KorAP: Find »[drukola/base=focalizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...82 >

2,048 matches

Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642

focalization]. Un tip de FOCALIZARE INTERNĂ în condițiile în care numai un personaj este FOCALIZATOR; o redare a situațiilor și evenimentelor în funcție de unul și același PUNCT DE VEDERE. ¶Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE. focalizare-internă multiplă [multiple internal focalization]. Tip de FOCALIZARE INTERNĂ sau PUNCT DE VEDERE prin care aceleași situații și evenimente sînt prezentate de cel puțin două ori, de fiecare dată în funcție de un focalizator diferit (Piatra Lunii, Rashmon). ¶Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE. focalizare-internă variabilă [variable internal focalization]. Un tip

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
focalizare-internă multiplă [multiple internal focalization]. Tip de FOCALIZARE INTERNĂ sau PUNCT DE VEDERE prin care aceleași situații și evenimente sînt prezentate de cel puțin două ori, de fiecare dată în funcție de un focalizator diferit (Piatra Lunii, Rashmon). ¶Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE. focalizare-internă variabilă [variable internal focalization]. Un tip de FOCALIZARE INTERNĂ sau PUNCT DE VEDERE prin care diferiți FOCALIZATORI se folosesc pentru a prezenta situații și evenimente diferite (Vîrsta rațiunii, Potirul de aur). ¶Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE. focalizare zero [zero

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
sau PUNCT DE VEDERE prin care aceleași situații și evenimente sînt prezentate de cel puțin două ori, de fiecare dată în funcție de un focalizator diferit (Piatra Lunii, Rashmon). ¶Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE. focalizare-internă variabilă [variable internal focalization]. Un tip de FOCALIZARE INTERNĂ sau PUNCT DE VEDERE prin care diferiți FOCALIZATORI se folosesc pentru a prezenta situații și evenimente diferite (Vîrsta rațiunii, Potirul de aur). ¶Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE. focalizare zero [zero focalization]. Un tip de FOCALIZARE sau PUNCT DE VEDERE

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
1980. Vezi și FOCALIZARE. focalizare-internă variabilă [variable internal focalization]. Un tip de FOCALIZARE INTERNĂ sau PUNCT DE VEDERE prin care diferiți FOCALIZATORI se folosesc pentru a prezenta situații și evenimente diferite (Vîrsta rațiunii, Potirul de aur). ¶Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE. focalizare zero [zero focalization]. Un tip de FOCALIZARE sau PUNCT DE VEDERE prin care NARATUL este prezentat în termenii unei poziții conceptuale sau indefinit perceptive, nelocalizabile. Focalizarea zero (sau NON-FOCALIZAREA) este caracteristică pentru narațiunea "clasică" sau "tradițională" (Bîlciul deșertăciunilor, Eugénie

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
Vezi și FOCALIZARE. focalizare-internă variabilă [variable internal focalization]. Un tip de FOCALIZARE INTERNĂ sau PUNCT DE VEDERE prin care diferiți FOCALIZATORI se folosesc pentru a prezenta situații și evenimente diferite (Vîrsta rațiunii, Potirul de aur). ¶Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE. focalizare zero [zero focalization]. Un tip de FOCALIZARE sau PUNCT DE VEDERE prin care NARATUL este prezentat în termenii unei poziții conceptuale sau indefinit perceptive, nelocalizabile. Focalizarea zero (sau NON-FOCALIZAREA) este caracteristică pentru narațiunea "clasică" sau "tradițională" (Bîlciul deșertăciunilor, Eugénie Grandet

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
focalization]. Un tip de FOCALIZARE INTERNĂ sau PUNCT DE VEDERE prin care diferiți FOCALIZATORI se folosesc pentru a prezenta situații și evenimente diferite (Vîrsta rațiunii, Potirul de aur). ¶Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE. focalizare zero [zero focalization]. Un tip de FOCALIZARE sau PUNCT DE VEDERE prin care NARATUL este prezentat în termenii unei poziții conceptuale sau indefinit perceptive, nelocalizabile. Focalizarea zero (sau NON-FOCALIZAREA) este caracteristică pentru narațiunea "clasică" sau "tradițională" (Bîlciul deșertăciunilor, Eugénie Grandet) și este asociată cu NARATORII OMNISCIENȚI. Vezi

