331 matches
-
școalelor, 1938) și "Leagăn de îngeri" al poetului Matei Alexandrescu (editura Cartea Românească, București, 1939). În 1939, Mac Constantinescu a contribuit la realizarea decorului și costumelor pentru spectacolul “Nuntă în Carpați“ de Paul Constantinescu, recitalul fiind susținut de soția sa, Floria Capsali. A făcut parte din comitetul de redacție al revistei „Simetria”, înființată de Matila Ghyka.
Mac Constantinescu () [Corola-website/Science/318711_a_320040]
-
Ionu Grecu Slăvescu ot Berbești, diaconu Mania sin popa Mania cu [e]nor[i]eș[ii] lu[i], Ionu sin Ionu Oșovei cu [e]nor[i]eș[ii] lu[i], popa Negoiță dinu satul Turcești, Preduța, Pătru Oșovei, Barbu bratu, Floria Cojanu și toți titorași[i] sf[i]ntei biseriții; ce s-au lotu sev[â]rșire cu tote lucru[ri]le ei; cu liatu 1847 luna lui noemvre 8 zile: ce să numește biserica din lunca Tarâei, mahalao Dâmâț[en
Biserica de lemn din Dămțeni () [Corola-website/Science/321560_a_322889]
-
construit mașini de Grand Prix de 2 litri pentru . În 1926, Diatto a suspendat producția de mașini de curse, acest lucru ducând la creare primului Maserăți și crearea companiei Maserăți. Unul dintre primele Maseratiuri conduse de Alfieri, a câștigat Targă Florio din 1926. Maserăți a început să producă mașini cu 4, 6, 8, 16 cilindri. Mario, un artist, este considerat cel care ar fi conceput emblemă trident, având ca inspirație din Bologna. Alfieri Maserăți a murit în 1932, dar alți trei
Maserati () [Corola-website/Science/321595_a_322924]
-
Maria, Niculae, Barbu, Maria, Sanfira c[u] f[ii], Stan Paraschiva c[u] f[ii], Ion, Maria, Ioana c[u] f[ii], Ion, Ilinca, Ion, Cârstia, Ion, Maria, Ion, Zanfira c[u] f[ii], Bucur, Opria c[u] f[ii], Floria, Stanca c[u] f[ii]”". Printre cei morți apar Ioana pr[euteasa], și alți enoriași. După tragedia incendiului de la biserica de lemn din Costeștii Vechi în anul 1930, când au căzut victimă mulți copii, au fost alterate multe biserici de
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
unor prestigioși maeștri, printre care: D.D. Botez, Mircea Chiriac, Viorel Doboș, Victor Giuleanu, Florin Comișel, Dinu Stelian, Victor Predescu și a colaborat cu muzicieni, dirijori, maeștri coregrafi și folcloriști, ca: Marin Constantinescu, Ionel Budișteanu, George Vancu, Iacob Ciortea, Eugen Gal, Floria Capsali, Gheorghe Popescu-Județ, Gheorghe Baciu, Iacob Lascu, Tamara Cap, Emilia Comișel și alții. Prin Decretul nr. 1122 din 19 decembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, artistului i s-a acordat Ordinul Meritul Cultural clasa a III
Constantin Arvinte () [Corola-website/Science/326362_a_327691]
-
i] titori Dinu Mazilu, Ioan Pitia, Sandu Pavel, Popa Vlăduțu, ... Ioan Stânga, Ion Stănil[a], D[u]mitrie Stănilă, Dinu Stănil[a], D[u]mitru Braga, Costând[i]n Pitia, Costând[i]n Pitia, Popa Laz[a]r, Vlăduțu Pitia, Floria St[an]g[a], Radu St[a]ngu, ... Radu ... Marin Stânga, Gheorghe Ocheșel, Costând[i]n Andrica cu fii”". Pisania pare a fi o continuare a unei pisanii introductive, probabil datata, care astăzi lipsește. Totuși domnia lui Barbu Știrbei fixează
Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș, Gorj () [Corola-website/Science/322125_a_323454]
-
poalele Munților Bucegi. Mircea Eliade cunoștea localitatea deoarece își petrecuse acolo în două rânduri câteva zile din concediul de vară: mai întâi în iulie 1932, când se afla în permisie militară și a petrecut o zi la casa închiriată de Floria Capsali și Mac Constantinescu, înainte de a pleca spre Sinaia pentru a urca la Pietrele Arse, iar apoi în 1933, după publicarea romanului "Maitreyi" și susținerea doctoratului în filozofie, plecând de acolo după câteva zile, împreună cu grupul său, într-o expediție
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
