994 matches
-
liniștită. Aceia cari cred că umanitatea este un obiect al experimentelor acelora știința le spune că sânt sofiști și profeți falși. Și, când văd cum acești grămăditori de nori se silesc a-și mănține sofistica, atunci le zic cu poetul florentin: "Văd și trec! " În fine, Gambetta se adresează cu un apel cătră dame, ca să vie în ajutorul republicanilor spre a combate pe inimicul comun. Acum Asociațiunea poate a-și lua de diviză strigătul: "Tot pentru patrie, pentru știință și glorie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
CRĂCIUN GHEORGHE este sau nu preocupat de redactarea memoriilor. Termen: 31 martie 1987 Planul de măsuri va fi completat funcție de datele și informațiile ce se vor obține. DE ACORD Ofițer C.I.M. Șeful Biroului /ss/Lt. col. Gane Marin /ss/Cpt. DANCE FLORENTIN [Din cercul de relații al numitei NIȚIȘOR MARIA, îndeosebi dintre persoanele care se deplasează temporar în străinătate, aveți în atenție selecționarea și studierea persoanelor pretabile a fi atrase la colaborare prin care să putem controla eventualul canal folosit de NIȚOȘOR
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
înscris în cerc (sau vice-versa) este mai veche (cercul înscris în pătrat înscris în triunghi înscris în sfera/cerc este o reprezentare bine cunoscută a cvadraturii cercului). Însuși Leonardo da Vinci (1452-1519) se ocupase intens de această problemă, cunoscînd neoplatonismul florentin mai ales din tratatul Corpus Hermeticum tradus de Marsilio Ficino. Faimosul Studiu de proporții după Vitruvius ("Omul Vitruvian", ca. 1490) al lui da Vinci putea foarte bine să îi slujească lui Blake drept inspirație pentru Albion's Dance (fapt deja
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
infamă dec(t cenzura". Proiectul său viza o reconfigurare de substanță a societății, pilonii de bază fiind reprezentați de reorganizarea presei ș( a școlii. Răspunsul lui Heliade Rădulescu la problemele societății rom(nești se (nscrie (n seria istorică deschisă de florentinul Leon Battista Alberti cu lucrarea Trattato del governo della famiglia. Model al aplicării raționalității instrumentale la organizarea familiei, (n care fiecare membru știe ce are de făcut pentru (mplinirea datoriei sub conducerea capului familiei (massaio), proiectul lui Alberti este g
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
numelui care trebuie atribuit puterii constitutive a lumii, Biserica putea să considere că n-are nimic de reproșat apropierii de filosoful Grădinii. în schimb, pe terenul eticii, din perspectiva moralei hedoniste a lui Epicur atât de apropiată de asceza filosofului florentin retras departe de lume, nu se știe ce epicurian ar fi putut fi! XXI ERASMUS „și plăcerea cinstită” 1. Nebunia cuminte a lui Erasmus. Erasmus din Rotterdam î1467-1536) își recunoaște o veritabilă datorie față de Lorenzo Valla: lucrările de filologie și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
permanente și nu le supraviețuiau purtătorilor decât dacă, printr-o Întâmplare, de exemplu fiul unui brutar continua să lucreze În aceeași branșă ca și tatăl său și era desemnat prin același atribut. Documentele rămase În urma recensământului eșuat (catasto) din statul florentin din anul 1427 ne dau câteva informații cu privire la crearea patronimelor permanente În Europa. Acest catasto fusese o Încercare ambițioasă de a raționaliza veniturile și puterea militară a statului prin Înregistrarea locuitorilor și vârstei acestora, precum și a averilor, locuințelor și proprietăților
