1,215 matches
-
din portugheză (2), greacă (2), norvegiană (2) și japoneză (1); - creații interne ale limbii române, prin derivare cu prefixe, prefixoide, sufixe, sufixoide, siglare 2. 3. ÎNCADRAREA ÎN TIPARE FLEXIONARE Am urmărit încadrarea substantivelor în tipuri flexionare, potrivit descrierilor curente ale flexiunii substantivale, care țin seamă de finala formei de singular și de cea a formei de plural: la feminin, tipurile ă-e, ă-i, e-i, ie-ii, a-le și Ø-Ø (sg. = pl.); la masculin, tipurile Ø-i și Ø-Ø (sg. = pl.
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
127 Neregulate (pluralul ca în limba de origine, engleza) 3 i/uri//e (la plural) 1 uri/e (la plural) 1 a/ă (la singular) 1 TOTAL 650 401 510 3 4. OBSERVAȚII PE MARGINEA STATISTICII ȘI CONCLUZII 4.1. Flexiunea xenismelor 4.1.1. Anglicismele Doar 4 anglicisme de genul feminin au o formă de plural. Trei sunt invariabile: bazooka, call-girl, cover-girl, iar unul are un tip de flexiune neobișnuit pentru limba română, Ø-e, cu finală consonantică la singular: babysitter
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
510 3 4. OBSERVAȚII PE MARGINEA STATISTICII ȘI CONCLUZII 4.1. Flexiunea xenismelor 4.1.1. Anglicismele Doar 4 anglicisme de genul feminin au o formă de plural. Trei sunt invariabile: bazooka, call-girl, cover-girl, iar unul are un tip de flexiune neobișnuit pentru limba română, Ø-e, cu finală consonantică la singular: babysitter, babysittere. Dintre substantivele masculine, 25 au pluralul în -i, forma de singular având finală consonantică 16: babysitter, beatnic, biker, bodyguard/bodigard, broker, byte (pronunțat [bait], cu final consonantic), cheeseburger
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
împrumuturi foarte recente, subiecții preferând formele neadaptate (cappucino-uri, flamingi, mango-uri, ninji, pizză). 1 Dau mai multe exemple de astfel de cuvinte ca să se poată verifica justețea excluderii lor din inventar. 2 Am inclus și siglele, deoarece acestea nu au flexiune internă (nu flexionează cuvintele din care sunt formate), ci se comportă ca niște substantive simple cu privire la atașarea morfemelor de plural. 3 Prin această sintagmă denumesc acele adjective care pot funcționa și ca substantive și la care există o singură intrare
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
să știe în fiecare caz în parte un elev la sfarsitul clasei a IV-a. NOȚIUNI DE MORFOLOGIE Morfologia este partea gramaticii care cuprinde regulile privitoare la modificările flexionare ale cuvintelor; obiectul ei îi constituie cuvântul, considerat atât sub aspectul flexiunii, cât și sub aspectul valorilor gramaticale exprimate de formele lui flexionare. Morfologia se ocupă astfel de paradigmele cuvântului (totalitatea formelor lui flexionare), de categoriile gramaticale (gen. număr, caz etc.) și de clasificarea cuvintelor în părți de vorbire (clase de cuvinte
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
de auz apar numeroase greșeli gramaticale cum ar fi: Folosirea unor cuvinte care țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; • Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular; Dezacorduri între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement; Absența flexiunilor verbale; • Utilizarea incorectă a sufixelor și prefixelor; Absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și a conjuncțiilor. Aceste aspecte ale comunicării elevilor deficienți de auz au fost evidențiate și prin studiul realizat pe un eșantion de 40 de elevi cu vârste
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
TRĂSĂTURI FLEXIONARE ALE SUBSTANTIVULUI ÎN ROMÂNA ACTUALĂ GABRIELA PANĂ DINDELEGAN 1. PRELIMINARII Obiective Ne propunem să examinăm prin ce se caracterizează flexiunea actuală a substantivului, care sunt tendințele și direcțiile ei de evoluție sub aspectul ponderii claselor de flexiune, care este relația cu situația anterioară. În măsura în care materialul faptic neo permite, vom urmări și tendințele privind manifestarea actuală a alternanțelor fonetice în flexiune
