404 matches
-
de clasificare a materialului. Anul acesta se împlinește un sfert de veac de când sunteți invitată la diferite manifestări internaționale, de când urmăriți îndeaproape grupurile artistice românești, atât cele din țară, cât și cele din afara granițelor ei. Cum este privită de străini folcloristica românească și, în genere, folclorul nostru? Ce lucruri deosebite ați descoperit în toți acești ani? Pentru specialiști, folclorul nostru este o străveche ramură a culturii indo-europene și țin foarte mult la el tocmai pentru că sesizează acest substrat, asta în afara faptului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ca și În timpurile moderne, aici, la confluența intereselor de expansiune a trei mari imperii, pare totuși de domeniul miracolului. Tradiția istorică despre Întemeierea statelor românești este o lucrare ce adună, Într-o viziune originală, datele cercetării din domeniul istoriei, folcloristicii, literaturii, reprezentând un element de sinteză și de noutate pe tărâmul raportului dintre tradiție 6 Ion Toderașcu, Studiu introductiv la Gh. I. Brătianu. Unitatea românească - discurs istoric, p XI; (Originile și formarea unității românești, Ed. Universității Al. I. Cuza, Iași
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
a lui Ares), tatăl gemenilor Romulus și Remus. În cinstea Florei se organizau, primăvara, serbări în care aveau loc jocuri sportive și cortegii florale. Serbările numite floralii erau celebrate și noaptea, la lumina făcliilor, de curtezane dezbrăcate, cu dansuri lascive. Folcloristica română remarcă practicarea procesiunii ielelor. Unele influențe s-au transmis și în sărbătoririle populare prepascale ale Floriilor. Acca Larentia este o zeitate arhaică a câmpiei, a sexualității și ocrotitoarea fecundității feminine. Unele mituri o identifică cu mama zeilor Lari, ocrotitorii
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Prenume: Dumitru, V. Data nașterii: 28 aprilie 1941, sat. Giurgioana, com. Podu Turcului, jud. Bacău Studii superioare: Facultatea de Filologie, Iași (1965), Facultatea de Filologie (limbi străine), București (1974). * Doctorat în filologie, 1998, cu teza „Importanța revistei Ion Creangă în folcloristica românească”, Univ. București (îndrumător, Mihai Pop). Activitate didactică: * profesor de limba și literatura română și director la Măcărești-Iași, la liceele 2, 3, 4 și Mihail Kogălniceanu, Vaslui, total, peste 40 de ani. * inspector la Comitetul de Cultură și Artă Vaslui
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
de comportament psihonevrotice sau de alt fel, îi interzicea orice pretenție de a se extinde asupra culturii umane, de a-și exercita aplicațiile interdisciplinare, împreună cu caracterologia, cu pedagogia, cu estetica, cu sociologia, cu istoria artelor și literaturii, cu mitologia și folcloristica, cu istoria religiilor, cu istoria civilizațiilor. Făcea acest lucru ca parte a unei strategii mai generale, de apărare a reflexologiei pavloviene, cea acceptată de sistem ca parte a ideologiei partidului politic unic al acelor timpuri. Explicația pavlovistă, materialistă și partinică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
care termenul o desemnează potrivit accepțiunii sale coșeriene și celelalte categorii ale "discursului repetat" au constituit în ultima sută de ani obiectul a numeroase analize venite din partea frazeologiei, gramaticii, lexicologiei, semanticii, etimologiei, stilisticii, psiholingvisticii, sociolingvisticii, poeticii, criticii și teoriei literare, folcloristicii și chiar a filozofiei. Dar, dincolo de această explozie disciplinară, în lucrarea de față ne interesează doar abordările de factură lingvistică ale fenomenului, indiferent dacă acestea s-au manifestat în aria lingvisticii propriu-zise sau în diverse discipline corelative. Din acest punct
