916 matches
-
a marginii externe a plantei, de la călcâi spre degete, determină flexia dorsală a halucelui și răsfirarea în evantai a celorlalte degete); o) reflexul de triplă flexiune, prezent încă de la naștere, dispare pe la 1 an (la înțeparea tegumentelor plantare, se produce flexia dorsală a piciorului, flexia gambei pe coapsă și flexia coapsei pe bazin). REFLEXELE DE POSTURĂ - La un subiect normal, când se modifică pasiv poziția unei articulații, la sfârșitul mișcării, se produce o contracție tonică a mușchiului, ale cărui capete de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
plantei, de la călcâi spre degete, determină flexia dorsală a halucelui și răsfirarea în evantai a celorlalte degete); o) reflexul de triplă flexiune, prezent încă de la naștere, dispare pe la 1 an (la înțeparea tegumentelor plantare, se produce flexia dorsală a piciorului, flexia gambei pe coapsă și flexia coapsei pe bazin). REFLEXELE DE POSTURĂ - La un subiect normal, când se modifică pasiv poziția unei articulații, la sfârșitul mișcării, se produce o contracție tonică a mușchiului, ale cărui capete de inserție se apropie; de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
determină flexia dorsală a halucelui și răsfirarea în evantai a celorlalte degete); o) reflexul de triplă flexiune, prezent încă de la naștere, dispare pe la 1 an (la înțeparea tegumentelor plantare, se produce flexia dorsală a piciorului, flexia gambei pe coapsă și flexia coapsei pe bazin). REFLEXELE DE POSTURĂ - La un subiect normal, când se modifică pasiv poziția unei articulații, la sfârșitul mișcării, se produce o contracție tonică a mușchiului, ale cărui capete de inserție se apropie; de exemplu, mișcarea pasivă de flexie
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
flexia coapsei pe bazin). REFLEXELE DE POSTURĂ - La un subiect normal, când se modifică pasiv poziția unei articulații, la sfârșitul mișcării, se produce o contracție tonică a mușchiului, ale cărui capete de inserție se apropie; de exemplu, mișcarea pasivă de flexie a antebrațului pe braț determină un reflex de postură în mușchiul biceps. Reflexul de postură se caută cel mai frecvent la nivelul bicepsului brahial și al gambierului anterior. Exagerarea reflexului de postură reprezintă un semn important pentru semiologia extrapiramidală, în
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
prin care se realizează creșterea excitabilității celulelor din cornul anterior. După T. Sbenghe (1987), creșterea aferențelor senzitivo-senzoriale către măduvă se realizează prin: a) întinderea mușchiului, ceea ce excită fusul neuromuscular și corpusculii Golgi din tendon, mărind aferentația proprioceptivă; b) reflexul de flexie pentru facilitarea contracției membrului inferior prin manevra Bechterew (pasiv, flectăm puternic halucele; se determină un reflex de flexie în tot membrul inferior). Între aceste manevre, se pot executa mai ușor mișcările de flexie active; c) reflexele de postură din poziția
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
măduvă se realizează prin: a) întinderea mușchiului, ceea ce excită fusul neuromuscular și corpusculii Golgi din tendon, mărind aferentația proprioceptivă; b) reflexul de flexie pentru facilitarea contracției membrului inferior prin manevra Bechterew (pasiv, flectăm puternic halucele; se determină un reflex de flexie în tot membrul inferior). Între aceste manevre, se pot executa mai ușor mișcările de flexie active; c) reflexele de postură din poziția ortostatică (se imprimă bruște împingeri pacientului, care, prin balansări, caută să-și mențină echilibrul; sunt reflexe de rectitudine
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tendon, mărind aferentația proprioceptivă; b) reflexul de flexie pentru facilitarea contracției membrului inferior prin manevra Bechterew (pasiv, flectăm puternic halucele; se determină un reflex de flexie în tot membrul inferior). Între aceste manevre, se pot executa mai ușor mișcările de flexie active; c) reflexele de postură din poziția ortostatică (se imprimă bruște împingeri pacientului, care, prin balansări, caută să-și mențină echilibrul; sunt reflexe de rectitudine); d) mobilizarea simplă articulară, ce excită proprioceptorii tendonului și capsulei articulare; e) efectul vizual, urmărirea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
punerea în joc și recondiționarea reacțiilor automate și a celor de integrare aflate la nivelul etajelor superioare ale sistemului nervos central. Reeducarea trebuie făcută în secvența dezvoltării filogenetice senzo-motoare. Treapta I - mobilitatea - este reprezentată de primele trei modele: a) modelul flexiei dorsale (modelul posturii de supt), prin stabilirea căreia se integrează sub control central reflexele tonice cervicale, permițând eliberarea mișcărilor bilaterale ale extremităților; b) rostogolirea; c) extensia totală (postura păpușii). Această treaptă corespunde dezvoltării copilului normal de la 0 la 3 luni
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
