2,868 matches
-
propoziții sintetice, Radu Vancu. Poezia americană e, în paginile Școlii speciale, pe continentul ei. Dar nici Arghezi, cel din Flori de mucegai, nu e chiar o prezență de ignorat: "hai uită-te la mine, mă! Tu ești Stelică? Mă da firav ești tu. Hai uită-te la mine Ochi negri!/ Cine ți-a băgat așa mâinile în pantaloni?/ ți le scot că nu-i frumos./ Acu de ce plângi?/ Of, ce faci, mămică ? De ce-ți dai pumni în cap?/ Amărâtule ! de-
Vara patriarhilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8179_a_9504]
-
ani. Iar aceasta fără a apela, comod, la deliciile confesiunii. Atunci, fiecare pagină ar suna astfel: Când citeam/ sau încercam să urmăresc/ o tulpină (ea iese și se încolăcește/ de gât)./ Pe covor/ și sub podele/ levita ba poate clipocea/ firava mea tristețe./ Uneori știu pe unde umblă mâinile ei.// Trec pe lângă oameni mai stupefiați decât mine,/ respir năuc,/ dacă supraviețuiesc o să mă intoxic cu fum./ Ocolesc craterele de pe caldarâm.// Încă mai ascund hârtia mototolită în pumn -/ nu vreau s-o
Vara patriarhilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8179_a_9504]
-
început proletcultismul era copleșitor, aproape exclusiv (mă refer la literatura ce putea fi publicată), pe când ulterior existau cel puțin două tipuri (dacă nu trei) de literatură publicată: o literatură propagandistică-proletcultistă și o literatură evazionistă-apolitică, pe lângă o cultură clandestină, oricât de firavă. Peisajul cultural de ansamblu e diferit de la o epocă la alta a comunismului românesc (ca și în cazul celui sovietic), dar filonul proletcultist, ca literatură oficială, e același, fie că se numește proletcultism, realism socialist sau cultură de masă. Proletcultismul
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
La Negruzzi, dialogul cîștigă un loc distinct în narațiune. Personajele sale își dezvăluie, vorbind, caracterul și statutul, și o fac în mod natural, spontan. Probabil că prozatorul introduce în proza noastră dialogul deoarece nici dramaturgia nu-i era străină: între firavele încercări dramatice ale pașoptiștilor dinaintea lui Alecsandri, cele ale lui Negruzzi rămîn singurele ceva mai reușite. Pare ciudat la un autor cu asemenea multiple disponibilități, dar Negruzzi a scris destul de puțin; ca și alți pașoptiști (Alexandrescu, Russo, Kogălniceanu), el a
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
miros ciudat, de lumânare, amestecat cu busuioc. Muțenia Mariei Gavrilovna este subliniată parcă și mai mult de perdeaua care foșnește ușor, bătută de adierea rece și umedă a vântului de început de aprilie, care intră prin fereastra întredeschisă. O rază firavă de soare i-a luminat o clipă pleoapele închise transformându-le în doi bănuți de aur. Maria Gavrilovna nu se mai poate bucura de venirea primăverii și nici nu mai poate strivi între coperțile jurnalului ei, ca un reflex al
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
ruptură, ca atunci cînd te ferești să numești forța a cărei prezență îți influențează hotărîtor gîndirea. Și cum credincioșii încep să se poarte după cum le dictează spiritul epocii, tocmai din el se va desprinde semnele declinului ecleziastic: prezența tot mai firavă a sătenilor la oficierea liturghiei, clătinarea rigidității moravurilor și ștergerea treptată a autorității preoțești. Totul tinde să semene cu o piesă convențională la care oamenii iau parte cu sentimentul din ce în ce mai stînjenitor că sunt complicii unui simulacru. Pînă și preotul se
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
seara, înainte de culcare. Și la fel de clar că nimeni - în speță autorul Florin Bican sau Editura Humanitas - nu s-a gândit nici o clipă serios la această eventualitate. Mă tem că impresia aproape unanimă conform căreia noțiunea de "educațional" se suprapune nișei firave a literaturii pentru copii nu e decât o prejudecată etică și o inerție de lectură. Fiindcă acești copii cărora li se adresează Cânticele... au - ca în jocurile antedecembriste cu pioni multicolori - vârste cuprinse între 2 și 90 de ani. Și
Poezia unei religii sadice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9658_a_10983]
-
În ceea ce mă privește, mărturisesc că mi-am ocupat demivacanța parcurgând masiva carte a lui Alexandru Buican: Brâncuși - o biografie. Cum e ea, în câteva vorbe: compozită și eclectică, așa cum le stă bine tuturor lucrărilor de gen, vertebrată de o firavă tendință către care se scurg mai toate demonstrațiile, având, dincolo de bibliografia consistentă, o pasiune cam revolută a peisajului și a investigației sociale. Adică mai nimic nu ne scoate din zona atât de bine știută a discursului majoritar narativ și a
