1,004 matches
-
Este receptiv și foarte interesat de conținutul informației vehiculate pe cale orală, iar capacitatea de înțelegere a vorbirii este bună. Emiterea fonemelor: pronunță corect, izolat și în cuvinte, fonemele: a, o, u, e, i, p, b, t, d, m, r; substituie fonemele: f (p), v (b), s (î), z(î), n(î); omite c, g, h, ț, ș, j; Examinarea deprinderilor de labiolectură: înțelege și execută comenzi verbale simple;indică obiecte , imagini, numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
d, m, r; substituie fonemele: f (p), v (b), s (î), z(î), n(î); omite c, g, h, ț, ș, j; Examinarea deprinderilor de labiolectură: înțelege și execută comenzi verbale simple;indică obiecte , imagini, numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
simple;indică obiecte , imagini, numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește forma de plural a substantivelor; comunicarea spontană se realizează cu dificultate, utilizează un vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
numite verbal; receptează și reproduce foneme; receptează , înțelege și reproduce cuvinte simple monosilabice și bisilabice; receptează și înțelege la nivel suficient propoziții simple, comenzi simple. Comunicarea verbală - nivelul de dezvoltare a limbajului verbal: coarticulează corect două foneme; coarticulează incorect trei foneme; coarticulația consonantică este deficitară; pronunță corect cuvinte monosilabice; pronunță corect cuvinte bisilabice; nu folosește forma de plural a substantivelor; comunicarea spontană se realizează cu dificultate, utilizează un vocabular redus, deseori folosește doar câte un cuvânt pentru a ilustra o situație
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
În etapa a 3-a a intervenției am avut ca obiectiv identificarea de către copil a stimulilor sonori verbali. În această etapă subiectul a făcut progrese nivelul identificării cuvintelor cu conținut tematic divers, a cuvintelor simple (cu structură CVCV) care conțin foneme paronime unde întâmpina dificultăți la începutul programului, dar la cuvintele cu structură mai complexă întâmpină dificultăți. De aceea am ales la început cuvinte care îi erau familiare, introducând treptat câte un cuvînt nou. Prin această metodă am urmărit și dezvoltarea
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
pe parcursul experimentului s-au realizat 4 reglaje la aparatul de implant, ceea ce a influențat demersul terapeutic), perceperea și înțelegerea limbajului fiind posibile. La nivelul dezvoltării limbajului și a abilităților de comunicare se remarcă creșterea volumului vocabularului, emiterea corectă a majorității fonemelor, utilizarea propozițiilor în vorbirea curentă, dezvoltarea abilității de interacțiune verbală. Se recomandă continuarea activităților de antrenament auditiv verbal: exerciții de discriminare, identificare și recunoaștere a stimulilor verbali, exerciții pentru dezvoltarea înțelegerii auditive, și a celor de formare a competențelor de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
curentă, dezvoltarea abilității de interacțiune verbală. Se recomandă continuarea activităților de antrenament auditiv verbal: exerciții de discriminare, identificare și recunoaștere a stimulilor verbali, exerciții pentru dezvoltarea înțelegerii auditive, și a celor de formare a competențelor de comunicare verbală: exersarea pronunției fonemelor în diverse structuri verbale, coarticularea consonantică, dezvoltarea vocabularului, însușirea părților gramaticale și a structurii morfosintactice a frazei. Utilizarea sistemului FM în activitățile didactice cu elevii hipoacuzici « Lumea celor care nu ... aud este o lume a tăcerii » ar spune unii. Este
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
cu cele asociate categoriei de produs. Pentru substantivele proprii, nu putem vorbi de semnificat la fel ca și în cazul cuvintelor din lexic. Referentul lor evocă un ansamblu deschis de contexte istorice, geografice, iar semnificantul lor, constituenții lor sonori (silabe, foneme) sau ortografici eliberează conotații. Publicitatea deja menționată pentru ceasul de lux "Corynthe" (vezi cap. 10) exploatează faptul că acest oraș aparține Greciei antice și este asociat zeilor, eternității, arhitecturii de marmură, perfecțiunii geometrice etc. Ea exploatează, de asemenea, faptul că
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în perioada pre-,peri-,post-linguală a copiilor cu deficiență de auz. Este o baterie de teste ce poate oferi informații privind modul în care copiii reacționează la sunete și zgomote din mediul înconjurător; sunete produse de instrumente muzicale; vocea umană, foneme, nume de persoane;cuvinte cu diferite numere de silabe; cuvinte monosilabice; propoziții; întrebări simple. Prezentarea sintetică a testelor din cadrul bateriei EARS: LIP (Profilul Progresului Auditiv); MTP (Monosilabic- Trochee- Polisilabic); Cuvinte monosilabice închise;Testul de percepție verbală pentru copiii cu deficit
Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
-
