1,201 matches
-
adjective cu patru forme flexionare, b. adjective cu trei forme flexionare, c. adjective cu două forme flexionare, d.adjective cu cinci forme flexionare. (vol.I, pp.146-148) După modul specific în care reacționează la principiul sintactic al acordului în desfășurarea flexiunii adjectivului, în funcție de genul, numărul și cazul substantivului (pronumelui) cu care intră în relație sintactică, de dependență sau de interdependență, adjectivele variabile se înscriu în șapte tipuri de flexiune; identitatea acestora este dată de numărul temelor finite distincte și de omonimiile
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
modul specific în care reacționează la principiul sintactic al acordului în desfășurarea flexiunii adjectivului, în funcție de genul, numărul și cazul substantivului (pronumelui) cu care intră în relație sintactică, de dependență sau de interdependență, adjectivele variabile se înscriu în șapte tipuri de flexiune; identitatea acestora este dată de numărul temelor finite distincte și de omonimiile pe care aceste teme le reprezintă 2. Tipul I de flexiunetc "Tipul I de flexiune" Se cuprind aici adjective cu patru teme distincte, reprezentând omonimii specifice flexiunii substantivului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de dependență sau de interdependență, adjectivele variabile se înscriu în șapte tipuri de flexiune; identitatea acestora este dată de numărul temelor finite distincte și de omonimiile pe care aceste teme le reprezintă 2. Tipul I de flexiunetc "Tipul I de flexiune" Se cuprind aici adjective cu patru teme distincte, reprezentând omonimii specifice flexiunii substantivului: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular: alb, bun, frumos, greu, negru tema 2: N.Ac.G.D., masculin, plural: albi, buni, frumoși, grei, negri tema 3: N.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de flexiune; identitatea acestora este dată de numărul temelor finite distincte și de omonimiile pe care aceste teme le reprezintă 2. Tipul I de flexiunetc "Tipul I de flexiune" Se cuprind aici adjective cu patru teme distincte, reprezentând omonimii specifice flexiunii substantivului: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular: alb, bun, frumos, greu, negru tema 2: N.Ac.G.D., masculin, plural: albi, buni, frumoși, grei, negri tema 3: N.Ac., feminin, singular: albă, bună, frumoasă, grea, neagră tema 4: G.D., feminin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
albi, buni, frumoși, grei, negri tema 3: N.Ac., feminin, singular: albă, bună, frumoasă, grea, neagră tema 4: G.D., feminin, singular, N.Ac. G.D., feminin, plural: albe, bune, frumoase, grele, negre (unei, niște, unor) case albe, frumoase Acest tip de flexiune se caracterizează prin gradul maxim de variabilitate și cuprinde majoritatea adjectivelor românești. Adjectivele prezintă la singular, masculin dezinențele -Ø (alb) și -u vocalic (negru) sau semivocalic (greu). Observații: Face excepție de la această clasă, adjectivul june (întrebuințat mai frecvent substantival), care
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
G.D., feminin, singular - N.Ac.G.D. feminin, plural: (un) june student, (unei, niște, unor) june studente Tema 2: N.Ac., feminin, singular: jună (studentă) Tema 3: N.Ac.G.D., masculin, plural: juni (studenți) Tipul II de flexiunetc "Tipul II de flexiune" Se înscriu aici adjective cu trei teme distincte: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular: adânc, larg, studențesc, pustiu tema 2: N.Ac., feminin, singular: adâncă, largă, studențească, pustie tema 3: G.D., feminin, singular, N.Ac.G.D., masculin și feminin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sufixele -esc (românesc, tinerescetc.) sau -iu (arămiu, auriu) și unele adjective cu rădăcina terminată în consoană velară: adânc, larg, lung etc. Observații: Majoritatea adjectivelor cu rădăcina terminată în velară și cu dezinența zero la singular, masculin aparțin tipului I de flexiune: aprig, pribeag, opac, vitreg, veșnic etc. Prezintă aceleași trei teme distincte adjectivele nou și roș (cu flexiunea relativ neregulată): 1) măr roșu, 2) floare roșie, 3) (unei, unor) flori roșii, mere, flori roșii; 1) coleg nou, 2) colegă nouă, 3