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
situații și evenimente diferite (Vîrsta rațiunii, Potirul de aur). ¶Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE. focalizare zero [zero focalization]. Un tip de FOCALIZARE sau PUNCT DE VEDERE prin care NARATUL este prezentat în termenii unei poziții conceptuale sau indefinit perceptive, nelocalizabile. Focalizarea zero (sau NON-FOCALIZAREA) este caracteristică pentru narațiunea "clasică" sau "tradițională" (Bîlciul deșertăciunilor, Eugénie Grandet) și este asociată cu NARATORII OMNISCIENȚI. Vezi și SITUAȚIE-NARATIVĂ AUCTORIALĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT,VIZIUNE. focalizat [focalized]. Obiectul FOCALIZĂRII; existentul sau evenimentul prezentat din perspectiva FOCALIZATORULUI

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
unei poziții conceptuale sau indefinit perceptive, nelocalizabile. Focalizarea zero (sau NON-FOCALIZAREA) este caracteristică pentru narațiunea "clasică" sau "tradițională" (Bîlciul deșertăciunilor, Eugénie Grandet) și este asociată cu NARATORII OMNISCIENȚI. Vezi și SITUAȚIE-NARATIVĂ AUCTORIALĂ, PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT,VIZIUNE. focalizat [focalized]. Obiectul FOCALIZĂRII; existentul sau evenimentul prezentat din perspectiva FOCALIZATORULUI. În "Ioana l-a văzut pe Petru sprijinindu-se de scaun. I se păru ciudat", Petru este focalizatul. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Martin 1986; Vitoux 1982. focalizator [focalizer]. Subiectul FOCALIZĂRII; deținătorul PUNCTULUI DE

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
focalizat [focalized]. Obiectul FOCALIZĂRII; existentul sau evenimentul prezentat din perspectiva FOCALIZATORULUI. În "Ioana l-a văzut pe Petru sprijinindu-se de scaun. I se păru ciudat", Petru este focalizatul. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Martin 1986; Vitoux 1982. focalizator [focalizer]. Subiectul FOCALIZĂRII; deținătorul PUNCTULUI DE VEDERE; punctul central care guvernează focalizarea. În "Ioana l-a văzut pe Petru sprijinindu-se de scaun. I se păru straniu", Ioana este focalizatorul. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Lanser 1981; Martin 1986; Vitoux 1982. Vezi și CONȘTIINȚĂ

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
perspectiva FOCALIZATORULUI. În "Ioana l-a văzut pe Petru sprijinindu-se de scaun. I se păru ciudat", Petru este focalizatul. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Martin 1986; Vitoux 1982. focalizator [focalizer]. Subiectul FOCALIZĂRII; deținătorul PUNCTULUI DE VEDERE; punctul central care guvernează focalizarea. În "Ioana l-a văzut pe Petru sprijinindu-se de scaun. I se păru straniu", Ioana este focalizatorul. ¶Bal 1977, 1983, 1985; Lanser 1981; Martin 1986; Vitoux 1982. Vezi și CONȘTIINȚĂ CENTRALĂ, PERSONAJ CENTRAL, FOCALIZAT. formă [form]. După Hjelmsev și

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
OBIECTIVĂ sau COMPORTAMENTISTĂ (Dealuri ca elefanți albi, Vîrsta ingrată) informația furnizată e în mare parte limitată la ceea ce fac și spun personajele și nu există vreo indicație despre ceea ce percep ele, sau gîndesc, sau simt. ¶N. Friedman 1955b. Vezi și FOCALIZARE EXTERIOARĂ, PUNCT DE VEDERE EXTERIOR. mod narativ [mood]. Setul de modalități și anume DISTANȚA sau MODUL (mode) și PERSPECTIVA sau PUNCTUL DE VEDERE ce regularizează informația narativă. Modul narativ variază dacă este vorba de REPREZENTARE sau RELATARE, bunăoară; el variază

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
EXTERIOR. mod narativ [mood]. Setul de modalități și anume DISTANȚA sau MODUL (mode) și PERSPECTIVA sau PUNCTUL DE VEDERE ce regularizează informația narativă. Modul narativ variază dacă este vorba de REPREZENTARE sau RELATARE, bunăoară; el variază și dacă se adoptă FOCALIZAREA INTERNĂ sau EXTERIOARĂ. ¶Genette 1980. modalitate [modality]. Calificarea unei aserțiuni sau a unui set de aserțiuni de un operator modal (cf. "Ion era bolnav" și "Ion nu știa că-i bolnav"). Operatorul, de exemplu, poate fi aletic (exprimă modalitățile de

