1,717 matches
-
care apar. Limbajul specific, de cele mai multe ori este direct, adresat unui/unei „tu” implicat/ă afectiv: „În noapte se ascunde Tăcerea, mai solitară și mai mută decât ai fi tu, cu cât îndrăgesc mai mult iconostasul vorbirii, rana carnală a foșnetului îmi dă randevu ... ” sau „La Cina de taină ia lampa cu tine, chipul tristeții nu-l arăta, cine vorbește, cine te-ascultă e demult în Lumină și în inima mea.” „Tu, tu, tu, amânată rămâie Tăcerea” constituie o poetică a
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
Plouă cu dragoste din cer Robert, sărută-mă. Am privit-o ca în vis, părul îi mirosea minunat, era acel miros unic cunoscut mie! Se cuibărise lângă mine, am strâns-o la pieptul meu. Ploaia se oprise, se auzea un foșnet de frunze mângâiate de un vânt domol. Admiram împreună cum se aud frunzele în cădere, plumbuite de greutatea apei, parcă ne cântă un vers știut al dragostei. Timpul aleargă, noi îl vrem oprit între frunzele toamnei să adoarmă sub suspinul
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Sunt_lacrima_din_lacrimile_tale_gheorghe_serbanescu_1345514157.html [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
de dor profund, doar tăcerea poate rămâne dulce. În poemele lui Dumitru Marian Tomoiagă misterul iubirii semnează mereu cu o dulce amăgire, iar visele își găsesc împlinirea doar pe aripile vântului care spulberă răspunsurile efemerului. “Pe aripi de vânt și foșnet de ramuri,/ Cioplită-n statui de-o perfidă idee,/ Nălucă ce bate cu raze în geamuri,/ Iluzie rece-n parfum de femeie.../ Visare abstractă ce-mi bântuie dorul/ Ciudată dorință de valuri sărate,/ O aripă frântă ce spintecă zborul,/ O
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1455729249.html [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
Se-amestecă, în vise, glasuri, De țânci ce-nnoată în pârâu. Scârțâie carele pe haturi, Ducând la moară snopi de grâu. O ciocârlie înfioară, Bolta senină, fără nori, Cu triluri parcă de vioară, Ce-n suflete trezesc fiori. Apoi, alt vis. Foșnet de frunză, Sub vânt de toamnă ascuțit. Începe frigul să pătrunză, Un greier leneș, zgribulit. Pe care-l știu. Cântat-a vara, Fără să-i pese de urmări. Acum își ține strâns vioara, Și rătăcește pe cărări. Iar peste el
VIS DE IARNĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1419139864.html [Corola-blog/BlogPost/376697_a_378026]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > TOAMNA MUZICANTĂ Autor: Maria Teodorescu Băhnăreanu Publicat în: Ediția nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Toamna muzicantă Cu frunzele ce bat în vânt Cu foșnetul din pașii mei ... Acești copaci iși fac cadou dezinteresat podoaba Cu aurul, roșul și tot buchetul lor de flori Flori de reînviere A unor copaci rămași golași Pentru a noastră fericire .............................................................................. Cu Toamna ce ne cântă nemurirea și renașterea O
TOAMNA MUZICANTĂ de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/maria_teodorescu_bahnareanu_1421502437.html [Corola-blog/BlogPost/366034_a_367363]
-
Acasa > Strofe > Atasament > IZVORUL Autor: Maria Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Izvorul Sub umbră de mesteceni mă strigă glasul tău Prin foșnetul de frunze tu îl trimiți la mine Și soarele lucește, ajuns la apogeu Tribut i-ai dat, iubite, jertfindu-te pe tine. Văd chipul tău angelic în apa de izvor Și nu-ndrăznesc, bând apă, ca să-l tulbur Doi ochi
IZVORUL de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/maria_balacianu_1456217497.html [Corola-blog/BlogPost/383968_a_385297]
-
zările, marea, cu pescărușii jucându-se deasupra valurilor. Admira norii cum trec maiestuos pe bolta albastră a cerului. Admira pajiștile înverzite din preajma orașului, livezile roditoare, colinele înflorite, ale căror umbre se reflectau în verdele valurilor mării. Asculta adierea brizei, asculta foșnetul vântului mânând norii albi de pe cer. Îl cuprindea visarea și dorea să plece undeva departe, într-o țară liniștită, plină de verdeață, de pășuni întinse, de păsări și animale jucăușe prin pădure. Când ajunseră la vârsta bărbăției, cei doi frați