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adânc, larg, lung etc. Observații: Majoritatea adjectivelor cu rădăcina terminată în velară și cu dezinența zero la singular, masculin aparțin tipului I de flexiune: aprig, pribeag, opac, vitreg, veșnic etc. Prezintă aceleași trei teme distincte adjectivele nou și roș (cu flexiunea relativ neregulată): 1) măr roșu, 2) floare roșie, 3) (unei, unor) flori roșii, mere, flori roșii; 1) coleg nou, 2) colegă nouă, 3) (unei, niște, unor) colege noi, colegi, colege noi. Tipul III de flexiunetc "Tipul III de flexiune" Se
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu flexiunea relativ neregulată): 1) măr roșu, 2) floare roșie, 3) (unei, unor) flori roșii, mere, flori roșii; 1) coleg nou, 2) colegă nouă, 3) (unei, niște, unor) colege noi, colegi, colege noi. Tipul III de flexiunetc "Tipul III de flexiune" Se cuprind aici adjective tot cu trei teme distincte, dar prezentând alte omonimii: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular: folositor, trecător, instantaneu tema 2: N.Ac.G.D., masculin plural: folositori, trecători, instantanei tema 3: N.Ac.G.D., feminin, singular
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trecător, instantaneu tema 2: N.Ac.G.D., masculin plural: folositori, trecători, instantanei tema 3: N.Ac.G.D., feminin, singular și plural: (o) carte, (unei, niște, unor) cărți folositoare (o) reacție, (unei, niște, unor) reacții instantanee. Adjectivele din acest tip de flexiune sunt invariabile la feminin în funcție de numărul substantivului determinat. Invariabilitatea în funcție de număr a dus și la invariabilitatea în funcție de caz și la aceste adjective feminine. Intră aici adjective formate prin sufixul -tor (amețitor, călător) și adjective terminate în diftongul -e® cu -® semivocalic
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a dus și la invariabilitatea în funcție de caz și la aceste adjective feminine. Intră aici adjective formate prin sufixul -tor (amețitor, călător) și adjective terminate în diftongul -e® cu -® semivocalic, dezinență de singular (instantaneu). Tipul IV de flexiunetc "Tipul IV de flexiune" Se cuprind în această clasă adjective cu două teme distincte: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular, N.Ac. feminin, singular: dulce, mare, subțire măr dulce, mare/pară dulce, mare. tema 2: G.D. feminin singular, N.Ac. G.D., masculin și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
feminin, singular: dulce, mare, subțire măr dulce, mare/pară dulce, mare. tema 2: G.D. feminin singular, N.Ac. G.D., masculin și feminin plural: dulci, mari, subțiri (unei) pere dulci, mari (niște, unor) pere dulci, mari Adjectivele din acest tip de flexiune fac parte din categoria adjectivelor cu o singură terminație din clasificarea tradițională și se caracterizează prin dezinența -e la singular: mare, verde etc. Adjectivele sunt invariabile după gen. Tipul V de flexiunetc "Tipul V de flexiune" Se cuprind aici adjective
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din acest tip de flexiune fac parte din categoria adjectivelor cu o singură terminație din clasificarea tradițională și se caracterizează prin dezinența -e la singular: mare, verde etc. Adjectivele sunt invariabile după gen. Tipul V de flexiunetc "Tipul V de flexiune" Se cuprind aici adjective cu două teme distincte, caracterizate prin omonimiile: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular și plural, G.D., feminin, singular, N.Ac.G.D., feminin, plural: gălbui, vechi (un, niște) pui gălbui, cojoc (cojoace) vechi (unui, unor) pui
