3,215 matches
-
poate că și de aceea l-a acceptat până la urmă Veta ca soț (așa cum o alinta el) , cu toate că se ținea de ea un alt tânăr din satul Pîțîligeni, de care-i plăcea tare mult. Acesta poate și că era primul flăcău pe care-l cunoscuse mai bine, de pe când în pieptul său inima începuse să-i freamăte, precum frunza pe ramul unui copăcel tânăr, sub adierea vântului șăgalnic de primăvară. Așa-i tremura și ei sufletul tânăr la apropierea vreunui feciorel
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
pentru volume egală cu un metru cub, întrebuințată la măsurarea lemnelor așezate în stive.] ghi lemni pintru care chi tocmeșchi, ca sâ-l cumpiri ghin păduri. - Ghini, Ghini, mai grăim noi măi Gligor, ghispri treaba asta, reveni el cu discuția la flăcău. Tu sâ-mi spui cam pi când ț-ai dori să chie căsătoria, cu fata mai ghiscut eu acasâ, ăista-i treaba noastrâ, a me șâ a mumă-si. - Dapâi nea Vasâli dacâ stau șâ mă gânghesc, cu cât îi mai apropiatâ
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
Tot mă-ntreabă mama”, „Sus la munte”, „Un cântec de jale.” „Stau o zi într-o livadă” (Stau nazu tu livadi) este un cântec vechi de dragoste. O fată stă într-o livadă și spală rufele. Pe lângă ea trece un flăcău care o vede, o salută „Buna ziua, frumoaso, n-am văzut niciodată o fată așa de sveltă” și își continuă drumul. Ea se gândește în sinea ei ce-a vrut el să spună prin aceste frumoase cuvinte și zice „Iar
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
a sorbit prin trunchiu-i dorul Bolta i-a privit mirată Stelele cădeau în apă Umbra nopții deșirată Purta mantia de capă O fată din satul meu Se iubea în Herăstrău - Din porunca lui Tezeu - C-un fag cu trup de flăcău București, Herăstrău, vara lui 2015 Referință Bibliografică: Fagul / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2067, Anul VI, 28 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Virgil Ciucă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
FAGUL de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1472358556.html [Corola-blog/BlogPost/380646_a_381975]
-
acel crâng Intamplatu-sa o faptă,grozăvie pe pământ. Se opreste-nmarmurit lângă cele două ființe, Numai puiului-i sortit să mai afle suferințe. Îl ridica-ncetisor,slab,din piept răzbate geamăt, Vânători și crăișor vin calări tot într-un freamăt. Flăcău falnic se intoarce oprind val de călăreți Ținând strîns,în brate-i zace pradă acestor hrăpăreți. Prinț firav oprește roibul,ce se agită nechezând, De pe cap i-si zvârle coiful,par de aur rău curgând. Cu această preschimbare îl uimește
VISURI SPULBERATE de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/edi_peptan_1445939038.html [Corola-blog/BlogPost/342989_a_344318]
-
lecții de viață“ date de „minerul bătrân“, Letean («un bărbat de vreo cincizeci de ani, mărunțel și osos, cu părul alb-colilie și [cu] ochii afundați în orbite« - p. 43 -, «ce era de părere că se poate lucra chiar și cu flăcăi mai deocheați» - p. 44). Ținuta „grotescă“ a lui Costea Modrigan pare a sugera și posibil-minereasca-i „fruntășire“ / „liderită“ ca purtător de muncitorească / militară șapcă leninistă / stalinistă, la modă, în acele vremuri: «Pe la începutul lui cincizeci răsărise în Lupeni unul Costea Modrigan
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
Ediția nr. 2247 din 24 februarie 2017. Prin sate și azi, se mai păstrează, încă, tradiții și obiceiuri rămase din străbuni, iar o sărbatoare cu simbolistică adâncă, îngemănează anotimpurile-succesiuni. Datini multe se primeneau la sat odată, când în poiană fete, flăcăi se-ntâlneau, horele cu strigături se-ncingeau-ndată și doar, prin lăsarea serii se domoleau. Iar când Făurar se-apropie de sfârșite, e Dragobetele sau ,,Cap de primăvară'', păsările pădurii prin triluri-s ademenite și se-mperechează chiar, de-i frig
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
zeul iubirii, din ere ... Citește mai mult Prin sate și azi, se mai păstrează, încă,tradiții și obiceiuri rămase din străbuni,iar o sărbatoare cu simbolistică adâncă,îngemănează anotimpurile-succesiuni.Datini multe se primeneau la sat odată,când în poiană fete, flăcăi se-ntâlneau,horele cu strigături se-ncingeau-ndatăși doar, prin lăsarea serii se domoleau.Iar când Făurar se-apropie de sfârșite,e Dragobetele sau ,,Cap de primăvară'',păsările pădurii prin triluri-s ademeniteși se-mperechează chiar, de-i frig afară.Gătiți în straie
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
gard: - He, heeee, bucuroși de oaspeți, da’ poftiți în curte, hai, luați loc puțin, că cade omu’ din pod și tot se mai odihnește, da’ voi de la drum... băgă el una mai usturată, așa ca să se vadă că... Numai că, flăcăii, foarte puțin atenți la vorbele de duh ale gazdei, căzură pe scaunele puse în jurul mesei de sub salcâm, atacară cu nădejde sticla de țuică, ba, chiar și murăturile, evident fără să se sinchisească de cratițele trântite în bucătăria de vară de