adductori ai coapselor. În caz de durere intensă, se confirmă o sciatică; b) semnul lui Bonnet - durere provocată prin adducția coapsei flectată pe bazin, atestă existența unei sciatici; c) semnul lui Brock - rigiditatea cefei, fără semne de contracturi latente. În flexia membrelor inferioare, indică prezența unui abces cerebral; d) semnul lui Duchenne - în cazul unui picior valgus dureros, apare o diminuare a rezistenței opuse la flexia dorsală a piciorului; e)semnul lui Dupuytren - la sugarul culcat dorsal se observă ascensiunea capului
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
existența unei sciatici; c) semnul lui Brock - rigiditatea cefei, fără semne de contracturi latente. În flexia membrelor inferioare, indică prezența unui abces cerebral; d) semnul lui Duchenne - în cazul unui picior valgus dureros, apare o diminuare a rezistenței opuse la flexia dorsală a piciorului; e)semnul lui Dupuytren - la sugarul culcat dorsal se observă ascensiunea capului femural și scurtarea membrului inferior în timpul ridicării de jos în sus. Membrul revine la normal dacă este tracționat. Se poate percepe un zgomot la presiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ortostatism, se constată o scolioză compensatoare, consecință a scurtării membrului inferior afectat; g) semnul lui Goldstein - în sindromul Down și în cretinism, se constată o depărtare anormală a halucelui de cel de-al doilea deget; h) semnul lui Laségue - prin flexia coapsei pe bazin, cu menținerea gambei de către terapeut, se poate constata o durere care atestă o sciatică, o poliradiculonevrită sau o meningită; i) semnul lui Romberg - cu călcâiele lipite și cu ochii închiși, pacientul nu-și poate menține echilibrul, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
deficienței motrice a fesierului mijlociu și a micului fesier. După Constantinovici și Adam (1997), ca semne ale reflexelor de extensie pot fi citate: 1) semnul Babinski - la excitarea marginii externe a plantei, apare ca răspuns reflex extensia halucelui, asociată cu flexia și răsfirarea celorlalte degete, fapt care atestă o leziune a fasciculului piramidal; 2) semnul Chadock - prin presiunea exercitată pe tendonul palmarului mare, la nivelul pumnului, produce în leziunile piramidale flexia pumnului și abducția degetelor; 3) semnul Gordon - presiunea exercitată pe
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a plantei, apare ca răspuns reflex extensia halucelui, asociată cu flexia și răsfirarea celorlalte degete, fapt care atestă o leziune a fasciculului piramidal; 2) semnul Chadock - prin presiunea exercitată pe tendonul palmarului mare, la nivelul pumnului, produce în leziunile piramidale flexia pumnului și abducția degetelor; 3) semnul Gordon - presiunea exercitată pe partea radială a osului pisiform este urmată de extensia degetelor flectate; 4) semnul Klippel-Feil - apare când există o contractură în flexie a degetelor mâinii, extensia lor pasivă ducând la flexia
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
palmarului mare, la nivelul pumnului, produce în leziunile piramidale flexia pumnului și abducția degetelor; 3) semnul Gordon - presiunea exercitată pe partea radială a osului pisiform este urmată de extensia degetelor flectate; 4) semnul Klippel-Feil - apare când există o contractură în flexie a degetelor mâinii, extensia lor pasivă ducând la flexia, opoziția și adducția involuntară a policelui; 5) semnul Rossolimo - se percutează cu degetele sau cu ciocanul de reflex partea palmară a articulației metacarpofalangiene. Se obține flexia degetelor și supinația antebrațului; 6
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
flexia pumnului și abducția degetelor; 3) semnul Gordon - presiunea exercitată pe partea radială a osului pisiform este urmată de extensia degetelor flectate; 4) semnul Klippel-Feil - apare când există o contractură în flexie a degetelor mâinii, extensia lor pasivă ducând la flexia, opoziția și adducția involuntară a policelui; 5) semnul Rossolimo - se percutează cu degetele sau cu ciocanul de reflex partea palmară a articulației metacarpofalangiene. Se obține flexia degetelor și supinația antebrațului; 6) semnul Leri - lipsa contracției bicepsului și a flexiei antebrațului
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
când există o contractură în flexie a degetelor mâinii, extensia lor pasivă ducând la flexia, opoziția și adducția involuntară a policelui; 5) semnul Rossolimo - se percutează cu degetele sau cu ciocanul de reflex partea palmară a articulației metacarpofalangiene. Se obține flexia degetelor și supinația antebrațului; 6) semnul Leri - lipsa contracției bicepsului și a flexiei antebrațului, când examinatorul flectează cu putere degetele și pumnul pacientului, a cărui mână este ținută în supinație, cu o ușoară flexie a antebrațului; apare în leziunile piramidale
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
la flexia, opoziția și adducția involuntară a policelui; 5) semnul Rossolimo - se percutează cu degetele sau cu ciocanul de reflex partea palmară a articulației metacarpofalangiene. Se obține flexia degetelor și supinația antebrațului; 6) semnul Leri - lipsa contracției bicepsului și a flexiei antebrațului, când examinatorul flectează cu putere degetele și pumnul pacientului, a cărui mână este ținută în supinație, cu o ușoară flexie a antebrațului; apare în leziunile piramidale. SENSIBILITATE (< fr. sensibilité, cf. lat. sensibilitas) - Capacitatea de a percepe anumiți stimuli care