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
model]. Modelul greimasian care descrie structura elementară a semnificării, modelul care explică articulațiile de bază ale înțelesului într-un microunivers semantic. Este reprezentat vizual de CAREUL SEMIOTIC. ¶Greimas 1970 [1975], 1983b; Greimas, Courtés 1982. modificare [alteration]. O schimbare izolată în FOCALIZARE; o încălcare vremelnică a codului de focalizare ce guvernează narațiunea. Întîlnim două tipuri de modificare: dătătoare de mai multă informație (PARALEPSA), sau dătătoare de mai puțină informație (PARALIPSA) decît ar trebui transmisă în condițiile codului guvernant. ¶Genette 1980. monolog [monologue

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
a semnificării, modelul care explică articulațiile de bază ale înțelesului într-un microunivers semantic. Este reprezentat vizual de CAREUL SEMIOTIC. ¶Greimas 1970 [1975], 1983b; Greimas, Courtés 1982. modificare [alteration]. O schimbare izolată în FOCALIZARE; o încălcare vremelnică a codului de focalizare ce guvernează narațiunea. Întîlnim două tipuri de modificare: dătătoare de mai multă informație (PARALEPSA), sau dătătoare de mai puțină informație (PARALIPSA) decît ar trebui transmisă în condițiile codului guvernant. ¶Genette 1980. monolog [monologue]. Un discurs lung produs de un personaj

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
răsplătit (pe drept) sau pedepsit (pe nedrept) (RECOMPENSĂ). ¶"Aceeași" povestire poate fi relatată diferit în narațiuni care adoptă discursuri diferite și invers, povestiri diferite pot fi relatate în termenii aceluiași discurs (cu același aranjament cronologic al evenimentelor, de ex., aceeași FOCALIZARE, VITEZĂ, FRECVENȚĂ și DISTANȚĂ și același fel de inscripție a naratorului și naratarului în textul narativ). ¶Însăși descrierea unui narator care povestește situații și evenimente unui naratar accentuează faptul că narațiunea nu-i numai produs, ci și proces, nu doar

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
de ce însăși forma unei narațiuni e afectată de situația în care ea are loc și de scopul pe care încearcă a-l obține, expeditorul mesajului oferind anumite informații, deci eliberîndu-se de ele într-un anumit fel, adoptînd un gen de focalizare în opoziție cu altul, subliniind importanța sau ciudățenia anumitor detalii, astfel încît destinatarul să poată procesa mai bine informația în funcție de anumite imperative și scopuri. Din multele funcții pe care le poate deține narațiunea, există unele la care excelează sau altele

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
din care este constituită și prin care este comunicată (NARATOR, NARATAR, NARAȚIE etc.). Tristram Shandy e o narațiune autoreflexivă; Germinal nu este astfel. ¶Chambers 1984; Dällenbach 1977; Hutcheon 1984. narațiune comportamentistă [behaviorist narrative]. O NARAȚIUNE OBIECTIVĂ; o narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ și limitată astfel la redarea comportamentului (cuvinte și acțiuni, dar nu gînduri sau sentimente), înfățișarea personajelor și fundalul pe care se conturează ele (Ucigașii). În acest tip de narațiune, naratorul spune mai puțin decît știe un personaj sau altul

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
nonnarrated narrative]. O narațiune cu un NARATOR ABSENT; o narațiune care prezintă situații și evenimente cu o cantitate minimă de mediere naratorială (Dealuri ca elefanți albi). ¶Chatman 1978. Vezi și MIMESIS, REPREZENTARE. narațiune non-focalizată [nonfocalized narrative]. O narațiune care are FOCALIZARE ZERO (Bîlciul deșertăciunilor, Adam Bede). ¶Bal 1977, 1981a; Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983; Vitoux 1982. narațiune obiectivă [objective narrative]. 1. O narațiune caracterizată de atitudinea de detașare a naratorului față de situațiile și evenimentele povestite. 2. O NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ. ¶Brooks, Warren