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pentru a o accepta fără Îndreptățita reticență (cuvinte „dace” desemnând unele plante sedative, unele părți ale trupului și alte câteva, ipotetice). Folclorul medical al românilor este relativ bogat În observații, credințe și practici cu semnificație psihologică sau psihiatrică. Recunoscând În folcloristică, pe lângă valoarea istorică, și o capacitate de creație sociologică și medicală, studiul acestor elemente de etnopsihiatrie ne ușurează restabilirea imaginii bolnavului mintal din trecutul românesc. Concepută În spiritul amintit, promovat la noi În special de O. Densușianu (Ovid Densușianu, Folclorul
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
capacitate de creație sociologică și medicală, studiul acestor elemente de etnopsihiatrie ne ușurează restabilirea imaginii bolnavului mintal din trecutul românesc. Concepută În spiritul amintit, promovat la noi În special de O. Densușianu (Ovid Densușianu, Folclorul - cum trebuie Înțeles, București, 1937) folcloristica a condus la mari sinteze retrospective. Este suficient să amintim doar câteva din cele care au amplificat valoarea cunoașterii În acest domeniu, cum au fost cele ale lui Adolf Spamer: Die Volkskunde als Gegeneartwissenschaft, Berlin, 1932; Ausdrucksformen, Wort und Idee
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
vedere, E.M. Cioran avea dreptate. M. Vulcănescu făcea observații în același sens 4. Din care cauză, când observăm că României i se consacră, în continuare, numere monografice, în reviste specializate de etnografie (de ex. Ethnologie française nr. 3/1995), balcanistică, folcloristică etc. încercăm o mare dezamăgire. înseamnă că aceasta este imaginea predominantă în Occident, în comunitatea științifică internațională. La care se mai adaugă, bineînțeles, Dracula, cimitirul vesel de la Săpânța și alte kitsch-uri folclorice. Problema, pusă cu acuitate și între cele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
zoroastrieni din Kerman, „pline de imagini mici, stângace, reprezentând modul în care păcatele omului vor fi pedepsite în infern”4. Încercările lui Hasdeu sunt cu atât mai relevante cu cât semnificația spațiului literar persan sau iranofon pentru cercetările autohtone de folcloristică a devenit în general un loc comun, dar gol. Romanele orientale ca Sindipa și Halima ar fi ajuns în literatura română din India, trecând prin Persia în Bizanț și apoi în Principatele Române, de cele mai multe ori prin intermediul manuscriselor grecești - iar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
un panaceu. Nici folclorul nu scapă de sita ideologică. Sînt amendați Alecsandri, C. Dem. Teodorescu, care ar fi cules doar balade și doine în consens cu interesele claselor exploatatoare. În realitate ar fi fost refuzat acel folclor cu miez revoluționar. Folcloristica cu amprentă marxistă reselectează textele în grilă maniheistă. Mihai Beniuc, partinic în Despre poezie (ESPLA, 1953), susține fără argumente sau exemple reale: "Poezia noastră populară, mai ales cea epică, are un pronunțat caracter de clasă, de luptă de clasă. Ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
În Muzeul Fălticenilor există ceva În acest sens. Mi-au adus multă bucurie aprecierile Dstră și faptul că urmăriți să cunoașteți modesta mea activitate. Sunt prea puțin folcloristă, deoarece lucrările mele sunt mai mult din domeniul istoriei literare și a folcloristicii. Mă pasionează cercetarea documentelor. Munca mea didactică și de directoare, ca și problemele diferite ale vieții, dar poate și o exigență exagerată față de propriile mele lucrări, au făcut ca numele meu să apară mai rar. Lucrez și În domeniul literaturii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fiului de împărat, membrii cuplului nou format fiind ipostaze umane ale divinităților vegetaționale. Dacă Urmă Galbână face să crească flori solare pe drumul parcurs de el, fecioara izolată în sacru este îmbrățișată de flori mirifice, ca expresie a opoziției dinamicstatic. Folcloristica a văduvit eroul de capacitatea nativă de a avea însușiri supranaturale, accentuând rolul majoritar al ajutoarelor năzdrăvane. Dar tinerii aleși au prefigurate de la naștere puterile revitalizante, sub forma metaforică a indiciilor vegetale (plantele însămânțate pe drumul feciorului, în acord cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
