311 matches
-
terminală este pe prima falangă a degetului mic. Mai poate prezenta și un fascicul muscular mai scurt care să nu mai ajungă până la nivelul falangei și se inseră terminal la nivelul părții laterale a metatarsianului V. Acțiunea este de slab flexor al degetului mic. Poate interveni și în statica piciorului. REGIUNEA PLANTARĂ MIJLOCIE MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR (m flexor digitorum brevis) Originea este la nivelul: - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului se împarte în patru fascicule care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nervul plantar medial. MUȘCHIUL PĂTRATUL PLANTEI (m. quadratus plantae) Inserția de origine este la nivelul calcaneului (prin două fascicule: unul pe fața medială și altul pe fața inferioară). Cele două fascicule formează corpul muscular, care se inseră terminal pe tendonul flexorului lung al degetelor. Acțiunea mușchiului este de a corecta oblicitatea tendonului mușchiului lung flexor al degetelor. Inervația provine din nervul plantar medial. MU {CHII LOMBRICALI (musculi lombricales) Mușchii lombricali sunt patru mușchi alungiți care ocupă partea anterioară a planului mijlociu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchiului lung flexor al degetelor. Inervația provine din nervul plantar medial. MU {CHII LOMBRICALI (musculi lombricales) Mușchii lombricali sunt patru mușchi alungiți care ocupă partea anterioară a planului mijlociu al regiunii. Inserția de origine este pe câte două tendoane ale flexorului lung ( cu exepți MUȘCHII INTEROSOȘI (musculi interossei) Mușchii interosoși sunt în număr de 7: trei plantari și patru dorsali. Mușchii interosoși plantari se formează pe partea medială a metatarsienelor lll-IV și se întind până la baza primei falange a degetului corespunzător
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
șanțuri osoase determinând astfel formarea unor culise osteotendinoase prin a căror dedublare se formesză culisele fibroase. După mușchii care trec pe sub ele se descriu: - retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul inelar anterior, ligamentul cruciform) dispus pe fața anterioară a piciorului; - retinaculul flexorilor așezat pe partea medială a gâtului piciorului, între maleola medială și calcaneu. FASCIILE ȘI APONEVROZELE PICIORULUI Aponevroza plantară (aponeurosis plantaris) prezintă trei porțiuni diferite: - porțiunea mijlocie este grosă, rezistentă și participă la menținerea bolții plantare, realizând în același timp și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
respectare depinde nu numai randamentul de moment, ci și cel de viitor. Dintre particularitățile copiilor, la această vârstă, care au influență directă asupra programului instruirii, pot fi menționate următoarele: Din punct de vedere morfologic: mușchii școlarului mic sunt slab dezvoltați; flexorii sunt mai bine dezvoltați decât extensorii; tonusul muscular este scăzut; forța musculară este redusă, iar menținerea constantă a echilibrului este efort suplimentar; structura oaselor este deficitară ca rezistență. Toate acestea implică o preocupare pentru corectarea motricității, de cele mai multe ori defectuoasă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
tibio-peronier. Anatomic acest trunchi tibioperonier nu este descris, artera tibială posterioară fiind cealaltă ramură de bifurcație (posterioară) a arterei poplitee iar artera peronieră un ram al acesteia. De la nivelul arcadei mușchiului solear artera coboară pe mușchiul tibial posterior, apoi pe flexorul lung al degetelor, devenind mai superficială în 1/3 inferioară a gambei, se plasează pe marginea medială a tendonului achilian ajungând la plantă prin canalul calcanean pentru a se bifurca ulterior în arterele plantare laterală și medială (a. plantaris medialis
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Gamba este in suspensie axiala. Pacientul executa miscarea de flexie - extensie in plan orizonta (foto 58, 59); Refacerea mobilității pumnului după un traumatism cervical: Prin mobilizări pasive: cu membrul superior afectat suspendat - se mobilizează cotul, umărul (foto 60, 61) Tonifierea flexorilor la un șold protezat flexii alternative ale coapsei pe bazin și ale gambei pe coapsă, iar mai târziu pot fi recomandate flexii simultane (foto 62); flexii alternative ale coapsei pe bazin și extensii ale gambei pe coapsă, mai târziu mișcarea
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
mână și amorțeli ale degetelor II-IV, în special în cursul nopții. Dacă tratamentul local (injecții cu xilină și hidrocortizon) sau cel antiinflamator general sunt ineficiente, se poate recurge la deblocarea chirurgicală a nervului median (19). 4. Boala Dupuytren Îngroșarea tendoanelor flexorilor și a fasciei palmare conduce la contractura în flexie a degetelor mâinii și la apariția în palmă a unor zone indurate, ușor de pus în evidență prin palpare. Se apreciază că un sfert din pacienții cu boala Dupuytren au diabet
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
ușor de pus în evidență prin palpare. Se apreciază că un sfert din pacienții cu boala Dupuytren au diabet și circa 35% dintre diabeticii vârstnici au boala Dupuytren (11). Contractura Dupuytren apare în urma unui proces inflamator lent care interesează tendoanele flexorilor de la degetele III, IV și V. Concentrația de colagen de tip 3 în noduli este foarte mare, aceasta fiind însoțită de apariția unor fibroblaști modificați („miofibroblaști”), denumiți după asemănarea cu fibrele musculare (19). Tratamentul este nespecific, asemănător cu cel descris
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
mai lent sau mai accelerat, pe distanțe de 10- 20- 30 m și număr de repetări (3-5) determinate de vârstă și nivel de pregătire (fig. 40). * alergare cu pendularea gambei înapoi. Scopurile utilizării acestui exercițiu sunt: dezvoltarea forței și vitezei flexorilor gambei pe coapsă; dezvoltarea mobilității articulației genunchiului; pregătirea amplitudinii și supleței fazei posterioare a pasului alergător. Se execută pe loc sau din alergare, cu pendulare alternativă a gambelor, sau după un număr de pași, în tempo mai lent sau mai
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
la răspunsuri idiomusculare persistente. Se descriu două forme de miotonie: ● Miotonia congenitală Thompson. ● Distrofia miotonică Steinert. Miotonia congenitală Thompson Miotonia congenitală Thompson sau miotonia hipertrofică congenitală; afecțiune rară cu debut precoce în copilărie, cu apariția selectivă a fenomenului miotonic la flexorii degetelor, la nivelul mușchilor policelui, a musculaturii orbicularului pleoapelor, la care se asociază o hipertrofie musculară difuză la toate grupele musculare cu predominanță la membrele inferioare, aspect întâlnit în 25% dintre cazuri, ce dă bolnavului un aspect de halterofil. Miotonia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]