362 matches
-
privind comercializarea semințelor de plante furajere1, modificată ultima dată de Directiva Consiliului din 11 decembrie 19732, în special art. 3 alin. (3), întrucât directiva menționată anterior permite comercializarea de semințe de bază, de semințe certificate și de semințe comerciale de firuță (Poa pratensis L.); întrucât art. 3 alin. (3) din directivă autorizează Comisia să interzică punerea în vânzare de semințe care nu sunt oficial certificate ca "semințe de bază" sau "semințe certificate"; întrucât statele membre produc în prezent suficiente semințe de
jrc286as1975 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85421_a_86208]
-
interzică punerea în vânzare de semințe care nu sunt oficial certificate ca "semințe de bază" sau "semințe certificate"; întrucât statele membre produc în prezent suficiente semințe de bază și semințe certificate pentru a satisface, în interiorul Comunității, cererea de semințe de firuță (Poa pratensis L.) cu semințe din cele două categorii; întrucât măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material săditor pentru agricultură, horticultură și silvicultură, ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 Statele membre prevăd ca, de la
jrc286as1975 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85421_a_86208]
-
categorii; întrucât măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru semințe și material săditor pentru agricultură, horticultură și silvicultură, ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 Statele membre prevăd ca, de la 1 iulie 1976, semințele de Poa pratensis L. (firuță de câmp) pot fi comercializate numai în cazul în care au fost oficial certificate ca "semințe de bază" sau "semințe certificate". Articolul 2 Statele membre pun în aplicare, până la 1 iulie 1976 cel târziu, actele cu putere de lege și
jrc286as1975 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85421_a_86208]
-
orientări TG/4/7 din 12.10.1990 Raigras peren Raigras, orientări TG/4/7 din 12.10.1990 Raigras intermediar Raigras, orientări TG/4/7 din 12.10.1990 Timoftică Timoftică, orientări TG/34/6 din 7.11.1984 Firuță de câmp Firuță de câmp, orientări TG/33/6 din 12.10.1990 Lupin alb Lupin, orientări TG/66/4 din 31.3.2004 Lupin albastru Lupin albastru, orientări TG/66/4 din 31.3.2004 Lupin galben Lupin galben
32005L0091-ro () [Corola-website/Law/294015_a_295344]
-
7 din 12.10.1990 Raigras peren Raigras, orientări TG/4/7 din 12.10.1990 Raigras intermediar Raigras, orientări TG/4/7 din 12.10.1990 Timoftică Timoftică, orientări TG/34/6 din 7.11.1984 Firuță de câmp Firuță de câmp, orientări TG/33/6 din 12.10.1990 Lupin alb Lupin, orientări TG/66/4 din 31.3.2004 Lupin albastru Lupin albastru, orientări TG/66/4 din 31.3.2004 Lupin galben Lupin galben, orientări TG/66
32005L0091-ro () [Corola-website/Law/294015_a_295344]
-
Kentucky (Poa pratensis L.) ............................. scutire - 1209 25 - - de raigras (Lolium multiflorum Lam., Lolium perenne L.): 1209 25 10 - - - raigras aristat (Lolium multiflorum Lam) ................ scutire - 1209 25 90 - - - raigras peren (Lolium perenne L.)......................... scutire - 1209 29 - - altele: 1209 29 10 - - - Măzăriche; firuță de baltă (Poa palustris L.) și șuvăr (Poa trivialis L); golomăț (Dactylis glomerata); iarba vântului (Agrostis) .............................................................. scutire - (1209 29 35 - - de timoftică .................................................................... scutire - 1209 29 50 - - - Semințe de lupin ........................................ 2,5 - 1209 29 60 - - -Semințe de sfeclă furajeră (Beta vulgaris
32006R1549-ro () [Corola-website/Law/295524_a_296853]
-