R., Plante medicinale și veninoase, Cernăuți, 1934. 130. Vatamanu N., De la începuturile medicinei românești, București, Editura Științifică, 1966. 131. Voiculescu V., Toate leacurile și îndemânarea, București, 1937. 132. Voronca Elena, Datinele și credințele poporului român, Cernăuți, 1903. 133. Vrabie Gh., Folcloristica română, București, 1968. 134. Vrabie Gh., Folklorul, obiect, principii, metodă, București, 1970. 135. Xenopol A.D., Istoria românilor, Iași, 1890. CAZUL EMINESCU Este încetățenită părerea că boala de care a suferit Eminescu a fost paralizia generală progresivă. Deși unii psihiatri, cunoscând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Voicu (1960-1968), Radu Mavrodin, Vasile Vasilescu (în Contemporanul), Georg Berger (Neuer Weg), M. George, G. Bilca, M.G., G.M. ș.a. În opera să selectivă se cuprind: Lexic regional (colaborator; 1960); Cercetări literare. Studii, eseuri și articole de istorie și teorie literară, folcloristica. literatura comparată etc. (E.P.L., 1969); Istoria literaturii române. Vol. III. (Tratat academic colectiv, colab. cu studiul: Familia, Tribuna și alte publicații transilvănene din epoca). București, Ed. Academiei, 1973; Dicționar de termeni literări (Colectiv, București, Ed. Academiei, 1976); Artă și literatura
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
cele din ultimii 1015 ani: Ucraina, Federația Rusă, Estonia, Letonia, Republica Moldova, Franța, SUA, Japonia, India. Începând cu anul 1954, George Muntean a publicat peste 3 000 de articole, cronici literare, eseuri, recenzii, studii de istorie, teorie și critica literară, estetică, folcloristica, politologie, reportaje, portrete literare, evocări, interviuri în diferite reviste și ziare românești și străine. Numele său figurează în peste 80 de volume apărute în țară și în străinătate. Activitatea sa de critic și istoric literar, folclorist, editor, conferenfiar public, militant
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
375 99. VANCEA, PETRE P. (1930-2007) medic și profesor ........... 378 100. ZBRANCA, EUSEBIE (1938-2010) medic și profesor ................ 382 ADĂSCALIȚEI, VASILE (1929-2007) PROFESOR, FOLCLORIST și ESEIST Dascăl prețuit de generații de studenți, cercetător remarcabil, reprezentant de frunte al școlii românești de folcloristică, prof. univ. dr. Vasile Adăscăliței și-a consacrat cinci decenii de „permanentă căutare“ culegerii, arhivării și investigării teatrului folcloric și a unor obiceiuri tradiționale. S-a născut la 24 aprilie 1929, în satul Florești, comuna Huruiești, județul Bacău. A urmat
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a fondat Arhiva Seminarului Folcloric al Facultății de Litere de la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași și a coordonat Buletinul Societății studenților folcloriști din România. În calitate de cadru didactic universitar s-a afirmat constant ca un foarte bun specialist în domeniul folcloristicii către care simțea o reală chemare interioară. În cursurile sale, ca și în multe din articolele publicate în acei ani, a abordat cu profesionalism probleme de teorie literară referitoare la afirmarea acestei discipline ca ramură a literaturii naționale. Concepțiile din
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
articolele publicate în acei ani, a abordat cu profesionalism probleme de teorie literară referitoare la afirmarea acestei discipline ca ramură a literaturii naționale. Concepțiile din acest domeniu se regăsesc și în lucrarea de sinteză publicată spre sfârșitul carierei sale universitare - Folcloristica literară. Genurile și speciile creației populare (Iași, Universitatea „Al. I. Cuza“, Facultatea de Litere, 2001). Fiind el însuși un pasionat culegător de folclor, dorea ca și studenții să cunoască, să îndrăgească și să valorifice în cât mai mare măsură această
