24,488 matches
-
-se cu ea27. În același duh filocalic, Sfântul Ioan Casian menționează : De fapt îmboldirea trupului a fost lăsată de Ziditorul spre nașterea de prunci și spre continuarea neamului omenesc prin coborâre unii de la alții, nu spre curvie [...] Prin urmare, nu firea în sine e păcătoasă, chiar dacă o folosim noi rău. Sau vom învinovăți pe Ziditor? Oare cel ce a dat fierul spre o întrebuințare necesară și folositoare e vinovat dacă cel ce l-a primit îl folosește pentru ucidere?28 Voluptatea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
mâncării 31. Cel robit însă de patima desfrânării, reducând trupul la un simplu instrument de plăcere sexuală, neagă dimensiunea spirituală a acestui trup și destinația sa transcendentă, disprețuiește chipul lui Dumnezeu după care este el însuși făcut și uită de firea omenească 32. Istoria lui Tobie exprimă foarte bine această realitate a vieții spirituale din căsnicie (Cartea lui Tobit, cap. 3-9). Sara, logodnica lui Tobie, mai fusese pețită înaintea lui de șapte bărbați, care muriseră cu toții în noaptea nunții, îndată ce au
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
căci urmează pornirile unei patimi ce domină în animale. Am putea spune că desfrânatul întrece pe animale prin exces și perversiune, exagerări necunoscute acestora, întrucât ele urmează instinctului nepervertit. Până și împreunarea lor trupească (a animalelor sălbatice — n.n.) urmează legile firii și are loc numai în scop de procreare, iar nu pentru desfrâu 35. Iubind duhovnicește, iubim ceea ce este mai durabil și statornic în viața cuiva, din colo de momentele de efemeră plăcere, procurate de iubirea pasională. Viața transformă, inevitabil, iubirea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
vol. II, p. 79. 69 Nicolae Mladin, Hristos - Viața noastră sau Ascetica și mistica paulină, Ediție îngrijită și prefață de Ioan I. Ică Jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1996, p. 143. 70Cuv. Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, în Filocalia..., vol. VI, Edit. Humanitas, 1997, p. 222. 71 Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, în Filocalia..., vol. II, p.114. 72 Ibidem. 73 Cuv. Nichita Stithatul, op.cit, p. 222. 74 Preot
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ce a degenerat în această patimă cu cel care se luptă într-una cu ea, și spune: Dar împreunarea are în sine oarecare plăcere - cel puțin aceasta veșnic o trâmbițează; pe când cel cumpătat suferă într-una, luptându-se cu tirania firii. Și cu toate acestea se întâmplă tocmai dimpotrivă, căci năvala și tulburarea aceasta mai mult la cel curvar se găsește. Căci și zguduitura în trup îi este foarte mare, din care pricină se găsește mai rău decât orice mare furtunoasă
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
fi mai dorit? Cel ce îi este supus sau cel ce încă nu s-a lăsat a fi cucerit? Firește că acesta din urmă.160 Ceea ce simte cel ce se desfrânează nu este nici măcar plăcere, pentru că, făcând cele peste ordinea firii, se face animal după patimă 161 și, căzând din starea sa de fiu al lui Dumnezeu, el trăiește doar în frământare, tulburare, durere, furie, mare zguduire și fierbere 162. Devenind obsesie, drog care trebuie constant utilizat, desfrânarea constă în întrebuințarea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
tatăl său ( III Regi 11,4 ); 2. Pripirea, adică trecerea grăbită la acțiune fără chibzuială; 196 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 93. 197 Constantin Pavel, op. cit., p. 433. 198 Cuv. Nichita Stithatul, Cele trei sute de capete despre făptuire, despre fire, și despre cunoștință, suta a doua, cap. 5, în Filocalia..., vol. VI, p. 246. 199 Cuv. Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovnicești IV. Viața de familie, traducere din limba greacă de Ieroschim. Ștefan Nuțescu, Schitul Lacu - Sfântul Munte Athos, Edit. Evanghelismos, București
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
el păcătuiește astfel împotriva propriului trup: Cine se dedă desfrânării păcătuiește în însuși trupul său (I Cor. 6, 18), și-L defăimează pe Dumnezeu Însuși (I Tes. 4, 8). Și pentru că desfrânarea îl împinge pe om să-și renege propria fire și să se lepede de Dumnezeu, de la Care a primit viață și sens, desfrânarea poate fi privită ca izvor al morții pentru întreaga ființă 203. O altă consecință este următoarea: satisfacerea senzualității încă și 200 Constantin Pavel, op. cit., pp. 433-434
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