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
izvoare, venind din balade și rit. se-aude un fluier pe dulcele plai, se vede ieșind firul ierbii, sub umbrele-adânci de stejari se-adapă-n izvoare reci cerbii. fetele culeg floarea-reginei, având în ochi azururi alpestre se-ntorc izvoarele din povești, cu flăcăi și cai de căpestre. o, primăvara mea luminoasă, cu adieri de aer parfumat, bine-ai venit, fată frumoasă, dintr-un tărâm îndepărtat. duminică, 8 martie 2015 Referință Bibliografică: Primăvară / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1529, Anul
PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1425887761.html [Corola-blog/BlogPost/353684_a_355013]
-
dimineața. Nu voia să piardă un ajutor de ciurdar așa de ușor. Moș Lică găsise un băiat din oraș care îi păzea oile, și acesta avea să-l ajute pe Grapă la strânsul ciurdei dimineața. Cine era totuși Lican? Acest flăcău bine legat la trup și frumușel pe deasupra, se trăgea dintr-o familie cu mulți frați, crescuți fără mamă, care se pare murise în timpul războiului. Lican era foarte muncitor și ascultător pe unde lucra. Iar printre flăcăii din sat era respectat
BELDIE ŞI SERILE DE IARMAROC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_si_serile_de_iarmaroc_mihai_leonte_1327296609.html [Corola-blog/BlogPost/360170_a_361499]
-
era totuși Lican? Acest flăcău bine legat la trup și frumușel pe deasupra, se trăgea dintr-o familie cu mulți frați, crescuți fără mamă, care se pare murise în timpul războiului. Lican era foarte muncitor și ascultător pe unde lucra. Iar printre flăcăii din sat era respectat, fiindcă avea o voce frumoasă și încânta ascultătorii cu cântecele sale mereu noi. Și oamenii în vârstă ai satului îl respectau pe Lican, apreciindu-i comportamentul cavaleresc față de toată lumea. Referință Bibliografică: Beldie și serile de iarmaroc
BELDIE ŞI SERILE DE IARMAROC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Beldie_si_serile_de_iarmaroc_mihai_leonte_1327296609.html [Corola-blog/BlogPost/360170_a_361499]
-
ca al lor. Necunoscând pe nimeni din sat, se gândea ca nu cumva să mănânce bătaie de la băieții din Teșila, așa că s-a lăsat cam greu convins să vină la dans, fiind o fire mai temătoare. Valentinei îi plăcea de flăcău. Spera să se logodească într-o zi cu el. Se mai aventurase ea cu băieții din sat, pe tărâmul lunecos al amorului, dar, ca la țară, se mai auzea câte ceva despre aventurile fetelor, că, de, băieții dacă nu se lăudau
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389691855.html [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
succeselor sexuale, nu se considerau bărbați, așa că ar fi preferat să se mărite cu unul din alt sat, unde nu era cunoscută. Campioana la întâlnirile de amor însă era Eleonora. Nu rata nici o ocazie. Cum îi plăcea de câte un flăcău, cum se lăsa plecată în lumea simțurilor plăcerilor trupești. Chiar dacă acum era majoră, prima deflorare o avusese încă de prin clasa a șaptea, cu un băiat mai mare, în poiana Lui Toader. În pădurea ce se întindea de la marginea satului
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389691855.html [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
mic cu un an și ceva, motiv pentru care era tachinată de către surorile sale. Și la cele mici începuseră să le crească sânii ca la orice adolescentă, însă nu depășiseră stadiul unei piersice ce încăpea în căușul unei mâini de flăcău mai mărișor. Blănița le era micuță, abia dacă se observa, motiv pentru care se și rușinau când se dezbrăcau în fața surorilor. Scalda în apa râului era însoțită de gălăgia și voioșia celor patru Iele ale pădurii, plăcut surprinse de temperatura
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389691855.html [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > REMEMBER RURAL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 459 din 03 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului REMEMBER RURAL În fiecare seară la Ciofu-n deal, Cântau flăcăii în delir, Adunați în jurul lui Lican, Demult, pe când eram copil. Mai târziu, fiind un copilandru, Ascultam cântecul de bucium, De la stâna lui moș Lixandru, Având farmec, dar și zbucium. Erau odată mulți țărani, Care își arau cu sârg ogorul, De
REMEMBER RURAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Remember_rural_mihai_leonte_1333514651.html [Corola-blog/BlogPost/345290_a_346619]
-
lui moș Lixandru, Având farmec, dar și zbucium. Erau odată mulți țărani, Care își arau cu sârg ogorul, De atunci trecut-au ani, De pământ m-apuca dorul. Horele din sat la noi, Jucau după banda lui Jumară, Purtate de flăcăi vioi, La hramul cel din vară. Amintiri sunt pentru mine, Care-n suflet le mai port, Azi sunt departe acele zile, Dar n-au dispărut de tot. Referință Bibliografică: REMEMBER RURAL / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 459