Bogdan George Nicula (n. 10 decembrie 1979, București - d. 21 iunie 2015, Germania) a fost un balerin de origine română. a studiat baletul clasic de la vârsta de 12 ani, în cadrul Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” din București, sub îndrumarea profesorilor Eugenia Cotovelea, Mihaela Santo și Constantin Marinescu. La 16 ani câștigă medalia de argint în cadrul ediției a X-a a Concursului Internațional de Dans de la Caen, Franța, cu o variație din baletul „Silvia", muzica
Bogdan Nicula () [Corola-website/Science/334460_a_335789]
-
prima dată în anul 2011, când coregrafiază "„Lupin Tango”", un pas de deux din „Finnischer Tango Abend” pentru "Deutsche Oper am Rhein" din Düsseldorf. Poate cea mai apropiată de sufletul său, este însă coregrafia imaginată pentru elevii Liceului de Coregrafie „Floria Capsali”, care, în data de 30 mai 2013, au dansat la Opera Națională din București sub „bagheta” lui , în "„Flash.STOP”". O lucrare dinamică și emoționantă, realizată ca un tribut de admirație și recunoștință, în amintirea profesoarei Mihaela Santo. Cu
Bogdan Nicula () [Corola-website/Science/334460_a_335789]
-
USR. Bacău Adrian Dragoș Benea și Miron Alexandru Smarandache, ambii de la PSD vor merge la Senat. La Camera Deputaților dintr-un total de zece locuri, 6 au fost ocupate - 5 merg la PSD pentru Petru Gabriel Vlase, Theodora Șotcan, Ionel Floriu, Lucian Șova și Claudiu Augustin Ilișanu, și unul la PNL pentru Ionel Palăr. Constanța - Robert Turcescu, deputat PMP În Camera Deputaților, Robert Turcescu și-a câștigat locul. Acesta a candidat pe listele PMP, conform datelor Biroului Electoral Central. Aceleași date
Rezultate alegeri 2016. Lista senatorilor și deputaților din viitorul Parlament by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102663_a_103955]
-
cu premii consistente. În același timp, începând cu ora 10.00, cel mai iubit loc de joacă, „Orășelul Copiilor" se va transforma pentru o zi într-o scenă deschisă pentru micii artiști. Asociația Feel & Dance alături de balerinii Liceului de Coregrafie "Floria Capsalli" dar și de cei mai talentați copii ai școlilor de dans și de muzică au pregătit momente inedite pentru sărbătoriții zilei de 1 Iunie. În poveste vor intra magicieni, clowni, zâne și animatori interpretând personaje celebre din desenele animate
Ștefan Bănică Jr., Horia Brenciu și cei mai în vogă artiști ai momentului în Sectorul 4 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102233_a_103525]
-
a acordat ragusanilor drepturi comerciale în 1497, iar Ludovic al XII-lea în 1502. Între cei mai de seamă ragusani care au trăit în Franța s-au numărat Simon de Benessa, Lovro Gigants, D. de Bonda, Ivan Cvletković, căpitanul Ivan Florio, Petar Lukarić (Petrus de Luccari), Serafin Gozze, Luca de Sorgo. Aristocrația ragusană era bine reprezentată și la Universitatea Sorbona din Paris la acea vreme. Soarta Ragusei a fost legată de cea a Imperiului Otoman. Ragusa și Veneția au acordat ajutor
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
când extrageri la tombola (18:00; 18:30; 19:00; 20:00; 20:30), cu marea extragere la 20:45. Premiile sunt produse oferite de Dwyn, Anticipația, L'oreal și vouchere de intrare la Orășelul Cunoașterii. De la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali" vom avea două momente de dans contemporan. Repere orare: 17.00 - Moment de dans contemporan - Liceul de Coregrafie „Floria Capsali" 17.30 - 18.30 Delia Georgescu - Școală de cuvinte - ORĂȘELUL CUNOAȘTERII 18.30 - 19.30 Andreia Petcu - Cum se
NOAPTEA CERCETĂTORILOR 2015. Vezi programul evenimentelor by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105020_a_106312]
-
Premiile sunt produse oferite de Dwyn, Anticipația, L'oreal și vouchere de intrare la Orășelul Cunoașterii. De la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali" vom avea două momente de dans contemporan. Repere orare: 17.00 - Moment de dans contemporan - Liceul de Coregrafie „Floria Capsali" 17.30 - 18.30 Delia Georgescu - Școală de cuvinte - ORĂȘELUL CUNOAȘTERII 18.30 - 19.30 Andreia Petcu - Cum se realizează hărțile geologice - ORĂȘELUL CUNOAȘTERII 18.00 - 18.20 dl prof Constantin Balaceanu Stolnici - Incursiune în antropologie - ANTROPOLOGIE 19.00