Compositae) - Centaurea jankae - Centaurea pontica - Ligularia sibirica (Curenchiu de munte) - Cirsium brachycephalum (Pălămidă) - * Serratula lycopifolia (Gălbinare) Brassicaceae (Crucifere) - Crambe tataria (Târtan) - Draba dorneri (Flămânzică) - Thlaspi jankae (Punguliță) Cyperaceae - Eleocharis carniolica Droseraceae - Aldrovanda vesiculosa (Otrățel) Poaceae (Graminae) - Poa granitica ssp. disparilis (Firuță de munte) - Stipa danubialis (Colilie) Fabaceae (Leguminoase) - Astragalus peterffi (Cosaci) Iridaceae - Gladiolus palustris (Gladiolă) -------------- Liniuța întâi de la poziția "Iridaceae", litera b) a pct. 3 din anexa 3 a fost modificată de pct. 95 al art. I din LEGEA nr. 49
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 20 iunie 2007(*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271858_a_273187]
-
L.) J. și C. Presl. Ovăzcior Dactylis glomerata L. Golomăț Festuca arundinacea Schreb. Păiuș înalt Festuca ovina L. Păiușul oilor Festuca pratensis Huds. Păiuș de livezi Festuca rubra L. Păiuș roșu Lolium spec. Raigras Phleum pratense L. Timoftică Poa spec. Firuță Trisetum flavescens (L.) Pal. Beauv. Ovăzcior auriu b) Leguminosae Leguminoase Lotus corniculatus L. Ghizdei Lupinus spec., cu expceția lupinus perennis L. Lupin, cu excepția lupinului peren Medicago lupulina L. Trifoi mărunt Medicago sativa L. Lucernă Medicago varia Martyn Lucernă Onobrychis sativa
jrc35as1967 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85169_a_85956]
-
Lolium spec. Raigras" sunt înlocuite cu următoarele cuvinte: "Lolium multiflorum Lam. Raigras aristat (inclusiv Raigras Wersterwold) Lolium perenne L. Raigras peren Lolium x hybridum Hausskn. Raigras hibrid." 3. La articolul 2 alineatul (1) punctul (A) litera (a), cuvintele: "Poa spec. Firuță" sunt înlocuite cu următoarele cuvinte: "Poa annua L. Firuță, firicea Poa nemoralis L. Iarbă-deasă Poa palustris L. Firuță de baltă Poa pratensis L. Firuță de câmp Poa trivialis L. Șuvar de munte." 4. La articolul 2 alin (1) punctul (A
jrc124as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85259_a_86046]
-
multiflorum Lam. Raigras aristat (inclusiv Raigras Wersterwold) Lolium perenne L. Raigras peren Lolium x hybridum Hausskn. Raigras hibrid." 3. La articolul 2 alineatul (1) punctul (A) litera (a), cuvintele: "Poa spec. Firuță" sunt înlocuite cu următoarele cuvinte: "Poa annua L. Firuță, firicea Poa nemoralis L. Iarbă-deasă Poa palustris L. Firuță de baltă Poa pratensis L. Firuță de câmp Poa trivialis L. Șuvar de munte." 4. La articolul 2 alin (1) punctul (A) litera (b), cuvintele: "Lupinus spec., cu excepția Lupinus perennis L.
jrc124as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85259_a_86046]
-
L. Raigras peren Lolium x hybridum Hausskn. Raigras hibrid." 3. La articolul 2 alineatul (1) punctul (A) litera (a), cuvintele: "Poa spec. Firuță" sunt înlocuite cu următoarele cuvinte: "Poa annua L. Firuță, firicea Poa nemoralis L. Iarbă-deasă Poa palustris L. Firuță de baltă Poa pratensis L. Firuță de câmp Poa trivialis L. Șuvar de munte." 4. La articolul 2 alin (1) punctul (A) litera (b), cuvintele: "Lupinus spec., cu excepția Lupinus perennis L. Lupin, cu excepția Lupin peren." sunt înlocuite cu următoarele cuvinte
jrc124as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85259_a_86046]
-
Hausskn. Raigras hibrid." 3. La articolul 2 alineatul (1) punctul (A) litera (a), cuvintele: "Poa spec. Firuță" sunt înlocuite cu următoarele cuvinte: "Poa annua L. Firuță, firicea Poa nemoralis L. Iarbă-deasă Poa palustris L. Firuță de baltă Poa pratensis L. Firuță de câmp Poa trivialis L. Șuvar de munte." 4. La articolul 2 alin (1) punctul (A) litera (b), cuvintele: "Lupinus spec., cu excepția Lupinus perennis L. Lupin, cu excepția Lupin peren." sunt înlocuite cu următoarele cuvinte: "Lupinus albus L. Lupin alb Lupinus
jrc124as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85259_a_86046]
-
L. Trifolium pratense L. Trifolium repens L. Vicia sativa L. I. GRAMINEE Golomăț Păiuș înalt Păiușul oilor Păiuș de livezi Păiușcă roșie Raigras aristat sau de Italia, inclusiv raigras de Westerwold Raigras peren sau englezesc Raigras hibrid Timoftică Iarbă deasă Firuță Șuvar-de-munte II. LEGUMINOASE Lucernă albastră Trifoi roșu Trifoi alb Măzăriche de primăvară (1) JO C 11, 05.02.1971, p. 30. (2) JO C 36, 19.04.1971, p.38. 3 JO 117, 19.06.1967, p.2269/67.