activ și a probabilității de a opera cu acele categorii lexicale și semantice specifice vârstei cronologice. 10Recomandări: gimnasticfonoarticulatorie și respiratorie; antrenarea și dezvoltarea deprinderii de citire labialși pronunțare imitativa cuvintelor; exersarea și interiorizarea analizei și sintezei fonetice la nivel de fonem/grafem, silabă, cuvânt și propoziție. 11Terapia logopedic Exercițiile logopedice au început cu gimnastica fonoarticulatorie, care a continuat, de altfel, pe tot parcursul terapiei. S-au desfășurat ăi exerciții de educare a echilibrului inspir-expir, de vorbire ritmicși expresiv onomatopee, interjecții, comenzi
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
ș, ț-z, c-g, t-dă, și a grupurilor de sunete ce, ci, ge, gi, ghe, ghiprin folosirea procedeelor logopedice specifice, insistându-se și pe diferențierea fonematică. S-a asociat apoi fenomenul pronunțat corect cu simbolul său grafic grafemulă. Fonemele au fost apoi introduse în silabe, apoi în cuvinte, în poziție inițială, finalși mediană, făcându-se permanent exerciții de citire labială, antrenament fonoarticulator și analizși sintezfonetică. De altfel, principala metodfolosita fost cea foneticanaliticăsintetică. S-a urmărit și adaptarea de către copil
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
a îmbolnăvit de scarlatină, dupcare a contactat o otitpurulentă. Mama își amintește că, dupscarlatină, Andrei a început saibîntârzieri în dezvoltare, nu mai reacționa la sunetele de intensitate obișnuită, iar ulterior vorbirea sa s-a dezvoltat mai greu. Nu diferențiazde obicei, fonemele apropiate, consoanele sonore și cele surde -b și p ,d și t, g și c, șuierătoarele și siflantele s și z, j și ș etc. Face greșeli în cuvintele în care se găsesc alăturate mai multe consoane. Etapele proiectului de
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
agregat funcțional cu valențe multiple și diversificate. Aceste elemente sînt însă complexe sistematice de unități care, antrenate în lanțul comunicativ, asigură transmiterea informațiilor, fiecare dintre complexe cuprinzînd în sfera lui tipuri diferite de astfel de unități. Astfel, sistemul fonologic cuprinde fonemele, sistemul morfologic, părțile de vorbire și categoriile gramaticale, cel sintactic, unitățile, funcțiile și relațiile sintactice, sistemul lexical, totalitatea cuvintelor și mijloacelor de creare a cuvintelor, iar cel stilistic, stilurile funcționale, modalitățile expresive și tipurile de trăsături individualizatoare ale discursului. Așa cum
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
comunicării interromanice, Dumitru Copceag pornește de la teoria lui Ferdinand de Saus-sure, după care orice cuvînt dintr-o limbă reprezintă o asociere dintre un semnificat (o imagine a unui obiect) și un semnificant (o imagine acustică). Dacă sunetele cu valoare fonologică (fonemele) dintr-o limbă sînt sunete-tip, înseamnă că și imaginile acustice ale cuvintelor sînt imagini-tip sau tipuri sonore, adică ansambluri de trăsături comune tuturor variantelor realizate în mod concret în vorbire. În cazul unui cuvînt interromanic, gradul de abstractizare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
că problemele de comunicare ale elevului au dispărut. Confruntându-se cu materia cuvântului pentru a învăța să-l scrie și să-l citească, copilul trebuie să fie, în primul rând, atent la mai multe lucruri: la cuvântul întreg, la fiecare fonem/ grafem în parte, la spațiul grafic etc. De aici și dificultățile ce pot apare în planul achiziției scris- cititului. Practica pedagogică arată, de pildă, că școlarul întâmpină dificultăți în aplicarea regulilor de ortografie și de punctuație care, în procesul instruirii
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
nu în ultimul rând, ale nivelului intelectual. Deficiențele în percepțiile vizuale, auditive sau tulburările limbajului oral pot determina „pregătirea” incompletă a copilului pentru învățarea actului lexico- grafic. Reușita în activitatea de citire presupune diferențierea vizuală a grafemelor, discriminarea auditivă a fonemelor corespunzătoare grafemelor, stabilirea unei legături asociative conștiente între fiecare fonem și grafem, sinteza lexicală la nivel de silabă și cuvânt, citirea în gând etc. Pe de altă parte însă, scrisul este o activitate motorire fină, complexă și diferențiată, a cărei
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
vizuale, auditive sau tulburările limbajului oral pot determina „pregătirea” incompletă a copilului pentru învățarea actului lexico- grafic. Reușita în activitatea de citire presupune diferențierea vizuală a grafemelor, discriminarea auditivă a fonemelor corespunzătoare grafemelor, stabilirea unei legături asociative conștiente între fiecare fonem și grafem, sinteza lexicală la nivel de silabă și cuvânt, citirea în gând etc. Pe de altă parte însă, scrisul este o activitate motorire fină, complexă și diferențiată, a cărei formare este laborioasă și de lungă durată. Dezvoltarea psihomotorie a
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