NOAPTEA CERCETĂTORILOR 2015. Vezi programul evenimentelor by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105020_a_106312]
-
CUNOAȘTERII 18.00 - 18.20 dl prof Constantin Balaceanu Stolnici - Incursiune în antropologie - ANTROPOLOGIE 19.00 - 19.30 Alexandru Mironov și Alexandru Caragea - Interacțiunea viitorului dintre public-stiinta prin reprezentații cunoașterii - ANTICIPAȚIA 19.30 Moment de dans contemporan - Liceul de Coregrafie „Floria Capsali" 21:00 Spectacol de lasere și concert Souptrip Zona Științelor Complexe Centrul pentru Studii Complexe (CSC) va invita că în fiecare an la o serie de activități interactive: DigiMathArt, cu Roxana Drăgănescu, Învățare Experientiala Nexus, cu Gabi Valsan și
NOAPTEA CERCETĂTORILOR 2015. Vezi programul evenimentelor by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105020_a_106312]
-
Denisova (sau denisovan), dar nu și la cimpanzei. Gena a permis dezvoltarea zonei numite neocortex, care a ajuns să conțină, la om, mult mai mulți neuroni decât la orice altă specie, inclusiv maimuțele antropoide. Studiul a fost condus de Marta Florio, specialist în biologie celulară și moleculară la Institutul Max Planck pentru studiul biologiei moleculare, celulare și al geneticii din Dresda, Germania. Această genă pare să fie responsabilă de dezvoltarea creierului uman până la parametrii actuali și de evoluția prin care s-
Secretul inteligenței umane, descoperit de cercetători. REZULTATE UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/105137_a_106429]
-
omului - o configurație care permite acumularea mai multor neuroni într-un volum mic de spațiu). Cercetătorii nu au testat inteligența șoarecilor, pentru a vedea dacă a sporit, dar aceasta este o potențială direcție de cercetare pentru viitor, a declarat Marta Florio. Comparând genoamele mai multor specii de mamifere, cercetătorii au confirmat că gena ARHGAP11B, existentă la omul actual, era prezentă și la neaderthalieni și denisovani, dar că ea nu există la alte mamifere, precum șoarecii și cimpanzeii. Această constatare sugerează că
Secretul inteligenței umane, descoperit de cercetători. REZULTATE UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/105137_a_106429]
-
prezentarea drapelului și a ținutelor militare aflate în dotarea Armatei Române în perioada Războiului de Independență - susținut de Asociația Tradiția Militară. În expoziția Lapidarium vor avea loc mai multe reprezentații artistice: 20:00-20:15 - Spectacol de balet, Liceul de Coregrafie „Floria Capsali”, sub îndrumarea prof. Michaela Vasilovici, Nicoleta Cocea, Clarisa Cristea; În program: Vals (P.I Ceaikovski), Vals romantique (Jaques Offenbach), Tablou Degas (muzică Stephen Helle); 20:30-21:30 - Concert de muzică vocal-simfonică, Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti”, Facultatea de
Noaptea Albă a Muzeelor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105491_a_106783]
-
Hardouin di Gallese, soția lui D’Annunzio, prințesă de Montenevoso grație titlului cucerit de soțul ei. Și să n-o uităm pe extraordinara Eleonora Duse, numită și „Divina”, care juca în special în piesele scrise de el. Mai era France Florio, numită și „Unica”. Mausoleul Deși acest refugiu sacru era departe de orice mijloc de transport în comun. O serie de personalități ale politicii, artei, științelor sau sportului veneau să-i aducă omagiul lor: Paul Valèry, Marconi, Toscanini, Tazio Nuvolari, Marinetti
„Il Vittoriale”, refugiul lui D’Annunzio, între cer și apă, între oglinzile modei, literaturii, muzicii și baletului by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105558_a_106850]