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1431410164.html [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
în șoapte. Să nu mă întrebi de ce zâmbesc ochii mei Anotimpurile au simfonii cu tine și miros de tei Când Luna pășește cu mine pe poteci de gând Eu plâng cu ea și mă trezesc...oftând. Imi cântă toamna prin foșnete de vânt Cerul sărută cu lacrimi ochiuri de pământ O candelă aprinsă e-n sufletul meu Eu rătăcesc pe alei de dor cu tine și Bunul Dumnezeu. Valentina Geambașu 17.10.2015, Mioveni Referință Bibliografică: ÎN PALME DE TIMP / Valentina
ÎN PALME DE TIMP de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1445099595.html [Corola-blog/BlogPost/378341_a_379670]
-
VALEA SOARELUI Te trezești în mireasmă sacerdotală Lângă neliniștea izvorului de sacunsală În jur se aud pașii nevăzuți ai zeului Brazii se mișcă spre adâncul cerului Aici în Valea Soarelui, în Valea Zânelor Locuiești în cântecul mirific al fântânilor În foșnet liniștitor , în adieri înrourate În măreția luminii abandonate Ce încoronează triumfală toamna Cu galbenii frunzelor tiviți la poala Neasemuitului veșmânt regal Vegheat de soarele blând, suveran Aici Tu ești altar și ți se închină Și Verdele și Duhul Văii și
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_cantecul_iu_elena_armenescu_1363667050.html [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
lui Eminescu, pentru ca tu să te poți răcori și spăla de supărări, și, mai ales, a te boteza în numele Luminii! Când ești trist, numără frunzele născute cu neliniștea în nervură; în fiecare toamnă, închide ochii și ascultă șoaptele îndrăgostiților și foșnetul frunzelor adormite sub pașii lor, pe poteci! Și când simți că cineva croiește suspine, adu-ți aminte că Mihai al lui Eminescu și Nicolae al lui Labiș trăiesc ascunși în lacrima neputinței tale... 01 Aprilie 2011 În umbra amintirilor Adăpostit
NUMĂRĂ-ŢI IZVOARELE! de STELIAN PLATON în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Numara_ti_izvoarele_.html [Corola-blog/BlogPost/350743_a_352072]
-
a toamnă, la Școala Gimnazială Movila Miresii din județul Brăila este multă bucurie. Este ziua în care se sărbătoresc patronii spirituali ai acestei școli, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, zi căreia i se acordă solemnitatea cuvenită. Cu pași grăbiți, sub foșnetul covorului de frunze arămii, elevii movileni, mici și mari, îndrumați de profesorii lor, au oferit un program deosebit în cinstea evenimentului mult așteptat. Cuvântul de început a aparținut directorului școlii, prof. Mirela Brezuică, din care cităm: ,,Ziua școlii este un
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cornelia_v%C3%AEju/canal [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
a toamnă, la Școala Gimnazială Movila Miresii din județul Brăila este multă bucurie. Este ziua în care se sărbătoresc patronii spirituali ai acestei școli, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, zi căreia i se acordă solemnitatea cuvenită.Cu pași grăbiți, sub foșnetul covorului de frunze arămii, elevii movileni, mici și mari, îndrumați de profesorii lor, au oferit un program deosebit în cinstea evenimentului mult așteptat.Cuvântul de început a aparținut directorului școlii, prof. Mirela Brezuică, din care cităm:,,Ziua școlii este un
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cornelia_v%C3%AEju/canal [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
VIN Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Timpi trecuți și timpi ce vin, Veacul împărțit la doi, Am parcurs viața din plin, Oare, să mă uit -napoi? Trec o filă,...foșnet scurt... Iar la alta, zăbovesc... Nu știu, anii... au trecut...? Sau eu sunt cel care trec? Ploaie, soare,stele, nori, Cer albastru,cer senin, Triluri ce se-aud în zori, Eu cu drag la piept le strîng, Pentru anii mei