REMEMBER RURAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Remember_rural_mihai_leonte_1333514651.html [Corola-blog/BlogPost/345290_a_346619]
-
ochii pe oalele mele. Nu am găsit pe nimeni să-mi taie o orătanie, cu toate că am tot strigat pe la vecini, începu ea să se jeluiască. Niciun bărbat nu s-a nimerit să fie pe acasă. Noroc că a trecut un flăcău cu bicicleta și cu niște undiți în spate și el m-a descurcat, altfel rămâneam cu porumbaca ne tăiată și nu aveam ce vă pune pe masă. Se repezi să-l ia de braț pe soțul său și să-l
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430636235.html [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
cultivate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție ) toți caii pe care nu-i foloseau la atelaje. Erau câteva zeci de cabaline și de obicei doi - trei flăcăi ceva mai mari ca mine care îi păzeau. Pentru că aveam nevoie de distracție, ei ne lăsau să le călărim caii și să facem întrecere între noi, în schimb îi lăsam și noi să mănânce struguri sau pepeni. Era un troc
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
ieri, ca mâine, ca oricând Un munte de uitare ne desparte Și nopțile de-Ajun le trec plângând. Și totuși, când se-aud iar zurgălăii Și tineri trec voioși din bici pocnind Mă uit la mine-n gând și văd flăcăii Și între ei, pe tine-n prag sosind. Referință Bibliografică: COLINDUL MEU N-AJUNGE.... / Delia Stăniloiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 363, Anul I, 29 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Delia Stăniloiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
COLINDUL MEU N-AJUNGE.... de DELIA STĂNILOIU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Colindul_meu_n_ajunge_0.html [Corola-blog/BlogPost/351082_a_352411]
-
pus degrabă stavilă, ei au trecut-o și tot au ajuns împreună... N-a venit Culai pe-un cal alb și-a furat-o pe Agripina chiar din horă?! Și români, și rudari au rămas minunați de raptul ăsta! Ce flăcău strașnic se povestea c-ar fi fost Culai. Măreț la trup, zvelt, cu fața smeadă de pe care te furau o pereche de ochi negri genați din cale-afară, o gură zugrăvită de buze roșii de parcă ar fi degustat doar afine și
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439466072.html [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
iarnă. În mitologia greacă, portocala reprezintă „mărul de aur” care a fost dăruit de Juno lui Jupiter în ziua căsătoriei lor. O legendă veche povestește că o alergătoare foarte frumoasă, pe nume Atlanta, a promis că se căsătorește doar cu flăcăul care va reuși să o întreacă într-o cursă deschisă. Fiind foarte rapidă, nimeni nu reușea să o întreacă. Afrodita, zeița dragostei, s-a îndurat de Milanion, un tânăr îndrăgostit până peste cap de Atlanta și i-a dăruit un
LEGENDELE PORTOCALELOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1419045820.html [Corola-blog/BlogPost/377893_a_379222]
-
Atlanta și i-a dăruit un mănunchi de portocale. Pe tot parcursul cursei sale, Milanion a aruncat portocalele, una câte una, iar Atlanta, care nu mai văzuse până atunci asemenea fructe, distrasă, a pierdut cursa și s-a căsătorit cu flăcăul care o iubea. De aceea, se spune că îndrăgostiții care își dăruiesc unul altuia portocale sunt atrași mai mult decât în mod obișnuit unul de celălalt. Florile de portocal, albe, delicate și intens parfumate au născut adevărate superstiții. Se spune
LEGENDELE PORTOCALELOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1419045820.html [Corola-blog/BlogPost/377893_a_379222]
-
Maria Șalaru este continuu derizorie, toate în viața ei, îndeosebi muzica, fiind încleștate în lupta câștigării măcar a unei miimi de miime de mai frumos mâine, față de frumosul actual! Aceasta se vede în spectacolele Mariei Șalaru, împreună cu „Boboceii” „Floricelele” și „Flăcăii”, care readuc din adâncul timp istoric, folclorul muzical al românilor. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Maria Șalaru. Împreună cu melodiile ei, paharul de Cotnari e vast / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 920, Anul
MARIA ŞALARU. ÎMPREUNĂ CU MELODIILE EI, PAHARUL DE COTNARI E VAST de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 by http://confluente.ro/_maria_salaru_ce_merita_suf_aurel_v_zgheran_1373284283.html [Corola-blog/BlogPost/357189_a_358518]
-
mai frumoasă nu e! Pe văi și peste dealurile mele Să pască-n pace turmele de stele, Eu să le fiu păstorul lor întruna, Dintre toate să nu pierd niciuna... De vremea de atunci acum nu-mi pasă, Mă văd flăcăul viersuind la coasă, E-atâta iarbă verde-n jurul meu! M-așteaptă Acasă bunul Dumnezeu... POEMUL DIN DOR... Mi-e sufletul de dor preaplin, Nu mă întreba de ce suspin Și dorul meu nu-i dor oricum Cerșind la margine de
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_1400733465.html [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]