-
Călin Geambașu, Claudia Pavel (Creăm), Daniel Lazăr, Mircea Baniciu, Iulian Burciu și Ana Maria Ivan, în acompaniamentul Orchestrei Mundicolor, condusă de dirijorul Daniel Jinga. Spectacolul de gală a fost întregit de balerinele clasei a VII-a a Liceului de Coregrafie Floria Capsali. Laureații Premiilor Uniunii Cineaștilor din România au fost recompensați pentru cele mai bune performanțe cinematografice ale anului anterior. Filmul Sieranevada, în regia lui Criști Puiu, a obținut Marele Premiu și Trofeul UCIN. Marele Premiu a fost decernat de secretarul
Marele Premiu și Trofeul Uniunii Cineaștilor din România a fost obținut de filmul ”Sieranevada”, în regia lui Cristi Puiu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105574_a_106866]
-
Un colț parcă secret rezervă o surpriză. Câmpia de la Begijnhof înconjurată de case albe, care se luminează de sute de mii de narcise, mirosul îmbinându-se cu cel al ciocolatei belgiene. Paștele în Grecia, în țările germanice și nordice Ziua Floriilor este numită și Ziua Vieții și a Morții, zi în care au loc procesiuni speciale. Nu există casă în care să nu se aprindă candela. Iar în noaptea de Înviere. înainte de a intra în casă cu lumânarea aprinsă se face
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]
-
bucureștean pe marile soprane Nelly Miricioiu (stabilită în Marea Britanie) și Leontina Văduva (stabilită în Franța) și, de asemeni, pe tânăra mezzosoprana Roxana Constantinescu. Partenerii și sponsorii actualei ediții: Muzeul Național de Artă al României - Muzeul Colecțiilor de Artă, Fundația Bonte, Floria.ro, Domeniile Sâmburești, Acqua Carpatica, Aurel Vîrlan Photography și Kitarodia.
Seratele muzicale OPERA FANtastica la Muzeul Colecțiilor de Artă Lumnița Arvunescu în dialog cu Laura Tătulescu by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105673_a_106965]
-
se ghicească, într-un gest de șăgalnică picanterie, picioarele. De aceea, este cunoscut pentru modul în care pânzele sale redau eleganța și o grație emoționantă. Femeia în roz Este expus, în sălile de la Vittoriano, și marele Portret al frumoasei Franca Florio (1901-1924), soție a armatorului și industriașului sicilian Ignazio Florio și regină a elitei insulei la începutul secolului al XX-lea, capodoperă-simbol a Belle Epoque și a fericitului Palermo. Acuzat de soțul ei gelos că a expus cu prea mare generozitate
Boldini dezvăluie sufletul și misterul femeilor, “fragile icoane” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105734_a_107026]
-
De aceea, este cunoscut pentru modul în care pânzele sale redau eleganța și o grație emoționantă. Femeia în roz Este expus, în sălile de la Vittoriano, și marele Portret al frumoasei Franca Florio (1901-1924), soție a armatorului și industriașului sicilian Ignazio Florio și regină a elitei insulei la începutul secolului al XX-lea, capodoperă-simbol a Belle Epoque și a fericitului Palermo. Acuzat de soțul ei gelos că a expus cu prea mare generozitate grația frumoasei doamne, Boldini a fost constrâns să repicteze
Boldini dezvăluie sufletul și misterul femeilor, “fragile icoane” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105734_a_107026]
-
-lea, capodoperă-simbol a Belle Epoque și a fericitului Palermo. Acuzat de soțul ei gelos că a expus cu prea mare generozitate grația frumoasei doamne, Boldini a fost constrâns să repicteze și să corecteze tabloul. Divina în albastru Portretul nobilei Franca Florio evocă magic un timp pierdut, fabuloșii ani 1920 din Palermo. Prin el, Giovanni Boldini a realizat admirabil mitul fascinantei Franca Florio (1873- 1950), născută în familia baronilor Jacona della Motta, un pesonaj feminin de o legendară frumusețe. Această pictură are
Boldini dezvăluie sufletul și misterul femeilor, “fragile icoane” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105734_a_107026]