TIMPI TRECUȚI ȘI TIMPI CE VIN de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/lucia_tudosa_fundureanu_1413866904.html [Corola-blog/BlogPost/365278_a_366607]
-
regalii arbori seculari.Subit când soarele e sus,chiar la zenit realizez că totuși mi-e răcoare.Mirat aud curgând în gâlgâiri,savant “seva da vida” din radăcini spre înălțimi,învingând gravitația terestră cu forța iubirii,sărutând prin frunze în foșnet duios,cu un gest candid raze solare fierbinți,orbitoare.Mă-ntind urmărind cu interes ce va urma,simțind efectul de saună iminent produs. În nori,acolo sus încet,încet,aburi vătoși insonori,inodori din scânteieri electrostatice sporadice,se condensează. Plouă
PLOAIE DE VARĂ de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_mitrache_1401285650.html [Corola-blog/BlogPost/350584_a_351913]
-
încă viu Ai în memorie Labirintul, valea, drumul Încețoșat, potecile împletite cu fumul Deșert multiplicat, în care cauți cale Spre orizonturi transparente, cardinale Cu dorința de a-l traversa spre era nouă Unde să-ți înflorească stigăt peste rouă În foșnet de lumină să te îmbraci cu zori. Zidind iubirii vaste catedrale printre nori. Eu te aștept demult, în Valea trandafirilor S-aprindem ritualic, lumini împlinirilor. BINECUVÂNTAT NAUFRAGIU Cum semințele perpetuu zidesc veșnicia Sacrificate, topite-n lut lăstăresc rodnicia Tot astfel
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_cantecul_iu_elena_armenescu_1363249933.html [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
printre ulucile grădinii ghemuită într-un sfert de lună. * Cu fiecare copac mort frunza e mai singură, ca o fotografie dezlipită din albumul toamnei. * Stăm amândoi în noaptea cu inima goală. Numai anticarul ne citește buzele. * Florile se uită la foșnetul păsărilor și iarba tremură ca un șold de femeie. Pe sub bărbia cerului trece vântul. * Toamna-și șterge pantofii pe obrazul băncii sub care atârnă emoția primei îmbrățișări. * Mi se întâmplă să fiu calul din Troia, mergând prin tine, filă cu
CONFESIUNI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Confesiuni_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/343184_a_344513]
-
cosmologiile intuitive. S-a spus despre un creator că el devine mai mare pe măsură ce devine simplu prin tot ceea ce crează spre a fi înțeles de orișicine. La Eminescu, simplul și sincerul sunt atitudini corelative. Izvorul și marea, teiul sfânt și foșnetul pădurii, păsările somnoroase ale nopții, bolta cerească plină de stele devin pentru Eminescu simplitate. Aceste lucruri simple și sincere au dat poetului candoarea și magia cuvântului scris. Amintirile copilăriei sale petrecute la Ipotești, pădurea, fauna, apa, sunt pentru el reverii
REGAL EMINESCIAN LA ICR BEIJING de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1454355102.html [Corola-blog/BlogPost/377483_a_378812]
-
după ce rezemă mătura de zid și porni cu pași mărunți, șovăitori, spre biserică. Postise, așa cum era datina celor cu credință în Cel de sus și, înainte de marea sărbătoare, trebuia să se împărtășească. Liniștea satului era atât de adâncă, încât auzea foșnetul fulgilor zdrobiți sub galoșii ei. Zări după un gard o cușmă brumărie, tremurând parcă într-un dans ciudat. - Ce faci, Petrică? - Ziua bună, mătușă! Iaca, înghit niște motorină cu zahăr, poate-mi mai trece durerea asta de gât, că mă
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418185276.html [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
Petcu Publicat în: Ediția nr. 450 din 25 martie 2012 Toate Articolele Autorului N-o să știi decît ce se cuvine din privirea luminoasă a celui care a trecut prin "ușa fără ușă", sau poate din auzite ce se află dincolo de foșnetul unui chibrit aprins dacă vei urma filele din calendar chiar și împotriva unei mări goale, altfel spus, dintre cele multe alegem doar ceea ce ne zidește, cele de ființă în formă de cruce deși printre zăbrele, vîntul trimite în odaie frunze
