5,845 matches
-
n-ar crește din ea ramura principală care-i croiește coroana și-i face poamele. Cântărețul Marius Brutaru e un ochi legat pe această ramură pe care deja cresc fructe. Într-o zi el se va iscăli nepieritor în zapisul folcloric în care, cândva, Constantin Brăiloiu sau Emilia Comișel au înșirat filă după filă, ostenind a cutreiera drum cu drum, sat cu sat, casă după casă, deal după deal, de-a lungul și de-a latul fascinantei Dobrogii. Dobrogea e o
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397307605.html [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
pierdut, ci de cîștigat?! Sigur că da! Cu condiția ca ele să nu astupe și înghită cultura neaoșă, să nu dea Dobrogei o față străină, încât să i se piardă și uite zestrea și testamentul. Încât, tânărul interpret de muzică folclorică dobrogeană Marius Brutaru este, spre lauda sa, ca știutor de folclor, bun, autentic și cald cântăreț și slujitor în același timp, al altarului - prin aceasta, încă și mai încărcat de îndatorirea față de semeni - pregătește cu râvna lui, cu talentul lui
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397307605.html [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
românesc Medic de plasă prin satele românești, Vasile Voiculescu și-a exercitat profesiunea cu o adevărată abnegație samariteană. Umblând prin aceste sate, el a avut prilejul să-și satisfacă o curiozitate mereu vie pentru tot ce a alcătuit zestrea noastră folclorică, idiomuri, obiceiuri, creații artistice, riturile, superstițiile, vrăjile, descântecele și leacurile populare. Feciorul lui Costache Voicu și al Sultanei din satul Pârscovu Buzăului, Vasile Voiculescu a crescut jucându-se cu țâncii de seama lui la țară, în natură: „Ce pașnic era
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1427442083.html [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
în care juriul a deliberat, pe scenă s-a desfășurat câte un concert. Astfel, în prima seară au cântat studenții clasei de canto a lui Carmen Vasile, de la Universitatea de Muzică Oradea, iar în a doua seară au evoluat Ansamblul Folcloric Național "Transilvania" și Grupul Iza. Sâmbătă, concertul a fost susținut de profesorii Nora Denes, Marinel Petreuș și Călin Ionce, de Corul Recreart al Liceului de Artă, condus de Călin Ionce și de Grupul Folk Clasic. Cireașa de pe prăjitură a reprezentat
ŞTIRI DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 by http://confluente.ro/Stiri_din_baia_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344918_a_346247]
-
care îl va întreprinde alături de actorii Maia Morgenstern și Ion Caramitru îl vor însoți și partenerii lui de scenă de sâmbătă seară. Festivalul-Concurs "Muzica pentru toți" a fost organizat de Liceul de Artă, Inspectoratul Școlar Județean fiind partener, alături de Ansamblul Folcloric Național "Transilvania" și Primăria comunei Cicârlău. Anca GOJA Baia Mare 3 februarie 2011 Referință Bibliografică: Știri din Baia Mare / Anca Goja : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 34, Anul I, 03 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Anca Goja : Toate Drepturile
ŞTIRI DIN BAIA MARE de ANCA GOJA în ediţia nr. 34 din 03 februarie 2011 by http://confluente.ro/Stiri_din_baia_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344918_a_346247]
-
fiecare zi. Însemnul a diversificat și marcat creația creatorului popular și a primit ceea ce imaginația a dat prin îndemânare imagine imaginarului: ”Un produs creat de un individ devine folclor numai prin preluarea și transmiterea acestuia de către o colectivitate. Un fapt folcloric este un rezultat al creației individuale, are character de unicitate, dar interpretul creator are drepturi de paternitate limitate temporal și spațial asupra creației sale” (Ispas, 2003:24). Într-o zi, a unui început de iunie, urcam pe un drum de
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
culturale organizate de Primăria comunei Oarța de Jos, Parohia Ortodoxă Română Oarța de Sus și Muzeul satului codrenesc din Oarța de Sus : „Cununa la seceriș”, Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, autor prof. Traian Rus și un spectacol folcloric codrenesc. Obiceiul „Cununa la seceriș”, model tradițional demult dispărut, a fost „recuperat” cu aportul grupului folcloric de la Aluniș, jud. Sălaj, condus de prof. Maria Croitoru, al localnicilor și a celor veniți de dincolo de Codru, de la Cuța și Soconzel, jud. Satu Mare
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1437808957.html [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
satului codrenesc din Oarța de Sus : „Cununa la seceriș”, Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, autor prof. Traian Rus și un spectacol folcloric codrenesc. Obiceiul „Cununa la seceriș”, model tradițional demult dispărut, a fost „recuperat” cu aportul grupului folcloric de la Aluniș, jud. Sălaj, condus de prof. Maria Croitoru, al localnicilor și a celor veniți de dincolo de Codru, de la Cuța și Soconzel, jud. Satu Mare, sub conducerea Malvinei Madar Iederan. A contribuit substanțial și cunoscutul rapsod al Țării Codrului Radu Ciordaș