defectuoase funcționări a reglajului verbal. După Milea (1988), este constituită dintr-un complex de tulburări funcționale determinate psihogen care constau îndeosebi în dereglarea coordonării activității musculaturii care intervine în fonație. Se constată o dezordine de pronunțare, mai ales a unor foneme, dar și dificultăți de articulare a cuvintelor. Din acest motiv, unele sunete și cuvinte vor fi emise cu greutate. La aceste dificultăți de pronunțare se asociază unele manifestări motrice, cum ar fi crispări, grimase, cât și palpitații. Se disting următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Din acest motiv, unele sunete și cuvinte vor fi emise cu greutate. La aceste dificultăți de pronunțare se asociază unele manifestări motrice, cum ar fi crispări, grimase, cât și palpitații. Se disting următoarele forme: bâlbâială clonică - repetarea convulsivă a unui fonem, a unei silabe (de obicei, repetarea primei silabe); bâlbâială tonică - este forma cea mai severă și se manifestă prin întreruperi, blocaje mai mult sau mai puțin importante ale cuvântului, asociate adeseori cu spasme respiratorii, o mare tensiune motrică, sincinezii. Între
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cărei origini pot fi urmărite până în Antichitate. Cu toate acestea, termenul de textem ca atare este o creație metalingvistică relativ recentă, care s-a impus în cercetarea filologică internațională începând cu deceniul al șaptelea, prin analogie cu mai cunoscutele concepte fonem, morfem, semantem etc. De atunci încoace, termenul a fost utilizat în trei accepțiuni principale. 1.2.1. Prima dintre aceste accepțiuni se asociază cu studiile incipiente ale așa-zisei "lingvistici a textului"1 germane, în special cu cercetările lui Walter
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lîngă "Comcereal", turnul siloz, se grăbesc să intre, anomalia de masă narativă din mediul feroviar și din oricare mediu ordonat, kilometrice bețe de fier înghite mămăliga națională, mană cerească, Zorleni măsura ponderată de imprevizibil care face o stație, fonologic desemnează fonemul, ne apără sindicatul Blocul Funcțional Feroviar, mii fantezii suscită printre călători, jocuri de cuvinte prin compartimente comportamente, cel literar inclus, Banca releul mai scund, în aer o undă de căldură, dincolo de geam același sens al variației, amănuntul tot grafic, APĂ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
auz sesizează atât de bine ceea ce li se vorbește încât se poate spune, la modul figurat, că „aud cu ochii”; -sunetele se pot diferenția pe buzele și pe fața vorbitorului pentru că prezintă deosebiri sesizabile în articulare; -insuficiențele vizuale în identificarea fonemelor se suplinesc prin studiul imaginilor de ansamblu și prin contrubuția intelectului; -exersarea văzului pe baza unui antrenament progresiv, explică însușirea și nivelul de însușire a labiolecturii; -confuziile între sunetele omorganice se lichidează prin exerciții speciale de diferențiere și prin participarea
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
închegată exclusiv din cuvinte. Spectacolul liric, fie că e travestit în măști ironico-parodice, fie că e saturat de performanța tautologiilor, nu estompează accentele de elegie, nici viziunea asupra universului. În Holorime (1986), considerat volumul cel mai omogen, poetul, folosind aceleași foneme, construiește enunțuri cu sensuri diferite: „În ce rumori, printre flaminge,/pe apă, soarele naval!/ Pe apă, soarele-n aval;/în cer, umori; printre flaminge,/același freamăt, însă, -rut/pe fața apelor (ard, oare?);/ pe fața apelor, ardoare./ Același freamăt, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
comunicarea non-verbală. III. Domeniul cognitiv: Citire scriere comunicare are formate abilitățile de citire și scriere corectă, (cu mici omisiuni, adăugiri, înlocuiri) lizibilă, în ritm propriu, a unităților lingvistice (literelor mari de tipar/sunetelor /silabelor, cuvintelor, propozițiilor simple): realizarea corespondenței între fonem și grafem; citirerea, cu voce tare, selectiv, în ritm propriu a literelor, silabelor, cuvintelor mono-, biși trisilabice; punerea în corespondență a unor enunțuri simple cu suportul imagistic corespunzător. nu întâmpină dificultăți în transcrierea cuvintelor, propozițiilor, texte de dificultate redusă, respectând
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
analiză fonematică, ameliorarea tulburărilor de pronunție și articulație (să pronunțe corect prin citire labială/vibrațiile aparatului fono-articulator sunetele p, b, t, d, n, grupurile de litere ce-ci , ge-gi, che-chi, ghe-ghi); formarea și dezvoltarea capacității de percepție și diferențiere a fonemelor integrate în silabe și cuvinte simple; formarea și dezvoltarea capacității de comunicare prin limbaj oral și scris (denumirea obiectelor, denumirea acțiunilor, asocierea cuvântului scris cu obiectul/acțiunea corespunzatoare); dezvoltarea abilităților de a formula oral și în scris structuri verbale cu
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]