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dintre acești termeni ar fi servit drept patronim permanent, dar se poate ca acest obicei, alături de altele, să fi contribuit În cele din urmă la cristalizarea numelor de familie, cel puțin În documente. În final, s-a dovedit că statul florentin nu are capacitatea de a realiza o operațiune atât de amplă cum era recensământul. Rezistența populației, lipsa de colaborare a multor persoane din elita locală, și costurile acestui exercițiu au determinat eșuarea proiectului, astfel că reprezentanții statului au revenit la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Princeton University Press, Princeton, 1991, pp. 45-83. Ebrey, „The Chinese Family”, pp. 55-57. Ibid., p. 59. Din câte știu eu, Islanda este singura țară europeană care nu a adoptat patromine permanente decât la sfârșitul secolului XX. Această prezentare a recensământului florentin se bazează exclusiv pe David Herlihy și Christiane Klapisch-Zuber, Tuscans and Their Families: A Study of the Florentine Catasto of 1427, Yale University Press, New Haven, 1985. Conceptele de vârstă și proprietate aveau sensuri foarte diferite pentru stat și populație
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
vechi ale literaturii italiene este certificat și de micromonografia închinată prozei lui Petrarca, Petrarca prozatorul (1975). Din scrierile în proză, țesătura sociobiografică recompune analitic atât elemente despre curgerea vieții, cât și mărturii ale personalităților care l-au cunoscut pe marele florentin, alcătuind un portret aproape complet, cu vădite valențe parenetice. Interpretarea faptelor este întrucâtva subțiată de citatele frecvente și ample, autorul încrezându-se mai mult în puterea de convingere a documentului nemijlocit decât în caracterizarea interpretativă. Sinteză a aspirațiilor umaniste, Petrarca
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
Nasta, cu proza - Horia Iancu, Teodor Mazilu, Eusebiu Cămilar, Elisabeta Luca. Articolele revendică, dintr-o perspectivă maniheista, figuri culturale importante. Semnează studii și articole Ștefan Voicu (Dobrogeanu-Gherea, critic literar, o actualizare a figurii criticului, pe temeiurile doctrinei gheriste sociologizante), Mircea Florentin (Misiunea socială a scriitorului, o teoretizare a literaturii de factură realist-socialistă, si Walt Whitman, un poet al muncii și al libertății), I. Șerbeanu (G.B. Shaw și H.G. Wells, de asemenea un act de revendicare ideologică, în virtutea categoriilor estetice de satiră
REVISTA MUNCII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289234_a_290563]
-
Închise 26. Baia, care Înainte era o activitate comunală, a fost de asemenea integrată mediului privat și individualizată. Să ne amintim că În Evul Mediu târziu, băile publice erau răspândite În majoritatea Europei Centrale, de Vest și de Nord. Scriitorul florentin din secolul al XV-lea, Bracciolini, a rămas surprins În timpul primei sale vizite la o baie publică În Baden, În Elveția. În acel timp, Italia renascentistă lăsase deja În urmă viața comunală. Iată cum descrie acest eveniment: Deasupra bazinelor sunt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
redactor pe C. Tumurug-Todirel. Revista de informatie generală, L. este „literară” și „artistică” doar în măsura în care nu încurajează colaborările unor nume obscure. Singură prezenta literară notabilă în paginile publicației este a lui Ionel Teodoreanu, cu un fragment din românul Secretul Anei Florentin. Colaborează cu proza N. Pavel, Iosif Marian, Maria Bart-Săvescu, cu poezie - V. Maximovici, Ștefan Ciubotărașu, Gr.T. Leonte. În numărul 13-14/1938 apare o tentativă de eseu critic (Subiectivismul și critica literară de Const. Armeanu), eșuată însă într-o modalitate speculativ-publicistică
LUMINATORII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287914_a_289243]