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
TRĂSĂTURI FLEXIONARE ALE SUBSTANTIVULUI ÎN ROMÂNA ACTUALĂ GABRIELA PANĂ DINDELEGAN 1. PRELIMINARII Obiective Ne propunem să examinăm prin ce se caracterizează flexiunea actuală a substantivului, care sunt tendințele și direcțiile ei de evoluție sub aspectul ponderii claselor de flexiune, care este relația cu situația anterioară. În măsura în care materialul faptic neo permite, vom urmări și tendințele privind manifestarea actuală a alternanțelor fonetice în flexiune. Cele mai multe tendințe din flexiunea substantivului continuă direcții mai vechi, iar altele, fără a fi de dată recentă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
flexiunea actuală a substantivului, care sunt tendințele și direcțiile ei de evoluție sub aspectul ponderii claselor de flexiune, care este relația cu situația anterioară. În măsura în care materialul faptic neo permite, vom urmări și tendințele privind manifestarea actuală a alternanțelor fonetice în flexiune. Cele mai multe tendințe din flexiunea substantivului continuă direcții mai vechi, iar altele, fără a fi de dată recentă, sunt puse în evidență cu mai mare claritate în uzul actual al limbii. Ne vom ocupa de tendințele manifestate la nivelul sistemului și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
care sunt tendințele și direcțiile ei de evoluție sub aspectul ponderii claselor de flexiune, care este relația cu situația anterioară. În măsura în care materialul faptic neo permite, vom urmări și tendințele privind manifestarea actuală a alternanțelor fonetice în flexiune. Cele mai multe tendințe din flexiunea substantivului continuă direcții mai vechi, iar altele, fără a fi de dată recentă, sunt puse în evidență cu mai mare claritate în uzul actual al limbii. Ne vom ocupa de tendințele manifestate la nivelul sistemului și cu totul excepțional, și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
fără mari șanse de a rămâne în limbă, iar marginale, pentru că apar în tipuri de texte marginale, precum reviste de modă, reviste cu profil culinar etc.), prin caracteristica lor de a fi foarte recente, nesupuse încă unui tipar inerent de flexiune, au avantajul de a reflecta mai fidel decât alte substantive tendințele actuale. Ele se vor încadra în tiparele morfosintactice simțite de vorbitor ca fiind cele mai caracteristice pentru momentul actual de limbă. - Jocul variației libere, consemnat de lucrările normative sau
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
sau înregistrat în uz, precum și diferențele apărute între lucrările normative succesive pot da informații concludente asupra direcției de evoluție pentru fiecare fenomen în parte, dar și pentru fiecare tipar flexionar căruia fenomenul i se subordonează. 2. PONDEREA DIVERSELOR CLASE DE FLEXIUNE ALE SUBSTANTIVULUI 2.1. Masculinele 2.1.1. În faza actuală de limbă, tiparul prototipic de masculine (Ø2 - i devocalizat: pom-i, lup-i) rămâne cel mai puternic, primind, fără excepție, toate formațiile noi Pentru susținerea acestei afirmații stau mărturie
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
dificil de susținut forța de atracție a acestui tipar, niciunul dintre substantivele invariabile masculine recente terminate în -o (tipul: *avocado "plantă", cruzeiro, daimio, dingo, *euro, *macho, *mango 2 "pom", peso, *picaro, quebracho etc.) nedând niciun semn de refacere a unei flexiuni complete după acest model. Chiar și foarte frecventul euro nu pare a fi atras în tipar (este rarisim utilizat cu pluralul euri și, mai ales, în înregistrări mai vechi - vezi Dimitrescu (2002b: 214) -, poate și din pricina omonimiei cu extrem de recentul