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1437808957.html [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
Viorel Pop de la Fărcașa, preotul stavrofor Radu Botiș de la Țicău, dr. Ilie Gherheș, șef de secție la Muzeul de Edtnografie din Baia Mare, scriitorul Milian Oros din Someș Uileac. Este o lucrare de antropologie, etnologie , folclor, istorie a Țării Codrului. Programul folcloric, care a încheiat manifestările culturale a ținut până târziu în seară și a adus pe scenă ansambluri, echipe de dansuri (Băița de sub Codru, Urmeniș, Asuaju de Sus), grupuri folclorice, interpreți de folclor, „vedetele” fiind Radu Ciordaș, Malvina Madar Iederan , Rodica
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1437808957.html [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
o lucrare de antropologie, etnologie , folclor, istorie a Țării Codrului. Programul folcloric, care a încheiat manifestările culturale a ținut până târziu în seară și a adus pe scenă ansambluri, echipe de dansuri (Băița de sub Codru, Urmeniș, Asuaju de Sus), grupuri folclorice, interpreți de folclor, „vedetele” fiind Radu Ciordaș, Malvina Madar Iederan , Rodica Pop Seling. A fost o zi minunată, de rugăciune în primul rând, o zi în care codrenii s-au întâlnit atât cu Dumnezeu cât și cu etosul curat și
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1437808957.html [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
și respectă două reguli: nu trebuie să se lase văzuți și nu trebuie să împrumute mai mult decât le trebuie. Sâmbătă, 26 decembrie, de la ora 14.10 (partea I) și duminică, de la ora 8.00 (partea a II-a) - Popasuri folclorice - ediții speciale de Căciun în care grupuri de colindători și artiști ai folclorului românesc vin să aducă prin cântecele lor bucuria Nașterii Domnului Iisus Hristos. Invitați: Sofia Vicoveanca, Maria Cârneci, Lia Lungu, Mariana și Adriana Anghel, Elena Pădure, Ileana Domuța
Crăciun Fericit la TVR2! by http://revistaderecenzii.ro/craciun-fericit-la-tvr2/ [Corola-blog/BlogPost/339249_a_340578]
-
regalității. În „România literară”, titlul ce cuprinde ideea unirii tuturor provinciilor românești, el duce o propagandă avizată pentru Unire, militează pentru pregătirea și înfăptuirea revoluției. Lupta pentru Unire înglobează întreaga activitate din perioada 1859 ; în slujba Unirii el valorifică tezaurul folcloric național, care se va afla în centrul creației sale. Este ales deputat în Divanul Ad-hoc și delegat să stabilească legătura cu unioniștii munteni. Acum apare celebra „Horă a unirii” care va răsuna pe buzele tuturor.În timpul Războiului pentru Independență scrie
VASILE ALECSANDRI-„ACEL REGE-AL POEZIEI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1406020233.html [Corola-blog/BlogPost/349451_a_350780]
-
mai târziu a luat lecții de compoziție cu mari profesori printre care Max Bruch și Maurice Ravel. A compus 9 simfonii, lucrări pentru orchestră de cameră, lucrări vocale și a scris muzică de film. A fost deosebit de interesat de muzică folclorica engleză colectând de peste tot melodii care circulau oral din generație în generație. Șea songs este o lucrare de aproximativ 4 minute care poate fi asemuita cu un marș. A fost scrisă în 1923 pentru a fi interpretată în anul următor
FILARMONICA „BANATUL” Ioan Holender , Nina Karmon şi Walter Hilgers, la Timişoara by http://uzp.org.ro/filarmonica-banatul-ioan-holender-nina-karmon-si-walter-hilgers-la-timisoara/ [Corola-blog/BlogPost/94067_a_95359]
-
: spectacol Târgu Neamț Spectacolul formațiilor invitate se va ține în fața bisericii din centru. La ediția din acest an participă formații din România - Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț - , și din străinătate - Ansamblul Folcloric Lubovnana
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR „CEAHLĂUL” by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5494/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-spectacol-tirgu-neamt [Corola-blog/BlogPost/100784_a_102076]
-
Târgu Neamț Spectacolul formațiilor invitate se va ține în fața bisericii din centru. La ediția din acest an participă formații din România - Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț - , și din străinătate - Ansamblul Folcloric Lubovnana, Slovacia, Academic Folk Dance Group Študent Maribor, Slovenia, The Folk-Dance Company of Szeremle, Ungaria, Ansamblul Cervona KalenaUcraina.
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR „CEAHLĂUL” by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5494/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-spectacol-tirgu-neamt [Corola-blog/BlogPost/100784_a_102076]
-
invitate se va ține în fața bisericii din centru. La ediția din acest an participă formații din România - Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț - , și din străinătate - Ansamblul Folcloric Lubovnana, Slovacia, Academic Folk Dance Group Študent Maribor, Slovenia, The Folk-Dance Company of Szeremle, Ungaria, Ansamblul Cervona KalenaUcraina.