-
aceste călătorii, grupate în ultima secțiune a cărții, se bazează pe cercetări de arhivă, inserând documente inedite, reproduse în original: alocuțiunea rostită pe 23 mai 1961 la Dijon și adresată canonicului Kir, însemnările în italiană din ceea ce Ș. numește „jurnalul florentin”, care consemnează episoade ale călătoriei din 11-15 martie 1962 la Florența, în fine „dosarul” celor două „cronici ale optimistului” din septembrie 1963 despre Pico della Mirandola, care cuprinde și textul comunicării ce urma să fie rostită la congresul de la Modena
STEFANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289904_a_291233]
-
câteva noțiuni purtându-i numele. Cu încercări literare debutează în 1970, la revista școlară „Năzuințe”. Ulterior va fi prezent cu poezii în „Luceafărul”, „Flacăra”, „Ramuri”, „Orizont” ș.a. În 1981 îi apare prima carte, Formule pentru spirit, semnată cu pseudonimul Ovidiu Florentin. Placheta, tradusă în franceză, o va publica în Maroc (Fès) și în Franța (Aix-en-Provence). Din lagărul de la Istanbul, unde se afla în 1988, S. expediază câteva poeme revistei „Cuvântul românesc” din Hamilton (Canada). În „Mele” (Honolulu), publicația lui Ștefan Baciu
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
unui interviu. Cultivând bizareria și nonsensul, autorul amintește uneori, ca în Autobiografie mică, de Grigore Cugler cu a sa Autobiografie. Volumul este o antologie de versuri - între care ciclurile Seară de antiteatru, Lăsați-mă eu însumi și „teatru”: „Teatrul liric Florentin prezintă în premieră absolută spectacolul de versuri în versuri Aventurile dragostei, piesă într-un act - de conștiință - și cinci tablouri - diferit colorate având «roluri mici, interpreți mari»”. „Interpreții” sunt Geo Dumitrescu, Ana Blandiana, Cezar Baltag, Costanța Buzea, Adrian Păunescu, Ion
SMARANDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289731_a_291060]
-
care erau obișnuite. Dimpotrivă, au făcut ca autoritatea domnească și puterea să migreze (un fel de „public” prelungit), în bună măsură, către această zonă, adăugând ocupațiilor tradiționale ale gineceului aceste exerciții de veritabile regente. „Gineceul” - apartamentul Doamnei (despre care secretarul florentin al lui Constantin Brâncoveanu știe că era compus din două camere și un iatac) cu anexele lui, securizat (ne spune un călător străin) de un „vornic” cu 25 de lăncieri, era centrat pe un dormitor și un iatac (adică un
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
anexează epicii de structură fantastică o problematică socială, cu accent pe grotescul tragicomic, cu reeditarea procedeului narațiunii burlești. În literatura lui T. o pondere mare are studiul avatarurilor erotice, ca în romanele Crăciunul de la Silivestri (1934), Lorelei (1935), Secretul Anei Florentin (1937), Hai, diridam (1945). Sunt istorii de alcov, mizând pe conflicte de circumstanță, cu protagoniști burghezi, conformiști, prozaici, incapabili de a vedea în viață altceva decât slujba bine remunerată, confortul material, manifestând și un mare apetit pentru viața sexuală. Scrierile
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
Câmpeanu, Craiova, 1993; Lorelei, București, 1935; ed. București, 1942; ed. pref. Tudor Olteanu, București, 1971; ed. București, 1991; Arca lui Noe, I-II, București, 1936; ed. I-II, îngr. și postfață Ion Nistor, București, 1991; Iarbă, București, 1936; Secretul Anei Florentin, București, 1937; ed. îngr. și pref. Ion Nistor, București, 1992; Fundacul Varlaamului, București, 1938; În casa bunicilor, București, 1938; Prăvale-Baba, București, 1939; Ce-a văzut Ilie Pânișoară, București, 1940; Tudor Ceaur Alcaz, I-IV, București, 1940-1943; ed. I-II, pref.