pentru că scopul acestuia este împreunarea cu celălalt sex), ci numai prin raportarea la rațiune. Există, însă, practici sexuale, care păcătuiesc și prin raportarea la instinct, și prin raportarea la rațiune. Sfinții Părinți desemnează aceste păcate printr-o expresie anume: împotriva firii (para fisin). Oamenii sunt departe de a se naște cu disponibilități egale spre bine sau spre rău, după cum nu toți beneficiază de un mediu binecuvântat. Însă, există în clipa de față tendința de a face din ereditate și din mediu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
bacanale și de iubiri mediumnice pentru fetițe-femei, dăruite, în sfîrșit, amantului postum. Experiențe de toată mîna, din cele care se spun și, mai ales, dintre acelea ascunse sub pietatea gustului burghez trec, în carte, de la unii la alții, urmînd două fire: traiul la comun, vag promiscuu, instilat cu poezia "manejului", și căile pe care apucă niște "bagaje" (vieți, amintiri...) ale nimănui. "Comisionul" e, la început, un caiet cu scoarțele negre, ajuns într-o noapte la un scriitor-ventuză, prădător feroce de istorii
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
Și toți și-au cumpărat de-aici, la prima generație. Și toți sînt la prima generație și-așa vor și rămîne cu copii cu tot. Numai un regim delicat, ca propria dictatură, îi forța să-i admire pe intelectuali împotriva firii, cu toptanul. Adoptînd o poziție oarecum suspicioasă, în parte neliniștită, obligatoriu condescendentă și vag încărcată de curiozitate - determinată de salariile unora dintre suspecți și de faptul că pe alții-i cunoștea lumea, ceea ce a înaripat întotdeauna aspirațiile omului din popor
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
cu patimă provincială, ruginită de-atîta monotonie. În istorisirile așa-zicînd clasice de gen, bunăoară, la întîmplare, Cad zidurile (romanul lui Babs H.Deal, nu al Cellei Serghi...), un singur schelet (dar atîtea...) ieșit din pămînt sau din mortar trage după el fire din trecut care leagă vieți la pachet, amintiri prespălate și vag incomode. N-aș spune că lucrurile stau chiar la fel în Degete mici. E, mai curînd, o problemă de interese, parțial suprapuse, și de straturi. Parțial suprapuse. Dacă uiți
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
mătură) pragul dintre veacuri, ajungînd figură de "povești" semi-halucinante, în care absurdul își dă mîna cu cea mai mișcătoare poezie. Delicate poeme în proză, cărțile interbelice ale lui Bonciu sau Fântâneru fac din proprietăreasa de altădată, cu maniile și cu firea ei cicălitoare "suportul" unor destăinuiri dezordonate despre chiriași niciodată grăbiți, trăind într-un soi de noctambulism maladiv. Aceeași linie o continuă, în volumul publicat în 2003 la Editura Muzeului Literaturii Române, Scrisoarea lui Lavoisier, Iolanda Malamen. Altfel poetă (cu excepția, în
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
un compact stoc de calculatoare performante la de două ori prețul din magazine - pentru că magazinele, în disperată concurență, practică domping-ul. Un caz asupra căruia presa n-a mai revenit. Cu pași mici, pășește îngrijorat către P.N.A. Nu ne vom pierde firea, ci vom da crezare clipului publicitar de la postul de televiziune: "Dormi și visează, P.N.A veghează". Dacă nu te vei mai trezi din som, nimic n-are să te mai doară, de nimic n-are să-ți mai pese. Și va fi
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
cu o bonomie fantastă, cu o plăcere a poetizării voioase, vizibilă inclusiv în comentariile sau autocomentariile emise de ipostazele în număr de șapte în care se întrupează. Iată portretul făcut de Nicolae }one lui Daniel Bănulescu: "Cap de șeic și fire de răzbătător. Mi-l imaginez îmbrăcat în mătăsuri albe, călare pe un dromader înalt de patru metri și foarte agil, străbătînd saharele de la un țărm al mărilor și oceanelor la altul, în căutarea acerbă de arteziene înconjurate de vegetații dulci
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
cele din urmă adolescentul Andersen apare, ce-i drept, pe scenă - ca... trol (și este foarte încîntat de aventură). înfățișarea greoaie, lipsită de grație, nu se ameliorează cu timpul; iar ceea ce el scrie (indiferent de gen, de specie) dezvăluie o fire făcută din contraste, pendulînd între exaltare și depresie, poartă marca indelebilă a unei personalități agitate, de o sensibilitate maladivă, extrem de vulnerabilă (dar și aptă să răspundă vindicativ). Această natură contradictorie și tulburată (mană cerească pentru psihanaliști!) impresionează prin forță vitală
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
se întîlnește cu poezia, după mai bine de jumătate de veac pictorul spune definitiv și radical că pictura este geometrie. Și cum pictura nu este decît o metaforă a lumii vizibile, adică a lumii înseși, concluzia este una singură: întreaga fire este geometrie. Astfel, pictorul, transformat pe nesimțite într-un ordonator al realului infinit, poate vorbi despre geometria pămîntului, despre geometria apei, despre geometria frunzei, despre geometria luminii și a umbrei, despre geometria culorii, și a cerului, și a tuturor celor
