipajul Gasherbrum IV, alături de Riccardo Cassin și Walter Bonatti, care a călătorit în Pakistan. În anul 1959, a traversat pădurea ecuatorială și a ajuns pe vârful Ruwenzori (situat la granița dintre Uganda și Congo). Începând din anul 1960 a explorat fiordurile din Groenlanda, escaladând munții de la Cercul Polar Arctic. După o perioadă de inactivitate din cauza problemelor de sănătate, în anul 1966 a efectuat expediția "Città di Lecco" în Țara de Foc pentru a cuceri vârful Buckland al Muntelui Acongagua. În anul
Carlo Mauri () [Corola-website/Science/308487_a_309816]