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
2002, editată de Fundația Culturală „Dimitrie Bolintineanu”. Redactor responsabil: Constantin Carbarău. Din colectivul de redacție inițial mai fac parte Dumitru Dumitrică, Dan Florică, N. Mihăilă, Constantin Bărbuță, Emil Păunescu, Alexandra Firiță, Dunia Pălăngeanu, Emil Talianu, Marilena Vulpe (secretar de redacție), Florentin Popescu (redactor-șef adjunct). Numărul inaugural nu conține un articol-program, obiectivele fiind precizate abia în numărul 5/2001, la împlinirea a cinci ani de la apariție, când, în articolul O fundație, o revistă, Constantin Carbarău afirmă: „Pe scurt, revista «Sud» - singura
SUD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290012_a_291341]
-
în cumpătul „genezei”, este Pansophia. Ea este cheia „Facerii”. Pansophia sapientia universalis est - decretează Comenius. „Pansofia este înțelepciunea universală.” Se gândește, desigur, la acel l’uomo universale al lui Pico della Mirandola. Viziunea boemianului o depășește însă pe aceea a florentinului. El ignoră în chip voit celălalt calificativ, l’uomo unico. Cehul se gândește la „toți” oamenii, nu la elite. În plus, el vorbește de o pansophia christiana și nu de superbia renascentistă prin care l’uomo universale, creat să admire
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Rebreanu, Gala Galaction, Geo Bogza, Simion Mehedinți, Ionel Teodoreanu, Ion Pas, Mihail Sebastian, Profira Sadoveanu, Emanoil Bucuța, C. Rădulescu-Motru, Camil Baltazar, Vladimir Streinu, Victor Eftimiu, George Lesnea, George Buznea. Alți colaboratori: Al. Vasiliu, Mihail Straje, N. Cristinoiu, Andrei Brânduș, Mircea Florentin. C.A.
MUNCA SI VOIE BUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288278_a_289607]
-
Blaga, Poezii, București, 1982; Al. Davila, Vlaicu Vodă, pref. C. Ciuchindel, București, 1988 (în colaborare cu C. Ciuchindel); George Acsinteanu, Piatra neagră. Convoiul flămânzilor, pref. Al. Piru, București, 1990; Ionel Teodoreanu, Arca lui Noe, pref. edit., București, 1991, Secretul Anei Florentin, pref. edit., București, 1992; Vasile Alecsandri, Poezii. Despot Vodă, București, 1995; Tudor Vianu, Scriitori clasici români, pref. edit., București, 1998; I.L. Caragiale, Momente și schițe, pref. edit., București, 2000; Petre Pandrea, Memoriile mandarinului valah, pref. edit., București, 2000; Ion Pillat
NISTOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288464_a_289793]
-
în aprilie 1990. Colectivul redacțional este alcătuit din Doru Burlacu, Caius Dobrescu, Petru M. Haș, Cornel Teulea. Fără a avea un program explicit, publicația își propune să dinamizeze energiile locale. Semnează versuri Petru M. Haș, Mircea Ivănescu (Poem intitulat Ana), Florentin Pițu (sub pseudonimul Andrei Vremir) și Alexandru Mușina. Alături de prozele scurte ale lui Petru M. Haș și Gavril Pinte, revista găzduiește, în foileton, romanul În cerc al lui Paul Goma. Secțiunea rezervată teatrului este ilustrată de o piesă a dramaturgului
PAGINI LITERARE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288618_a_289947]
-
din nou la viață. După marile descoperiri geografice, surprizele se țin lanț. Alteritatea pare o Pandoră irezistibilă. Nu întâmplător, ținutul marilor navigatori - Italia - a oferit în secolul al XV-lea și cei dintâi istorici de vocație: Leonardo Bruni (1370-1444, Historiae Florentini populi), Lorenzo Valla (1407-1457, cel care a dovedit, în 1440, falsitatea documentului Donatio Constantini) sau Flavio Biondo (Historiarum ab inclinatione Romanorum imperii). Vechile cosmografii creștine (Cosmas Indicopleustes) lasă loc monografiilor specializate: în Spania, episcopul catalan Joan Margarit Pau scrie Paralipomena
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
favorizate de relațiile dinastice ale regilor angevini, de simpatia deschisă a lui Sigismund de Luxemburg, dar mai ales a lui Matei Corvin pentru Italia, de schimburile comerciale, în care rolul armenilor, evreilor și grecilor este incontestabil. Astfel se face că florentinii pătrund în Polonia, Ungaria, Transilvania, Banat; genovezii ajung până pe țărmurile Pontului Euxin, în vreme ce sibienii, brașovenii, clujenii își trimit negustorii cu mărfurile lor la Viena, Leipzig, Cracovia, Danzig, Praga. Or, tocmai reciprocitatea acestor relații va facilita circulația ideilor și a artiștilor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]