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR „CEAHLĂUL” by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5494/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-spectacol-tirgu-neamt [Corola-blog/BlogPost/100784_a_102076]
-
Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț - , și din străinătate - Ansamblul Folcloric Lubovnana, Slovacia, Academic Folk Dance Group Študent Maribor, Slovenia, The Folk-Dance Company of Szeremle, Ungaria, Ansamblul Cervona KalenaUcraina.
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR „CEAHLĂUL” by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5494/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-spectacol-tirgu-neamt [Corola-blog/BlogPost/100784_a_102076]
-
Acasa > Cultural > Modele > MARIA TRIPON. OȘANCĂ-S ȘI-MI ZÂC MĂRIE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului O problemă cardinală a muzicii noastre folclorice este cum și de ce există?! Și atunci, răspunsul coexistă cu întrebarea: muzica folclorică există pentru că existăm și noi oamenii, iar formele de rezonanță a trăirilor umane se exprimă cel mai pur și profund prin creația muzicală folclorică. Ce ar însemna
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
-S ȘI-MI ZÂC MĂRIE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului O problemă cardinală a muzicii noastre folclorice este cum și de ce există?! Și atunci, răspunsul coexistă cu întrebarea: muzica folclorică există pentru că existăm și noi oamenii, iar formele de rezonanță a trăirilor umane se exprimă cel mai pur și profund prin creația muzicală folclorică. Ce ar însemna folclorul pentru un om, dacă nu ar fi creația populară a neamului său
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
a muzicii noastre folclorice este cum și de ce există?! Și atunci, răspunsul coexistă cu întrebarea: muzica folclorică există pentru că existăm și noi oamenii, iar formele de rezonanță a trăirilor umane se exprimă cel mai pur și profund prin creația muzicală folclorică. Ce ar însemna folclorul pentru un om, dacă nu ar fi creația populară a neamului său? Pentru fiecare om, solul cu sevele folclorice este cel al rădăcinilor sale. Ce ar însemna un gând, o iubire, un dor, un chin, o
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
iar formele de rezonanță a trăirilor umane se exprimă cel mai pur și profund prin creația muzicală folclorică. Ce ar însemna folclorul pentru un om, dacă nu ar fi creația populară a neamului său? Pentru fiecare om, solul cu sevele folclorice este cel al rădăcinilor sale. Ce ar însemna un gând, o iubire, un dor, un chin, o dragoste, o înveselire, o îndurerare, dacă nu le-ar scoate cântecul din scoarța inimii ca să le contopească în glas, pe limba sa, pe
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
sale? Doinitoarea oșenilor, Mara Tripon, este deopotrivă clăditoare a buchetelor de cântece și florăreasă care răsădește, udă și culege de la boboci la înflorire, mladele spirituale de cea mai autentică specificitate, ale creației artistice populare a Țării Oașului. Interpretă de muzică folclorică oșenească, profesoară la Clubul Copiilor din Negrești-Oaș, catedra Ansamblu Folcloric, Maria Tripon răscolește și scoate la lumină fibra arhaică originală, ca structură, care solicită interpretului calități vocale particulare de tonalități foarte acute, inseparabile genului țâpuritură, pe care îl însădește și
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
de cântece și florăreasă care răsădește, udă și culege de la boboci la înflorire, mladele spirituale de cea mai autentică specificitate, ale creației artistice populare a Țării Oașului. Interpretă de muzică folclorică oșenească, profesoară la Clubul Copiilor din Negrești-Oaș, catedra Ansamblu Folcloric, Maria Tripon răscolește și scoate la lumină fibra arhaică originală, ca structură, care solicită interpretului calități vocale particulare de tonalități foarte acute, inseparabile genului țâpuritură, pe care îl însădește și copiilor instruiți de ea. Datorită ei și altor asemenea cântăreți
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
altor asemenea cântăreți, folclorul oșenesc se integrează potrivit și asortabil culturii perene populare și vieții sufletești românești. Țâpuriturile, danțul, giocul urcă prin cântăreții Oașului, întocmai ca un vestigiu spiritual, în conștiința culturală a neamului român. Sunt specifice și remarcabile creațiile folclorice din Oaș, interpretate vocal sau instrumental. Alături de zestrea glăsuitoare a cântecului oșenesc, interpretările instrumentale sunt incontestabile averi spirituale, inconfundabile, datorită acordajului pentru tonalitata foarte acută (fiind vorba despre ceteră - vioară, adică), și datorită modificării pentru impunerea ritmului (fiind vorba despre
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
tonalitata foarte acută (fiind vorba despre ceteră - vioară, adică), și datorită modificării pentru impunerea ritmului (fiind vorba despre zongoră - chitară, de fapt). Aceste instrumente sunt făuritoare sub arcuș sau ciupituri cu pana, ale danțului oșenesc unic. Acompaniamentul lor creează podoabe folclorice oșenești care sunt rădăcini și vârfuri ale identității folclorice dintr-o zonă nord-vestică românească, fără nici o îndoială, autonomă ca tradiție și cultură. Această autonomie este clăditoare a rangului de „țară”: Țara Oașului! Folclorul oșenesc este, prin urmare, o „constituție” interculturală
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]