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
fabricat în Ucraina", mi-a spus în șoaptă, pe ton de amuzament, prietenul meu. Iar el, pare un Ťrecuperator", am completat. Când a ajuns la vreo zece pași de noi, "recuperatorul" a început să ne împroaște, pe același ton grobian: "Fire-ați ai dreacu'! Sunteți chiori?! N-ați văzut că e interzis să parcați în fața casei mele? Ar fi trebuit să vă dezumflu roțile, să vă învăț, dreacului, minte!" Am încercat, pe cel mai calm ton din lume, să-i explic
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
II! K.O.! Răzbunarea literară (în paranteză fie spus, se cunoaște că avem de-a face cu un film regizat de o femeie) funcționează mai eficient decît infarctul, și încă în asemenea măsură încît furnizează o lecuire a năravului din fire. Scuturat de efectul cathartic, afemeiatul scîrbit de sine își ia lumea-n cap, își vinde companiile, face un turneu prin 12 state, pentru un recensămînt complet al fostelor amoruri și capotează la Paris, numai bine pentru a-și regăsi fosta
O femeie de iubit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12935_a_14260]
-
conu Costică - acest om atât de extraordinar atât în rele, cât și în altele, a durat câteva luni! Conjuncturile, împrejurările erau potrivite cu atît meșteșug, încât puteau invoca justiția imanentă. Inspirată parcă de un maestru al Inchiziției. Vrând să cruț firea delicată a unora, nu insist și trec mai departe. Mă cheamă șeful (inginerul Aurel Ivanovici)... Ai citit ziarele, nu? mă ia el ca de obicei... Ia vezi și tu ce spune un Canarachis, un Kalustian... un Kriticos, un Sandu Tudor
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12929_a_14254]
-
prea puțin justificată) în aprecierile elogioase ce le închină acestora. Nutrește față de aceștia o „invidie“ neveninoasă, scutită de zgura concurențială. Nicolae Manolescu nu e doar „absorbit de vîltoarea vieți din capitală“, dar și „unul din exponenții (săi) cei mai dinamici“. „Fire luptătoare și dominatoare, Manolescu a devenit neînchipuit de repede un lider, fără ungere oficială, al comunității noastre scriitoricești“. „Modelul Iorgulescu“ rămîne în vederile d-lui Dimisianu memorabil prin cîteva trăsături: „dinamism, intransigență, tenacitate, capacitate de mobilizare integrală pentru atingerea țelului
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
din lume. A auzi vocea unei ființe care se naște înseamnă a auzi ecoul începutului tuturor lucrurilor. Și mai înseamnă să auzi un cîntec pasionat. Atunci cînd se naște, o fetiță nu țipă doar pentru că așa e natural. Prin intermediul vocii, firea ei profundă stabilește o legătură, o punte deschisă spre lume, spre cultură, spre iubire. Acesta este miracolul nașterii. Cecilia a venit pe lume din “țara nimănui” în “țara tatălui”. A dat glas de îndată gingășiei și, îmbrățișînd-o pentru prima oară
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
a formei sau simplă descărcare energetică, el cuprinde toate enunțurile care se vor regăsi, mai apoi, în culoare și în tridimensional. Iar aici dubla perspectivă a lui Paul Neagu se manifestă în deplinătatea sa. Voluptățile artistului, vibrațiile sale în fața spectacolului firii sînt contrapunctate și chiar cenzurate pînă la un punct, de rigoarea geometrului și de aspirațiile unei inginerii suficientă sieși. Dar a-l privi pe Paul Neagu doar în ipostazele sale de sculptor, pictor sau grafician nu înseamnă mare lucru. Pentru că
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
poartă o tensiune, o “povară”, o “osîndă” Sînt îngeri suferinzi, atinși de un suflu demoniac: “iarăși netulburatul foșnet mă cuprinde/ în văz o boare, în auz o fîlfîire/ de aripi străvezii în care se aprinde/ un fel de nemurire dincolo de fire/ ce-mi dăruie povara-i sclipitoare// și iarăși urcîndu-și scara nevăzută/ tiptilii îngeri în faptul nopții m-au ajuns/ purtîndu-mi luminoasa lor osîndă” (Scara). Așezat între bine și rău, în preajma demonilor, îngerul “pînditor” certifică aci un mediu confuz din care
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
va însoți evocarea lecturilor împătimite, din adolescență și de mai târziu, va lumina afectuos aducerile aminte despre vechii prieteni din mediul literar și din alte medii. Cât privește sarcasmul, acesta exprimă, fără doar și poate, un temperament, o pornire a firii, o predispoziție. Dar este, în același timp, ca act derivat, și expresia unei opțiuni estetice, a raportării la un model estetic. Nici o îndoială nu poate fi că modelul este Bacovia, poetul sarcasmelor organic asimilat de Ileana Mălăncioiu (despre un vers
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]