jrc141as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85276_a_86063]
-
rutiere, precum și pe izlazurile comunale. Dar și pe aceste suprafețe s-au rărit foarte mult speciile care erau altădată caracteristice Bărăganului. Pajiștile naturale se pot identifica prin prezența următoarelor specii: pirul (Agropyrum cristatum), jaleșul (Salvia nemorosa), iarba șarpelui (Echium vulgare), firuța (Poa trivialis). Sunt frecvente și gramineele din genul Brmus și Setaria. Caracterul stepic al acestor pajiști este evidențiat și de prezența speciilor de Andropogon ischaemuum și Eringium campestre, care invadează pășunile de pe izlazurile comunale. Vegetația forestieră este reprezentată de resturi
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
hostii, tătăneasa, vulturica, iarba vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asociații graminee și leguminoase de mică valoare furajeră, îndeosebi pe terenurile intens și irațional pășunate: iarba vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina,rogozul
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
de: horștii, tătăneasa, vulturica, iarbă vulturului. În terenurile defrișate s-au format pajiști montane secundare, pe care cresc în asciații, graminee și leguminoase de mică valoare furajera, în deosebit pe terenurile intens pășunate: iarbă vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
situează în condițiile climatului temperat cu un continentalism moderat care se reflectă în distribuția temperaturii și precipitațiilor. Se întălnesc păduri de foioase, preponderente ștejarul, fagul în amestec cu arțarul, cireș, tei. Această pădure este alcătuită din specii ca mierea ursului, firuța de pădure, rogozul, urzica. Discontinuu apar și arbuști ca alunul, cornul, socul. Fauna terestră are numeroși reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară, vulpe, cerbul, iepure, iar în vegetația de ierburi de hârciog, șoarecele de
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
amestec cu stejarul ("Querqus robur"). Pe langă foioase se mai întâlnesc și esențe rășinoase că molidul ("Piceea excelsa"). Stratul arbustiv este alcătuit în special din alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguneea"), zmeur ("Robur idaeus"), etc. Covorul erbaceu este alcătuit din firuța ("Poa nemoralis"), păiuș ("Festuca altissima"), toporași ("Violă odorata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), etc. În apropierea apelor crește vegetația hidrofila : rogozul ("Carex acută", "Carex riparia") și papura ("Typha angustifolia"). În mod special, trebuie amintită rezervatia floristica de pe teritoriul agricol al satului, “Fânețele
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
de pe Dealul Siliștea. Vegetația azonală se găsește în luncile Siretului și Sucevei unde apar suprafețe de păduri de salcie, plop, răchită și arin negru (zăvoaie de luncă) și o vegetație ierboasă alcătuită din stuf, papură, pir, iarba câmpului, coada vulpii, firuță etc. În flora spontană se întâlnesc arbuști fructiferi cu pondere economică mică: soc negru, porumbar, alun, păducel, cireș sălbatic. Efectivele de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
și pe muntele Guțanu, între valea Gaura și hornul Țapului; în afara de acestea, se mai găsesc câteva exemplare pe creasta nordică a muntelui Bucșoiu, deasupra văii Mălăești, la circa 1700 m altitudine. Dintre asociațiile de tufărișuri pitice se pot aminti: firuța, vițelarul, salcia pitică, cornutul, garofița, afinul, merișorul. Asociația se întâlnește mai ales pe versanții nordici sau vestici, unde zăpada se așterne tot timpul iernii, dar se topește relativ repede primavara, pe soluri de tip podzol alpin. La altitudini mai mici
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
Pe firul apei acestor râuri s-au format adâncituri și iazuri ce vara rămân pline de apă fiind utilizate la adăpatul vitelor și pescuit. Structura geologică, precum și relieful, au marcat, în mod normal, vegetația ce este compusă din iarbă grasă (firuță), pe platourile folosite ca pășuni, precum și din crânguri și păduri formate din arbori ce produc diverse fructe utilizate de localnici: pere, mere pădurețe, măceșe, porumbe, coarne, alune, păducel etc. În arealul satului Optășani se află o parte a rezervației forestiere
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau iarbă-neagră ("Calluna vulgaris"). Gramineele sunt prezente cu specii de: rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), șuvar de munte ("Poa trivalis"), scradă ("Festuca drimeja"), mălaiul cucului ("Luzula campestris") sau horști ("Luzula sylvatica"). În pădurile de fag și gorun, în lizierele acestora și în tufărișurile de mesteacăn sunt întâlnite (începând cu mijlocul verii și până
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
relief. Vegetația este arborescentă și pădurile sunt reprezentate prin stejar ( Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus), plop ( Populus), jugastru (Acer campestre) și altele. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul (Festuca porcii), obsiga (Bromus tectorium), firuța bulboasă (Poa bulbosa), ghizdeiul ( Lotus corniculatus), iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Este evident impactul omului în acest areal, deoarece a desființat aproape total arealul silvostepei, cat și cel al pădurii, înlocuindul cu culturi. Au rămas
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
carpen, frasin, plop, jugastru, cer și altele. Vegetația caracteristică luncilor râurilor este alcătuită din salcie, răchită, plop, iar malurile Sechereșei și Sforașei sunt întărite prin plantații de salcâmi. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul, obsiga, firuța bulboasă, ghizdeiul, iar în locurile mlăștinoase, specii de rogoz, pipirig și stuf. Fauna nu este pre bogată dar merită să fie amintite insecte ce se găsesc în număr mare ca libelula, greierii, cosașul verde, lăcusta călătoare, gândacul de colorado ( care
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale"), rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), horști ("Luzula sylvatica"), scradă ("Festuca drimeja") și mălaiul cucului ("Luzula campestris").
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]