1,316 matches
-
dat la iveală, în județul Dimitrovsk, regiunea Moskova, un cântec care însoțea strigarea plugului de Crăciun. Și etnologul austriac Leopold Schmidt (1824-1892) afirmă în treacăt necesitatea de a privi comparativ folclorul agrar al tuturor popoarelor din Estul Europei, așa cum eruditul folclorist român, Petru Caraman (1898-1980), afirma că unele manifestări folclorice ale danezilor, nemților, englezilor, și francezilor amintesc de ceea ce este plugușorul românesc. În câteva cazuri, cum se arăta, încă din prin anul 1887, este vorba chiar de obiceiul plugușorului dar, spre deosebire de
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
românesc. În câteva cazuri, cum se arăta, încă din prin anul 1887, este vorba chiar de obiceiul plugușorului dar, spre deosebire de datina noastră, la alte popoare, de la acest obicei, lipsea textul de colindă. În ceea ce privește această datină, Plugușorul, în lucrarea istoricului și folcloristului român, Vasile Neamțu, La technique de la production cerealière en Valachie et en Moldavie jusqu'au XVIIIe siècle, publicată în anul 1975 și distinsă cu Premiul Nicolae Iorga AL Academiei Române, întâlnim nenumărate detalii referitoare la specificitatea agriculturii românești, care, fie că
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
anul 1869: Nu-mi pot desluși cum de s-a pierdut datina aceasta (a purtării plugului) la românii din Transilvania și Ungaria. O altă concluzie, pe care o vom cita, se poate desprinde din însemnările, făcute în anul 1960, de către folcloristul Dumitru Pop: nu se poate trage o linie de demarcație netă între estul și vestul țării, atunci când vorbim de răspândirea plugușorului la români. De altfel, chiar atestările pentru numele de Valahia sunt, de asemenea, puțin favorabile concluziei că ar exista
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
vitalitate. Doar Elena Nicolaev, în lucrarea sa, Sociologie românească - Cetele de colindători de la Văleni- Muscel, enumera colindul printre toate astfel de activități ale românilor. În anul 1937 acest colind este amintit atât de Ioan Chițu cât și Alexandru Terementu, distinși folcloriști și etnologi români în lucrări ca: Obiceiuri de Crăciun din comuna Breaza de Sus, județul Prahova - "Culegătorul", publicat la Cluj. În anul 1999 m-am putut convinge că textul Plugușorului, în județul Buzău, se învăța la serbările școlare, se pare
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
1999 m-am putut convinge că textul Plugușorului, în județul Buzău, se învăța la serbările școlare, se pare, începând cu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Pun totuși un semn de întrebare afirmațiilor unora dintre erudiții noștri etnologi și folcloriști (Horia Barbu Oprișean) prin care susțin că ideea de a ieși cu plugul o socotim cultă așa precum urătura cu larga ei desfășurare... este tot de origine cultă ... . Subliniez că toate aceste acțiuni de pregătire și punere în mișcare a
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
presă, care ți-au fost cărările? Iar scena, o redută cucerită foarte ușor azi de către unii, din păcate, când ți-a recunoscut victoria? Am predat limba română la o școală din Siria, judetul Arad. Acolo i-am cunoscut pe regretatul folclorist Ioan T. Florea și pe renumitul profesor coregraf Viorel Nistor-hartibacean cu rădacinile în Sibiu, sub îndrumarea cărora am urcat prima data pe scenă, alături de Ansamblul Doina Mureșului din Arad. Am debutat într-un spectacol folcloric, în cadrul Târgului de pe Muntele Găina
MIRCEA CÂRŢIŞOREAN-RAŢIU. IUBIREA DE MELOSUL FOLCLORIC, VOCAŢIE PRIMORDIALĂ ŞI IREPROŞABILĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371016_a_372345]
-
1934. La 10 februarie 1840 se căsătorește cu Ecaterina, o tânără de 18 ani cu care va rămâne până la sfârșitul vieții. * * * Activitatea sa este prodigioasă, iar opera sa este vastă și necunoscută încă în totalitatea ei. Cântăreț de strană, compozitor, folclorist și scriitor, pe deasupra tipograf și purtător al propriilor scrieri și ale altora, Anton Pann nu a pus un accent deosebit pe viața sa, fiind un boem medieval. A trăit ca orice muritor, dar a lăsat multe în urma sa. Pann, după cum
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
au realizat în sinteze personale întreaga cultură și spiritualitate a neamului din care făceau parte. Este multicultural și polivalent. I s-au consacrat capitole de sine stătătoare în biografiile abordate de diverși biografi în funcție de sfera preocupărilor, astfel: Anton Pann psaltul, folcloristul și cântărețul liric, moralistul, fabulistul, editorul, povestitorul, Finul Pepelei... Șerban Foarță consideră că „ El e, înainte de Odobescu, un epicurian al scrisului... e primul nostru virtuos... maestru al punerilor în scenă...un erudit...” Dacă în mare parte se socotește că biografia
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