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
care, atașate curent unor substantive feminine (convorbire adițională, arteră coronară, echipă divizionară)16, transmit noului cuvânt caracteristica de gen și afixele de feminin ale substantivului. - Numeroase formații neologice în -a la singular nearticulat, care, în procesul de adaptare, își regularizează flexiunea, sunt atrase în tiparul flexionar ă - e, și nu în tiparul ă - ĭ; vezi variantele din DOOM2: anticvă/ anticva, coda/ codă, leva/ levă, pizza/ pizză, puma/ pumă sau recomandarea unei forme unice cobră - cobre, care modifică indicația din ediția anterioară
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
flexionar [ĭe - ĭ (baĭe - băĭ)[ este slab în româna actuală În raport cu tiparul analizat sub 2.2.3, apar diferențe fonetice (se realizează în condițiile unei finale vocalice de radical alta decât vocala palatală i-), morfologice și de productivitate. Morfologic, în flexiunea articulată, la G-D singular, substantivele aparținând tiparului 2.2.4 se conformează, în româna actuală 22, regulii generale de flexiune a femininelor pentru G-D singular (baie - unei băi - băii, femeie - unei femei - femeii), deosebindu-se de tiparul 2.2.3
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
se realizează în condițiile unei finale vocalice de radical alta decât vocala palatală i-), morfologice și de productivitate. Morfologic, în flexiunea articulată, la G-D singular, substantivele aparținând tiparului 2.2.4 se conformează, în româna actuală 22, regulii generale de flexiune a femininelor pentru G-D singular (baie - unei băi - băii, femeie - unei femei - femeii), deosebindu-se de tiparul 2.2.3, în care deosebirea se realizează numai prin articol (conotație - conotației). Diferența cea mai mare privește productivitatea celor două clase. Spre deosebire de
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
extrem de bogat 28, actualmente tiparul a devenit neproductiv. Explicațiile constau în "dezavantajele" flexionare majore ale tiparului, și anume: (a) Dezavantajul major pare să-l aibă desinența de plural -le, a cărei omonimie (plurifuncționalitate) în ansamblul sistemului este supărătoare, căci, în cadrul flexiunii aceluiași gen (femininul), -le marchează atât pluralul nearticulat (floricele, lalele, măsele), cât și pluralul articulat (casele, ferestrele, porțile)29. (b) Nu trebuie pierdut din vedere nici inconvenientul fonetic, rezultând din numărul mare de silabe pentru plural (4-5) și, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
radical, permițând păstrarea intactă a bazei, atât ca accentuare, cât și ca formă fonetică, ceea ce asigură, implicit, acomodarea facilă a radicalelor împrumutate. - S-a observat, de asemenea, rolul de "clasificator flexionar"35 al acestui flectiv, care, nefiind prezent decât în flexiunea substantivului, asigură nu numai încadrarea unui cuvânt în paradigma pluralului, ci, concomitent, și încadrarea neechivocă în clasa substantivului. Rolul de "clasificator flexionar" îi întărește poziția în ansamblul sistemului. 2.3.2. Tiparul [Ø - e], deși în descreștere numerică și ca
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
unei forme a tiparului respectiv (în DOOM2: atriu/atrium - atrii/atriumuri apare o inversare a preferințelor în raport cu DOOM1) privește un singur substantiv. 2.4. Pentru toate clasele de gen, crește ponderea substantivelor invariabile Invariabilitatea are grade diferite, după cum privește întreaga flexiune (număr, caz) sau numai flexiunea cazuală și după cum substantivul acceptă sau nu atașarea enclitică a articolului, atașare care rezolvă parțial variația flexionară, reducând considerabil contextele de invariabilitate. În limba actuală, crește inventarul tuturor situațiilor de substantive invariabile și al tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