CONŞTIINŢA IREVERSIBILULUI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 450 din 25 martie 2012 by http://confluente.ro/Constiinta_ireversibilului_luminita_cristina_petcu_1332708838.html [Corola-blog/BlogPost/354698_a_356027]
-
Dar nu numai paloșul, ci însuși cavalerul era un mister. Nu-și cunoscuse niciodată părinții și nimeni nu-și amintea în ce împrejurări apăruse la curtea domnească. Înainta în noapte cu armăsarul la pas și cu urechile ciulite la orice foșnet de frunză sau fâlfâit de pasăre. Din depărtări se auzea sinistru cântecul huhurezului spintecând umbrele pădurii. O pâclă asemănătoare unui nor acoperea strălucirea lunii și atmosfera stranie din jur se accentua. De la poalele munților din apropiere răzbătea un cântec melodios
I. PRINŢESA VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417724348.html [Corola-blog/BlogPost/360397_a_361726]
-
căzut acolo tot datorită „lu tăticu”). Nu este de făcut altceva decât semnarea unor acte. Nu prea suntem înțeleși. Predilecția fanariotă pentru averi rapide a făcut din mințile marilor noștri conducători niște cățeluși buni de dat din coadă la orice foșnet al unui „euro”. Ce mai contează că suntem la un moment de răscruce? Secătuită, țara asta se încăpățânează să fie țară. Poporul ăsta, ucis la propriu de către imbecili ca Emil Boc și ulterioara sa șleahtă, se încăpățânează să fie viu
DIN ROMÂNIA (1) de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_doru_dancus_din_ro_stefan_doru_dancus_1373356086.html [Corola-blog/BlogPost/343454_a_344783]
-
pentru Podul lui Apollodor și Podul lui Saligni de la Cernavodă, pentru Părintele Stăniloae, Părintele Iustin Pârvu și Părintele Arsenie Papacioc, pentru Răscoala din 1907, pentru Junimea și Badea Cârțan, pentru Cheile Turzii și Pasul Tihuța, pentru Irina și Benone, pentru foșnetul stejarilor seculari și Cenaclul Flacăra, pentru mieii, măgarii, oile, vacile, caprele, porcii, boii și caii de pe pajiști și de prin grajduri, pentru hramurile, botezurile, nunțile și maslurile ortodoxe, pentru Mica Țiganiadă, Cel mai iubit dintre pământeni, Jurnalul Fericirii, O scrisoare
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
revistei „Bogdania” cuprins în „Dicționarul autorilor români contemporani” cultivă o poezie cu tonalități multiple. Poet astral al luminii pe care o transformă în alese „Picături de timp”- tunet al timpului către o Patrie a „ Cerului”(GH. A. Stroia). El aude foșnetul viu în peștera sfântă dinăuntrul omului, înflorește miraculosul și revelația cu metafore inedite. Cuvintele lui sunt zâne, poezia lui e simplă și se citește cu plăcere. (Eugen Evu). Poezia «Din livada înflorită a iubirii » care a dat și titlul aceste
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
Nichita : Când te-am văzut/ mi-am zis/ la început Dumnezeu a făcut/zâmbetul/și ca acesta să nu fie singur/ te-a făcut și pe tine. » În poezia « Cine suntem noi » poetul crede că pașii iubitei sunt făcuți din foșnet de iarbă și depărtarea are forma brațelor ei. El nu e decât țărmul, iar ea este corabia pe care o așteaptă mereu. Poezia lui trece prin apele postmodernismului, spălată de zgura metaforelor fără sens. În « Singurătatea-frumoasa mea mamă » înserarea rămâne
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419592896.html [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
descheie cămașa, s-a pornit vântul să numere gândurile din rândul întâi, între mine și tine un perete își mușcă buzele, între noi/ două duminici/ își umpluseră paharele cu vin, eram un copac la marginea zării, doruri brumate, ploi cardinale, foșnet mov, e mai roșu ecoul, dig curajos, cărți îndrăgostite, cerurile necosite etc. Există în poemele Ginei Zaharia o perpetuă tindere a terestrității spre zeiesc și o neostoită sete de absolut și de puritate. Scenele de dragoste transfiguratoare se cantonează, însă
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gina_zaharia_1405265713.html [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]