5.Mite Măneanu, op.cit, p. 49-53; Varvară M. Măneanu, Obiecte de cult creștin în Colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier, Drobeta, XI-XII, p.448- găsim un pomelnc pe o cruce de lemn, datat(1837). provenit de la preotul și cunoscutul folclorist Gh.Dumitrescu Bistrița, din Mehedinți. 6.Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.biserici.org 7. Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.protoieriavaslui.ro 8. Date preluate de pe Situl Patriarhiei României, WWW.biserici.org; Andi Daschievici, Pietrele funerare de la
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
urmei despre o meserie povestim, nu-i așa?! Noi le spunem la televiziune cele ce le avem de spus! Văd că dumneavoastră v-ați luat în serios munca! Aveți deja câteva realizări frumoase în acest sens - în promovarea noastră a folcloriștilor, a cântăreților de muzică populară. Ați început cu câteva articole în revista pe care o conduceți, Din vatra satului, și-apoi au urmat câteva cărți tare frumoase, despre viața și emoțiile noastre, ale promotorilor cântecului popular. Nu mă rabd să
INTERVIU REALIZAT DE CĂTRE VASILE BELE (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345933_a_347262]
-
capitală, plimbând cu demnitate și apartinic mâța moartă de aur între Piața Universității și Piața Victoriei, fără griji și fără bani, ca la douăzeci de ani! Lipsiră, he-he! decât cei ce-s fruntea țării: partidele și linge-blidele, analiștii și mogulii, folcloriștii patriotici, liicenii și patapievicenii, maneliștii și romalele, ăștia din urmă de înțeles, că la ei goldeanu e viață, iar viața e goldean! Lipsi și promulgatorul, că tocmai născuse în extazul televiziunilor care se străduiau, din răsputeri, să dea un ecou
ROŞIA SPONTANĂ GOLD CORPRATION de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 977 din 03 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347371_a_348700]
-
Cuget Românesc”, 2011, 237 pag., format A5, hârtie și tipar offset, copertă policromă, plastifiată, 16 lei; Cu ajutorul lui Dumnezeu, încheiem seria celor patru volume din seria Colindelor din Transilvania, la care se adaugă volumul Balade din Transilvania, culese de neobositul folclorist Pavel Rătundeanu-Ferghete de-a lungul ultimei jumătăți de veac. Precizăm, însă, că nu este specie folclorică, din care acest admirabil român să nu fi descoperit măcar câteva piese. Uneori acestea acoperă zeci de pagini, alteori greutatea manuscriselor însumează câteva kilograme
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
aici și a continuat cercetările și documentările despre tradițiile și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă transmise din moși strămoși locuitorilor localității de pe malul drept al Oltului și al Lotrului, precum și numeroasele legende transmise oral sau salvate în manuscrise de folcloriști. Din dorința de a nu se pierde obiceiurile moșnenilor din acest areal transmise din generație în generație neobositul Gh Efrim, cu un spirit mereu tânăr, a întocmit cu meticulozitate și răbdare lucrarea „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
DESPLETIREA CLIPEI Antologie de versuri, 332 pagini, A5 Prof. ELENĂ ANGHELUȚĂ BUZATU, SCRIITOR - poet - traducător , Foreign Languages Professor Butte Glenn Community College Oroville, California - UȘA: Am să închei pledoaria mea, drag cititor, citându-l pe prof. Ioan Popa (scriitor și folclorist) care spune că până Poetului Victor Burde este „adânc muiata în simțăminte și trăiri lăuntrice dintre cele mai profunde, iubirea, sub diversele ei ipostaze: iubirea-iubire, iubirea de mama, iubirea de neam, iubirea de toate ale lui - cântec, port și datini
VICTOR BURDE – DESPLETIREA CLIPEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372746_a_374075]
-
liceul "Dinicu Golescu" din Câmpulung și "Dimitrie Cantemir" din Breaza. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în anul 1967, unde a fost instruit de profesori iluștri, între care renumitul critic, istoric, scriitor și teoretician literar George Călinescu, folcloristul de anvergură europeană Mihai Pop, publicistul și diplomatul George Macovescu, etc. După absolvire a fost profesor, director adjunct și director al liceului "Mihail Sadoveanu" din comuna Borca, județul Neamț (1967-1975), apoi până în toamna anului 1988, inspector școlar de specialitate la
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
liceul "Dinicu Golescu" din Câmpulung și "Dimitrie Cantemir" din Breaza. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în anul 1967, unde a fost instruit de profesori iluștri, între care renumitul critic, istoric, scriitor și teoretician literar George Călinescu, folcloristul de anvergură europeană Mihai Pop, publicistul și diplomatul George Macovescu, etc. După absolvire a fost profesor, director adjunct și director al liceului "Mihail Sadoveanu" din comuna Borca, județul Neamț (1967-1975), apoi până în toamna anului 1988, inspector școlar de specialitate la
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
ițari, bondiță, brâu lat, cușmă de miel, ciorapi, opinci. Județul Prahova a fost reprezentat la festival de Ansamblul “Perinița” al Consilului Județean Prahova și de Ansamblul “Floare de cireș”, din Bănești. Ansamblul “Perinița” a fost înființat în anul 1978 de către folcloristul, profesor Constantin Manolache. Și-a propus să facă cunoscut folclorul românesc și, in mod deosebit, prahovean, în țară și în lume. Este laureat al numeroase concursuri naționale și internaționale. Este compus din tineri, fete și băieți, de diferite profesii. Au