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
Des Grieux despre aventurile lui și ale lui Manon) au loc la nivelul DIEGETIC sau INTRADIEGETIC; iar aceste aventuri au loc într-o narațiune METADIEGETICĂ sau HIPODIEGETICĂ. ¶Genette 1980, 1983. nivel narativ [narrative level]. Vezi NIVEL DIEGETIC. non-focalizare [nonfocalization]. ¶Vezi FOCALIZARE ZERO. notificare prealabilă [advance notice]. O unitate narativă referindu-se în prealabil la situații și evenimente care vor avea loc și vor fi povestite ulterior; o PROLEPSĂ ce se repetă; o ANTICIPARE: "Că într-o bună zi aveam să trăiesc

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
a mîncat). ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Greimas, Courtés 1982; Saussure 1966 [1998]. Vezi și SINTAGMĂ. paralepsă [paralepsis]. O MODIFICARE care constă în oferta de mai multe informații (nu mai puține, ca în PARALIPSĂ) decît ar trebui date în raport cu codul de FOCALIZARE ce guvernează o narațiune. Dacă s-ar adopta FOCALIZAREA EXTERIOARĂ, de exemplu, și dacă gîndurile unui personaj s-ar reproduce dintr-o dată, se spune că s-ar obține o paralepsă. ¶Genette 1980. paralipsă [paralipsis]. O MODIFICARE care constă în oferta

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
Saussure 1966 [1998]. Vezi și SINTAGMĂ. paralepsă [paralepsis]. O MODIFICARE care constă în oferta de mai multe informații (nu mai puține, ca în PARALIPSĂ) decît ar trebui date în raport cu codul de FOCALIZARE ce guvernează o narațiune. Dacă s-ar adopta FOCALIZAREA EXTERIOARĂ, de exemplu, și dacă gîndurile unui personaj s-ar reproduce dintr-o dată, se spune că s-ar obține o paralepsă. ¶Genette 1980. paralipsă [paralipsis]. O MODIFICARE care constă în oferta de mai puține informații (nu mai multe, ca în

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
s-ar reproduce dintr-o dată, se spune că s-ar obține o paralepsă. ¶Genette 1980. paralipsă [paralipsis]. O MODIFICARE care constă în oferta de mai puține informații (nu mai multe, ca în PARALEPSĂ) decît ar trebui date în raport cu codul de FOCALIZARE ce guvernează o narațiune; o ELIPSĂ laterală prin care se trec cu vederea unul sau mai mulți componenți din situația povestită, și nu doar un eveniment întîmplat. În Crima lui Roger Ackroyd, de exemplu, FOCALIZATORUL este și criminal, dar amănuntul

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
și le poate asuma un personaj (într-un basm), după Propp. Personajul căutat (analog SOARELUI de la Souriau și OBIECTULUI de la Greimas) este reprezentat, îndeobște, de fata împăratului. ¶Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. perspectivă [perspective]. FOCALIZARE; PUNCT DE VEDERE. Împreună cu DISTANȚA, perspectiva este unul din cei doi factori principali care regularizează informația narativă. ¶Genette 1980, 1983; Rimmon 1976. piramida lui Freytag [Freytag's pyramid]. Reprezentarea diagramatică concepută de Gustav Freytag pentru structura unei tragedii. Piramida lui

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
mai înalt al unei ACȚIUNI ASCENDENTE. ¶Brooks, Warren 1959; Freytag 1894; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și BATOS, ACȚIUNE DESCENDENTĂ, PIRAMIDA LUI FREYTAG. punct de vedere [point of view]. Poziția perceptivă sau conceptuală în raport cu care se prezintă situațiile și evenimentele narate; FOCALIZARE; PERSPECTIVĂ. Punctul de vedere adoptat poate fi acela al unui NARATOR OMNISCIENT a cărui poziție variază și este uneori de negăsit, și care nu este (în mare) subiect al unor restricții perceptive sau conceptuale (PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT: Bîlciul deșertăciunilor

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
personaj principal în povestirea relatată: Marele Gatsby); (3) autor-observator (punct de vedere exterior: Dealuri ca elefanți albi); (4) autor omniscient (Tess D'Urberville). ¶Grimes, care vorbește despre viewpoint, identifică, de asemenea, patru categorii de bază: (1) punct de vedere omniscient FOCALIZARE ZERO (echivalent cu autorul omniscient de la Brooks și Warren); (2) punctul de vedere al participantului la persoana întîi (NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ cu focalizare internă); (3) punct de vedere subiectiv la persoana a treia (NARAȚIUNE HETERODIEGETICĂ cu focalizare internă); (4) punct de

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]