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
palmară a articulației metacarpofalangiene. Se obține flexia degetelor și supinația antebrațului; 6) semnul Leri - lipsa contracției bicepsului și a flexiei antebrațului, când examinatorul flectează cu putere degetele și pumnul pacientului, a cărui mână este ținută în supinație, cu o ușoară flexie a antebrațului; apare în leziunile piramidale. SENSIBILITATE (< fr. sensibilité, cf. lat. sensibilitas) - Capacitatea de a percepe anumiți stimuli care acționează asupra organelor de simț, de a reacționa la stimulii senzoriali. În interacțiunile dintre organism și mediu, sensibilitatea îndeplinește funcția de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
automate. Sunt cunoscute și sincinezii patologice, care afectează coordonarea motoare, manifestate sub formă de tremurături și spasme, ceea ce determină parazitarea anumitor acte motrice. După Pendefunda et al. (1978), sincineziile se manifestă sub trei aspecte: a) globale - constau în mișcări de flexie a membrului superior și de extensie a membrului inferior pe partea paralizată. Aceste manifestări apar în timpul efectuării unui efort, cum ar fi: trecerea din decubit dorsal în poziția așezat, căscat, tuse, strănutat; b) de coordonare - sunt mișcări involuntare ce apar
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
efort, cum ar fi: trecerea din decubit dorsal în poziția așezat, căscat, tuse, strănutat; b) de coordonare - sunt mișcări involuntare ce apar într-un grup muscular cu ocazia mișcărilor voluntare ale altor grupe cu care are legături funcționale. De exemplu, flexia voluntară a gambei pe coapsă poate determina flexia piciorului pe gambă cu rotația internă, mișcare ce nu poate fi executată izolat în mod voluntar. La membrul superior, ridicarea voluntară a brațului pe partea hemiplegică poate determina o extensie și o
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în poziția așezat, căscat, tuse, strănutat; b) de coordonare - sunt mișcări involuntare ce apar într-un grup muscular cu ocazia mișcărilor voluntare ale altor grupe cu care are legături funcționale. De exemplu, flexia voluntară a gambei pe coapsă poate determina flexia piciorului pe gambă cu rotația internă, mișcare ce nu poate fi executată izolat în mod voluntar. La membrul superior, ridicarea voluntară a brațului pe partea hemiplegică poate determina o extensie și o abducție a degetelor; c) sincineziile de imitație - se
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de partea sănătoasă. De exemplu, atunci când bolnavul flectează gamba pe coapsă pe partea sănătoasă, apare aceeași mișcare și pe partea bolnavă, deși în mod voluntar nu o poate efectua. În leziunile piramidale - după Constantinovici și Adam (1997) -, sincineziile vizează semnul flexiei combinate a coapsei și trunchiului (când pacientul încearcă să se ridice din poziția de decubit dorsal în așezat, coapsa se flectează pe bazin, membrul inferior bolnav ridicându-se deasupra planului patului). La membrul inferior sănătos, extensorii îl fixează pe pat
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
așezat, coapsa se flectează pe bazin, membrul inferior bolnav ridicându-se deasupra planului patului). La membrul inferior sănătos, extensorii îl fixează pe pat. Fenomenul tibialului anterior; se cere pacientului să flecteze gamba pe coapsă, împotriva unei rezistențe. Se produce o flexie sincinetică a piciorului pe gambă. Semnul Neri: când pacientul este în ortostatism, la aplecarea trunchiului înainte, se flectează genunchiul sincinetic. Semnul Struempell: flexia activă, contra rezistenței, a antebrațului paretic determină o pronație și flexie a mâinii. SINCOPĂ (cf. fr. syncope
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Fenomenul tibialului anterior; se cere pacientului să flecteze gamba pe coapsă, împotriva unei rezistențe. Se produce o flexie sincinetică a piciorului pe gambă. Semnul Neri: când pacientul este în ortostatism, la aplecarea trunchiului înainte, se flectează genunchiul sincinetic. Semnul Struempell: flexia activă, contra rezistenței, a antebrațului paretic determină o pronație și flexie a mâinii. SINCOPĂ (cf. fr. syncope, lat. syncopa, gr. synkope < syn - cu, koptein - a tăia) - Sindrom paroxistic de pierdere a cunoștinței, consecință a insuficienței afluxului temporar de sânge arterial
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
împotriva unei rezistențe. Se produce o flexie sincinetică a piciorului pe gambă. Semnul Neri: când pacientul este în ortostatism, la aplecarea trunchiului înainte, se flectează genunchiul sincinetic. Semnul Struempell: flexia activă, contra rezistenței, a antebrațului paretic determină o pronație și flexie a mâinii. SINCOPĂ (cf. fr. syncope, lat. syncopa, gr. synkope < syn - cu, koptein - a tăia) - Sindrom paroxistic de pierdere a cunoștinței, consecință a insuficienței afluxului temporar de sânge arterial la nivelul creierului, determinând încetarea momentană a funcțiilor cerebrale. Originea acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]