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
armatele române la Plevna, savantul Constantin LEVADITI, unul dintre fondatorii inframicrobiologiei moderne, Paul BUJOR, creator de școală în fiziologia animală românească, Costache NEGRI, fost pârcălab al Galațiului, scriitorul Jean BART, romanciera Hortensia PAPADAT - BENGESCU, sciitorii Iordan CHIMET sau Nicolae DUNĂREANU, folcloristul Tudor PAMFILE, Iosif IVANOVICI, comandantul fanfarei din Galați, autorul valsului ’’Valurile Dunării’’, pictorul Nicolae MANTU, Paul și Ecaterina PAȘA, fondatorii primei colecții muzeistice din Galați, actorii Ion și Alexandru VLĂDICESCU, matematicianul Victor VÂLCOVICI, matematicianul Dan HULUBEI, muzicologul Dimitrie CUCLIN, pictorul
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
sărbătoarea este cunoscută și sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inatoarea, fiind cunoscută ca ziua sacrificiului ritualic al porcului, dar și a purificării. De această dată sunt legate o serie de mituri, credințe, obiceiuri și tradiții populare românești. Originile sărbătorii Folcloristul Petru Caraman consideră că obiceiul tăierii porcului din ziua de Ignat își află rădăcinile în tradițiile antichității romane. Lumea romană practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 și 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine, zeu al semănăturilor. Porcul
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
Atunci nu mai este nimic de făcut, națiunea mergînd spre viitorul ei ca boul la apă". Domină însă prezența tradiționalismului, susținut de istorici de renume, cum ar fi lorga și alimentat de anchetele sociologilor, cum ar fi Dimitrie Gusti, ale folcloriștilor, ca de exemplu Constantin Brăiloiu, și sublimat de un filosof-poet ca Blaga. Metodele de investigare ale lui Gusti sau Brăiloiu sînt modeme, dar rezultatul cercetării și mesajul sînt în serviciul națiunii, acaparată de izvoarele țărănești și idealizată în durata și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ciobănașului, concepută ca o adevărată nuntă, manifestarea unui vechi substrat trac, alții au aflat aici marca unei culturi ortodoxe. În De Zalmoxis à Gengis Khan (Paris, 1970), Mircea Eliade face un bilanț al acestor studii și revenind asupra orientărilor istoricilor, folcloriștilor, filosofilor subliniază confruntarea a două demersuri opuse în analiza Mioriței: cea a tradiționaliștilor și cea a moderniștilor. "Cum era de prevăzut, această tendință aproape generală de a izola Miorița de ansamblul poeziei populare românești și de a o proiecta, singură
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
, Alexandru I. (4.XII.1921, Valea Stanciului, j. Dolj), folclorist. Este fiul Mariei (n. Dobrotescu) și al lui Ion Amzulescu, țărani. Face studii secundare la Craiova (1930-1938) și studii universitare la Facultatea de Litere din București (1938-1942), devenind doctor în filologie al Universității din București (1968) cu teza Balada populară
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
sectorului de folclor (1971-1983). A fost redactor-șef al „Revistei de etnografie și folclor” (1980-1985) și membru în colegiul de redacție al revistei „Datini”. Colaborează și la „Demos” (Berlin), „Limbă și literatură”, „Memoriile Comisiei de folclor”. În generația sa de folcloriști, A. se distinge prin volumul și calitatea lucrărilor, ilustrându-se atât în cercetările de teren și textologie, cât și în studiile monografice și în propunerile de sinteză novatoare (teoretică și practică). Primul său exercițiu folcloristic, izvorât din cercetarea pasionată de
AMZULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
de referință. Nu lipsită de interes este și Introducere în opera lui Petre Ispirescu (1987), unde se argumentează pentru prima dată în mod convingător ideea că autorul lucrării Basmele românilor nu a fost un simplu colportor și tipograf, ci un folclorist și un scriitor, tălmăcind narațiunile populare în limbajul său propriu și lăsând posterității un semnificativ jurnal și unele însemnări de călătorie. Lectura operei (1986) îl relevă pe A. ca pe un avizat cronicar al edițiilor, unul dintre cei mai activi
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
și refrenul colindelor românești, respectiv despre variantele românești ale snoavei referitoare la femeia necredincioasă). Istoria folclorului și a folcloristicii a intrat, de asemenea, în atenția colaboratorilor, aceștia abordând subiecte ca Academia Română și folclorul, Ion Bianu și folclorul nostru, Ovid Densusianu, folclorist (Ion Mușlea), istoricul revistei „Șezătoarea”, activitatea lui M. Gaster (Artur Gorovei). În aceeași categorie ar intra și studiile lui Valeriu Bologa, Gh. Bogdan-Duică și Ion Breazu despre interesul unor învățați străini arătat folclorului românesc, ca și paginile lui David Prodan
ANUARUL ARHIVEI DE FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285398_a_286727]