în DOOM2: atriu/atrium - atrii/atriumuri apare o inversare a preferințelor în raport cu DOOM1) privește un singur substantiv. 2.4. Pentru toate clasele de gen, crește ponderea substantivelor invariabile Invariabilitatea are grade diferite, după cum privește întreaga flexiune (număr, caz) sau numai flexiunea cazuală și după cum substantivul acceptă sau nu atașarea enclitică a articolului, atașare care rezolvă parțial variația flexionară, reducând considerabil contextele de invariabilitate. În limba actuală, crește inventarul tuturor situațiilor de substantive invariabile și al tuturor utilizărilor invariabile. 2.4.1
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
mii de kanji (id., 91). Alte substantive, multe aparținând unor terminologii în plin avânt (terminologia modei, cea culinară), se comportă, într-o primă fază de utilizare, ca invariabile (vezi Dimitrescu 2008 - sub tipar-; Stoichițoiu-Ichim 2007, 2008 - sub tipar). În absența flexiunii enclitice, încadrarea într-un anume gen, mai ales în cazul substantivelor nonanimate, este arbitrară. De exemplu, Dimitrescu (2004−2005: 166) încadrează substantivul tsunami în clasa masculinelor, iar utilizările contextuale de pe internet indică oscilație de gen (acești tsunami, agenda.liternet.ro
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
exemplu, Dimitrescu (2004−2005: 166) încadrează substantivul tsunami în clasa masculinelor, iar utilizările contextuale de pe internet indică oscilație de gen (acești tsunami, agenda.liternet.ro, 2005, dar aceste tsunami, www.ecoterra-online.ro, 2005). De-abia în cazul folosirii formei cu flexiune enclitică de plural (vezi atașarea lui -uri, infra, p. ), încadrarea la neutre este neîndoielnică. Multe dintre aceste cuvinte sunt pasagere, fiind formații accidentale, care rămân la stadiul de utilizări întâmplătoare, sau sunt pasager invariabile, existând toate premisele integrării lor morfofonetice
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
fiind formații accidentale, care rămân la stadiul de utilizări întâmplătoare, sau sunt pasager invariabile, existând toate premisele integrării lor morfofonetice și ale atragerii în tiparele regulate. ● DOOM2 însuși indică situații de variație liberă, una dintre forme refăcându-și deja o flexiune regulată, iar cealaltă rămânând încă invariabilă (vezi sg. judocan/judoka, pl. judocani/judoka). ● Pentru masculinele terminate în -o (tipul gigolo), pentru femininele în -a (anticvă/anticva, coda/codă, leva/levă, pizza/pizză, puma/pumă, cobra/cobră) s-au creat deja
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
în acest sens, comportamentul de pe internet al recentului tsunami, pentru care apar 681 de înregistrări ale formei cu desinență de plural -uri și 197 de înregistrări ale formei de plural cu desinență și articol enclitic (-urilor); vezi și formele cu flexiune enclitică înregistrate în presă în Dimitrescu (2004−2005): Negocierile cu FMI dezvăluie tsunamiul prețurilor ("Adevărul", internet, 2005, apud Dimitrescu 2004−2005: 166), victimele tsunamiului (id.), riscul de mari seisme submarine și de tsunamiuri ("Revista Național Geografic", internet, 2005), Toate catastrofele
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
Astăzi clasa substantivelor invariabile se lărgește considerabil prin inventarul mereu în creștere a două tipuri de creații substantivale: (a) siglele și (b) substantivările autonimice, amândouă caracterizate printr-o frecvență mare în limbă și amândouă, prin preferința 46 de utilizare fără flexiune enclitică. (a) aparține BCR, conform GALR, (b) ca pe o variantă extremă a lui tenir sa promesse 47 (Liiceanu, U.I., 308). 2.4.4. Efectele invariabilității Deși substantivele total invariabile sunt o clasă mult limitată numeric, iar unele formații
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]