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
această clasă sunt variabile în funcție de gen la plural și în funcție de număr la masculine. Intră în această clasă adjective cu rădăcină terminată în consoană palatală (vechi) sau în diftongul descendent -ui (amărui, șui, verzui). Tipul VI de flexiunetc "Tipul VI de flexiune" Se cuprind aici adjective cu două teme distincte, caracterizate prin omonimiile: tema 1: N.Ac.G.D., masculin și feminin, singular, N.Ac.G.D., feminin, plural: feroce, precoce (un) lup, (o) panteră, (unei) pantere feroce (un) băiat, (o) fată, (unei) fete
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
G.D., masculin, plural: feroci, precoci (niște) lupi feroci, copii precoci Aceste adjective, foarte puține, variază în funcție de număr, când determină substantive masculine, și de gen, când determină substantive la plural: copii precoci/fete precoce. Tipul VII de flexiunetc "Tipul VII de flexiune" Se cuprind aici adjective cu două teme distincte, realizând omonimiile: tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular, plural: (un, unui) copil (niște, unor) copii bălai, rotofei, stângaci tema 2: N.Ac.G.D., feminin, singular și plural: (o) fetiță, (niște) fetițe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ac.G.D., feminin, singular și plural: (o) fetiță, (niște) fetițe bălaie, rotofeie, stângace (unei) fetițe, (unor) fetițe bălaie, rotofeie, stângace Adjectivele din această clasă variază numai în funcție de genul substantivului, la singular și la plural. Se caracterizează prin acest tip de flexiune adjectivele cu rădăcina terminată în consoană africată urmată de dezinența la singular masculin i (ultrascurt) sau în unul din diftongii ai, ei, oi (bălai, rotofei, greoi). Celor șapte tipuri de flexiune ale adjectivelor variabile li se adaugă clasa adjectivelor invariabile
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și la plural. Se caracterizează prin acest tip de flexiune adjectivele cu rădăcina terminată în consoană africată urmată de dezinența la singular masculin i (ultrascurt) sau în unul din diftongii ai, ei, oi (bălai, rotofei, greoi). Celor șapte tipuri de flexiune ale adjectivelor variabile li se adaugă clasa adjectivelor invariabile în funcție de genul, numărul și cazul substantivului cu care intră într-o relație sintactică: cumsecade, atare, roz, gri etc. „Am întâlnit un om/o femeie/niște oameni cumsecade.” Sunt inversabile mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numărul și cazul substantivului cu care intră într-o relație sintactică: cumsecade, atare, roz, gri etc. „Am întâlnit un om/o femeie/niște oameni cumsecade.” Sunt inversabile mai ales adjective neologice denumind culori: Are un pulovăr/o bluză crem/vernil. FLEXIUNEA ADJECTIVULUITC "FLEXIUNEA ADJECTIVULUI" Adjectivul prezintă două tipuri de flexiune: sintetică și analitică. Prin flexiune sintetică se realizează opozițiile de gen, număr și caz, în funcție de substantivul cu care adjectivul intră în relații sintactice. Prin flexiune analitică se realizează opozițiile din interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cazul substantivului cu care intră într-o relație sintactică: cumsecade, atare, roz, gri etc. „Am întâlnit un om/o femeie/niște oameni cumsecade.” Sunt inversabile mai ales adjective neologice denumind culori: Are un pulovăr/o bluză crem/vernil. FLEXIUNEA ADJECTIVULUITC "FLEXIUNEA ADJECTIVULUI" Adjectivul prezintă două tipuri de flexiune: sintetică și analitică. Prin flexiune sintetică se realizează opozițiile de gen, număr și caz, în funcție de substantivul cu care adjectivul intră în relații sintactice. Prin flexiune analitică se realizează opozițiile din interiorul categoriei gramaticale