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. Prin tot ceea ce a reușit să înfăptuiască în plan profesional de-a lungul carierei sale, prof. dr. Vasile Adăscăliței va ocupa pentru totdeauna un loc de cinste între cei mai prestigioși teoreticieni ai folcloristicii românești. ADOC-MANOLE, GABRIELA (1926-2002) SCULPTORIȚĂ Personalitate ieșeană din domeniul artelor plastice, Gabriela Adoc Manole a fost un nume de prestigiu pentru sculptura românească. S-a născut la 14 noiembrie 1926, în satul Pleșani, comuna Trușești, județul Botoșani. În anul 1927
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
2005), Limbă și cultură românească în Basarabia (2007), Dicționar de viticultură (2008), Dicționar de pomicultură (2008), Manuscrisul lui Alexei Mateevici de la Mărășești (2008). A îngrijit numeroase ediții critice, între care: Scrieri alese de Matilda Cugler-Poni (1971), Studii de lingvistică și folcloristică de A. Lambrior (1976), Mite Bălăuca de E. Lovinescu (1980), Scrieri de Al. Mateevici (1989), Poezii noo de Ioan Cantacuzino (2005), Scrieri - Vrăbioiul alb și Viața mea de Titus Hotnog (2005), Limba noastră și alte scrieri de Al. Mateevici (2008
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
celor de ieri, vol. II (1913- 1916), ediție de Stelian Neagoe, Editura Humanitas, București, 1991. 858. Nicolae A. Andrei, Gabriela Braun și Albert Zimbler, Institutul de editură și arte grafice Samitca din Craiova, Editura Aius, Craiova, 1998. 859. Tiberiu Alexandru, Folcloristică, organologie, muzicologie. Studii, vol. II, Editura Muzicală, București, 1980. 860. Radu Cosașu, „Scrisoare deschisă către un israelian”, Dilema Veche, nr. 6, 20 februarie 2004, p. 10. 861. Adrian-Silvan Ionescu, Moda românească, 1790- 1850. Între Stambul și Paris, Editura Maiko, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Procedura a fost atît de bizantină că foarte mulți colegi din facultate, chiar și dintre acei care n-au simpatie pentru mine, au fost indignați. Alături de decan, V. Arvinte, fanarioții care m-au lucrat (cu voturi!), este un geniu al folcloristicii, V. Adăscăliței, un recenzent de 50 de ani, Al. Andriescu (conf[erențiar] fără doctorat!) și geniul cosmic V. Stoleru (Val. Panaitescu), Don Basilio din Țicău! S-a acceptat, în schimb, să se transforme postul de lector în conferință, pentru a
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
aici. În cercetarea literară acest concept s-a instaurat prin eforturile formaliștilor ruși din primele decade ale veacului, prin contribuția școlii lingvistice de la Praga *1, ale psihologiei germane "gestaltiste" ca și prin studii mai recente datorate lucrărilor de lingvistică și folcloristică modernă. Pentru reacțiile creionate mai sus, ale criticii moderne, conceptul de structură a constituit granulul inițial in jurul căruia a cristalizat treptat ansamblul teoriei. Referindu-se tocmai ia organizarea internă, "secretă" a materialului literar, conceptul de structură a sedus inteligențele
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
Sectorului de istorie literară de la Centrul de Lingvistică, Istorie literară și Folclor, transformat din 1990 în Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, instituție al cărei director a fost din 1970 până în 1975. Rezultatele cercetărilor sale, contribuții de istorie literară, de folcloristică sau de literatură comparată, au apărut în „Studii și cercetări științifice” (filologie), revistă în care a debutat în 1955, devenită în 1964 „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revista arhivelor”, „Viața românească”, „Iașul literar
TEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290144_a_291473]