Încă o biografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9743_a_11068]
-
Eu și amicul Voltaire", în care natatorul, trăind ca de obicei, din expediente (traduceri din engleză despre fluturi) în compania înțeleptului său câine Voltaire, are revelația târzie a unei ființe superioare, eventual, a marii iubiri. Pornind "pe firul cleios și firav al zilei, cum ar fi spus Céline", spre a explora un tipic cartier de provincie, dezolantă illo tempore, ca și acum, burdușită fiind de buticurile tranziției nesfârșite, naratorul o cunoaște pe Ada, o misterioasă, frumoasă prostituată de lux, cu suflet
Fețele naratorului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9757_a_11082]
-
de versuri, Pădurea tăcută (Editura Rosmarin, 1998) și că este autoarea mai multor traduceri din limba engleză. De altfel, între 1985 și 1996 Stela Gheție a locuit în Statele Unite. Pe coperta prezentului volum atrag atenția, în mod surprinzător, date fiind firavele antecedente literare ale autoarei, recomandările mai mult decât flatante făcute la adresa ei de două dintre numele foarte grele ale literaturii contemporane: Lawrence Durell și Raymond Federman. Am făcut această succintă trecere în revistă a principalelor repere bio-bibliografice ale Stelei Gheție
Taifun epic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9766_a_11091]
-
ani. Medicii pricepuți și onești pleacă în Franța sau aiurea, în alte Românii plutind prin lume. Pe scurt, răul se răspândește rapid în viața noastră, binele își ia repejor tălpășița. Vom avea, dacă iese cine vrei tu, cel mult o firavă garanție că sistemul sanitar, educația sau justiția se vor așeza la fel ca trenul pe șine, adică pe un drum definit și presupunem că spre fericire. Dar în stația dorită vom ajunge târziu sau poate niciodată. Abia peste 20-30 de
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
se construiește și se reconstruiește timp de cîteva decenii, tocmai din provocările bilingvismului și ale biculturalismului, care deschid noi interogații”(p.73). CÎt privește succesul literar, cum bine se arată În lucrare, acesta era - În 1938, anul plecării În Franța - firav, opera majoră ionesciană aflîndu se În stadiul de „pregătire”. Capitolul secund este dedicat (cristalizării) concepției despre teatru a autorului româno/francez. Dramaturgia/spectacolul Îl ajută pe Ionesco să-și concretizeze visele, scăpînd de „povara” lor („Visele sunt teatru”mărturisea autorul
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
prințesa inimii tale, despre cât de frumos te așteaptă ea în grădina cu trifoi cu cinci foi, mai gras decât este iarba aceasta de la începutul drumului tău, care îți aduce noroc, la piciorul muntelui un izvor își găsește drumulețul lui firav cât să irige suficient iarba tânără din jurul tău, concentrează-te la strategia încercării la care ești supus, elaborează planuri pe termen scurt, mediu și lung, acum ești încă protejat, dar vor veni timpuri grele. șase în al treilea loc: când
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
a economiei și societății. Ambele tipuri de proiecte au însă ceva în comun: ele sunt simboluri ale unui efort major și susținut, depus de societate în vederea propășirii pe calea civilizației. Ambele tipuri de proiecte au menirea de a crea pentru firava ființă umană instrumentele prin care aceasta să poată să-și îmbunătățească calitatea vieții și ambele dovedesc puternică legătură care există între asemenea construcții și civilizație. ▪ Din aceste motive marile proiecte de investiții în infrastructură rețin atenția publicului și fac obiectul
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
arbore uriaș. Apoi umbra va fi abătută și retrasă.) MICUL PRINȚ: Uneori, poți lăsa o treabă pentru mai târziu, nu-i nici o pagubă. Dar când e vorba de baobabi, e groaznic dacă te lași înșelat, la început, de aspectul lor firav și nevinovat! (Umbra Micului Prinț crește, ocupă tot ecranul.) MICUL PRINȚ: Copii! Fiți atenți la baobabi! Scade lumina pe ecran și fondul muzical. Crește lumina pe scenă. Omul se trezește, se ridică, se uită împrejur.) OMUL: Am visat. Sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vulcani mititei. Unul este stins, altul scoate fum. Dar cu vulcanii trebuie să fii foarte atent! Pe urmă a apărut floarea. Întâi a fost o sămânță, venită de undeva... N-am știut de ea până când n-a răsărit o mlădiță firavă. M-am temut să nu fie o mlădiță de baobab, la început nu le poți deosebi. Firicelul a crescut, a apărut un boboc și, curând, s-a petrecut o adevărată minune. Într-o dimineață, din el s-a desfăcut cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