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relație sintactică: cumsecade, atare, roz, gri etc. „Am întâlnit un om/o femeie/niște oameni cumsecade.” Sunt inversabile mai ales adjective neologice denumind culori: Are un pulovăr/o bluză crem/vernil. FLEXIUNEA ADJECTIVULUITC "FLEXIUNEA ADJECTIVULUI" Adjectivul prezintă două tipuri de flexiune: sintetică și analitică. Prin flexiune sintetică se realizează opozițiile de gen, număr și caz, în funcție de substantivul cu care adjectivul intră în relații sintactice. Prin flexiune analitică se realizează opozițiile din interiorul categoriei gramaticale a intensității. OPOZIȚIA DE GENTC "OPOZI}IA
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gri etc. „Am întâlnit un om/o femeie/niște oameni cumsecade.” Sunt inversabile mai ales adjective neologice denumind culori: Are un pulovăr/o bluză crem/vernil. FLEXIUNEA ADJECTIVULUITC "FLEXIUNEA ADJECTIVULUI" Adjectivul prezintă două tipuri de flexiune: sintetică și analitică. Prin flexiune sintetică se realizează opozițiile de gen, număr și caz, în funcție de substantivul cu care adjectivul intră în relații sintactice. Prin flexiune analitică se realizează opozițiile din interiorul categoriei gramaticale a intensității. OPOZIȚIA DE GENTC "OPOZI}IA DE GEN" Întrucât acordul cu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un pulovăr/o bluză crem/vernil. FLEXIUNEA ADJECTIVULUITC "FLEXIUNEA ADJECTIVULUI" Adjectivul prezintă două tipuri de flexiune: sintetică și analitică. Prin flexiune sintetică se realizează opozițiile de gen, număr și caz, în funcție de substantivul cu care adjectivul intră în relații sintactice. Prin flexiune analitică se realizează opozițiile din interiorul categoriei gramaticale a intensității. OPOZIȚIA DE GENTC "OPOZI}IA DE GEN" Întrucât acordul cu substantivul se realizează concomitent în gen, număr și caz, opoziția de gen la adjectiv implică numai doi termeni: masculin și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt la singular, adjectivele iau forme de masculin, iar când sunt la plural, adjectivele iau forme de feminin. Opoziția masculin-feminin se realizează prin dezinențe care exprimă concomitent și opoziția de număr și caz, într-o relativă legătură cu tipul de flexiune al adjectivelor: • -Ø/-ă; adjective din tipul I și II de flexiune: alb/albă; frumos/frumoasă; adânc/adâncă, studențesc/studențească. Observații: Adjectivele derivate prin sufixul diminutival -el se înscriu în aceeași opoziție dezinențială concomitent cu dezvoltarea unei opoziții la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plural, adjectivele iau forme de feminin. Opoziția masculin-feminin se realizează prin dezinențe care exprimă concomitent și opoziția de număr și caz, într-o relativă legătură cu tipul de flexiune al adjectivelor: • -Ø/-ă; adjective din tipul I și II de flexiune: alb/albă; frumos/frumoasă; adânc/adâncă, studențesc/studențească. Observații: Adjectivele derivate prin sufixul diminutival -el se înscriu în aceeași opoziție dezinențială concomitent cu dezvoltarea unei opoziții la nivelul sufixelor: el/ică: frumușel/frumușică, mărunțel/mărunțică. • -u/-ă; adjective din tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frumos/frumoasă; adânc/adâncă, studențesc/studențească. Observații: Adjectivele derivate prin sufixul diminutival -el se înscriu în aceeași opoziție dezinențială concomitent cu dezvoltarea unei opoziții la nivelul sufixelor: el/ică: frumușel/frumușică, mărunțel/mărunțică. • -u/-ă; adjective din tipul I de flexiune: amplu/amplă, negru/neagră, triplu/triplă • -e/-ă; adjectivul june/jună Dezinența -ă la singular se impune ca marcă distinctivă absolută a genului feminin: caldă, albastră, triplă, nouă • -Ø/-e; adjective din tipurile III (derivate cu sufixul -tor), IV și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]