când Babele își leapădă cojoacele pline de zloată, de frig și zăpezi neașteptate, dar în ele se întrevăd mugurii unor speranțe. Sunt ultimile zbuciumări ale iernii care, chiar de se împotrivește cu îndărătnicie, trebuie să plece. Deși noul anotimp pare firav și timid, îndrăzneții lui prinți, ghioceii, îi sporesc pașii, îl fac curajos, spre bucuria nestăvilită a tuturor ființelor: gâze, fluturi, păsări, flori, pomi și nu în ultimul rând, spre bucuria oamenilor. Și primăvara trecu și ea ca toate lucrurile bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
chibzuința Doinei, i se părea mai potrivită asemănarea cu un ciulin. Avea încredere în Teo. Nimic însă nu e imposibil sub cerul imprevizibilului. Neliniștile ei sporiră când reflectă, referindu-se la puterea firului de iarbă care, deși pare atât de firav, străpunge chiar și asfaltul. Era un fenomen verificat în practica de zi cu zi. Doina avea suficiente exemple în acest sens. PARTEA A DOUA 1 L a prima oră a dimineții directorul spitalului îl chemă la el pe doctorul Teodoru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
iertarea. Era limpede, ca bun părinte simțise mereu că poartă pe suflet o greutate de care nu se putuse elibera. Mărturisise că atunci când tăiase cireșul făptuise o mare nelegiuire. Nu mai scosese rădăcina cireșului din care se ivise o nuielușă firavă. Îi lăsase mlădița aceea ca testament, sperând ca de viitorul cireș să se bucure nepotul lui pe care n-a avut bucuria să-l țină pe genunchi să-l dezmierde și să-i spună tainicile povești ale lumii... Am bănuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
și de energie, este o greșeală; este ca și cum te-ai sinucide lent, în fiecare zi, cu un ștreang al cărui laț nu este foarte bine strâns! Totuși, oricât de mult s-ar fi putut spune despre Osvald că era prea firav și prea nepregătit, ca să întâmpine o așa încercare abătută asupra sa, el nu se demoraliză defel. Însă, rămas acum fără mâna dreaptă - acel izvor al său de speranțe viitoare -, prima și cea mai importantă întrebare, pe care și-o pusese
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
tine, nici cu ceilalți. Și totuși, dacă mă opresc să meditez un pic, să stai încătușat tot mereu în colivia strâmtă a iluziilor parcă nu mai devine ceva atât de nefiresc pentru cei prea slabi, adică pentru cei neputincioși și firavi de duh. Acelea, cinstit îți spun, sunt cele mai grăitoare expresii ale unor ființe involuate. Iar involuate s-ar putea că este greșit spus; mai degrabă neevoluate, căci involuția presupune o evoluție prealabilă, pe când neevoluția - nu. Da, chiar așa sunt
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
și toți niște hidoși împuțiți și foarte cumpliți! Noaptea peste care tocmai am trecut, cel puțin, a fost înfiorătoare parcă prea din cale-afară; toată jalea, oroarea și păcatele de pe lume le-am resimțit adunate în ființa mea (una, până la urmă, firavă). Totul era atât de sinistru și de neguros, iar eu simțeam că nu mai rezist și că mă sufoc de tot; m am trezit plin de sudoare, respirând din greu și stând de-a curmezișul patului. Și măcar de ar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
În fotolii vechi și-n rânduri Înșirate pe foi mototolite și aruncate la coș. Nu-ți fie teamă de măreția atâtor asfințituri ce ard În părul lung, mătăsos, și nici de florile ce-au rămas ca o mirare pe trupu-mi firav, lunecos. Doar lumină și rouă am adunat În drumul meu, spre templele cerești, unde fericirea pâlpâie În lumânări stelare. Deschide,ascultă-mă, iubite! pe străzi s-a lăsat Întunericul și brațele pline de rod abia le mai port. Un orb
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
-și supărată pletele, de ultimele picături de ploaie. Am tresărit, și-am privit-o mirată, Înțelegând Întro clipă că nimic nu durează o eternitate. Cuvintele pe care aș fi vrut să le rostesc s-au Închis temătoare, Într-un mugure firav de speranță. Și-apoi... liniștea a cuprins din nou parcul, Îmbălsămat În parfumuri și miresme ademenitoare. 6 februarie 2014( refăcut) Străina... Undeva, la poalele unui munte, putea fi zărit un orășel mic, ce nu părea a atrage ochiul privitorului. Cartierul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Ea, care se socotea că este mare și destul de puternică pentru a o ajuta pe mama și pe surioarele ei, care atât de mult așteptase sărbătoarea Învierii Domnului, care numai ieri era atât de fericită, iat-o acum, micuță și firavă, stătea în fața chinuitorului, așa cum stătuse și Iisus tăcut în fața chinuitorilor Săi, fără a-și deschide gura, fără a se apăra. Și era o copilă de numai nouă ani. Desigur, că nici ea, nici ceilalți copii, nu gândeau atunci așa, nu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]