399,591 matches
-
Stăpâniți de deșartă trufie!"Sfântul Ioan Casian accentuează aici abilitatea ciudată a unora de a găsi un "alibi"pentru toate greșelile duhovnicești, de a se îmbrăca pe sine într-o pseudosmerenie, care constituie cea mai subtilă și cea mai periculoasă formă a trufiei. Aceasta, conform părerii unanime a Sfinților Părinți, după ce apare ca neglijentă devine curând justificată prin argumente pseudo-duhovnicești și a fost acceptată, încetul cu încetul, ca regulă. Aici a apărut, de exemplu, ideea - absolut necunoscută și îndepărtată de tradiția
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_0.html [Corola-blog/BlogPost/366664_a_367993]
-
atinse anume obiective. O explicație științifică are două componente esențiale: 1) ceea ce trebuie explicat - definit prin termenul explanandum; 2) ceea ce explică - definit prin termenul explanans. Din punct de vedere sintactic, explicației îi sunt impuse două cerințe formale: 1) să aibă forma unei inferențe, deductivă sau inductivă, de la explanans la explanandum; 2) să aibă caracter nomologic (gr. nomos ,,lege” și logos ,,discurs” - care exprimă legi obiective), explanansul să conțină cel puțin un enunț cu caracter de lege. O explicație satisfăcătoare trebuie să
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
dintre explanans și explanandum; - caracterul și conținutul informației inclusă în explanans și explanandum. Dintre acestea, cel mai mult analizată este explicația deductiv-nomologică. Ea are structura formală a unui raționalment deductiv ale cărei premise (explanansul) conțin cel puțin o lege de formă universală și a cărei concluzie (explanandumul) e o consecință logică a premiselor. Forma cea mai importantă a explicației deductiv-nomologice se caracterizează prin faptul că explanansul său este format din una sau mai multe legi universale care au caracterul unor legi
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
Dintre acestea, cel mai mult analizată este explicația deductiv-nomologică. Ea are structura formală a unui raționalment deductiv ale cărei premise (explanansul) conțin cel puțin o lege de formă universală și a cărei concluzie (explanandumul) e o consecință logică a premiselor. Forma cea mai importantă a explicației deductiv-nomologice se caracterizează prin faptul că explanansul său este format din una sau mai multe legi universale care au caracterul unor legi empirice, factuale, care leagă diferite aspecte observabile ale evenimentului de explicat. Aceste legi
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
a unei informații statistice mai restrânse; - inductiv statistică, ce constă în subsumarea nedeductivă a unui eveniment față de anumite legi statistice. Dacă în explanansul unei explicații sunt solicitate legi statistice, atunci trebuie recunoscut și modelul probabilist. O lege statistică simplă are forma: probabilitatea statistică a producerii unui eveniment G în condițiile F este R. Adică, p( G,F) = R, unde R < r < 1. Explanansul unei explicații inductive statistice nu implică explanandumul, ci doar îi conferă un puternic suport inductiv, confirmativ, deci o
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
finalității în biologie. Nevoia de a înțelege lucrurile s-a născut din posibilitatea omului dobândită de timpuriu, în experiență, de a explica” (T. Dima, Explicație și înțelegere, vol. II, Editura Graphix, Iași, 1994), însă trecerea lapidară, în revistă, a principalelor forme ale explicației, ca de altfel și cele mai tari explicații nu ne duc la concluzia că puterea noastră de înțelegere este mai mare și nici la a afirma că o explicație foarte bine formulată poate duce la o înțelegere de
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
neprevăzute ale oricărui sistem de gândire și a tras din ele învațăminte noi și concluzii care contrazic sistemul. Raționalitatea vestică, cu toate avantajele sale, are un defect cardinal: mereu judecă faptele după ,,concluzia lor logică”. Acest lucru tinde să promoveze forme de extremism intelectual sau înțelegere trunchiată la persoanele fără o experiență de viață variată, pentru a susține o viziune lărgită. Consecința unei astfel de raționalități este, aproape de fiecare dată, o minte excesiv de sofisticată sau culturalizată, care se inchide singură în
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
rămas ca ultimă opțiune de anvergură decât să alunge în mod fățiș din perimetrul ontologic al actualității Omul-Ființă - singura entitate conștientă de faptul că trebuie să valorizeze, în integralitatea lor, resorturile încărcate de finețe ale verbului „a gândi”. Perspectiva noii forme de imperializare postmodernă (cu alte cuvinte, vorbim aici despre o construcție conjuncturală, alcătuită dintr-o serie de structuri monolitice, uniformizante, de mare influență și dominație, analoage fostelor imperii din trecut) denotă, evident, epuizarea tuturor variantelor posibile de organizare superioară a
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
nuanțat despre construcție identitară și alteritate, atâta timp cât anularea definitivă a unicității Persoanei și, deopotrivă, a noțiunii de conștiință individuală, excluderea raportării Omului la Dumnezeul-Creator și, implicit, neatribuirea Creației universale în integralitatea sa divinității, eliminarea din existența mundană a Iubirii ca formă superioară de a trăi și a liniilor de forță ale moralității, damnarea fățișă, până la oprobiul public, evident, și includerea în arealul vetustului (catalogat, întotdeauna, drept involuant) a Persoanei care alege să meargă pe direcțiile anterior menționate, pornografizarea cu intenție a
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
permanență un important factor destabilizator pentru echilibrul precar al imperiilor de odinioară. Filozofii globalizării se străduiesc asiduu actualmente să compună în mod paradoxal, prin concepte fățiș dizarmonice, o „simfonie”, evident, zgomotoasă a iraționalului tutelar, bătând monedă pe faptul că actuala formă de înfrățire mondială - de anulare, mai corect zis, a diferențelor specifice dintre națiuni și de renunțare totală la divinitate - se vrea a fi, de fapt, trecerea la un etaj evolutiv superior al întregii omeniri. Înlocuirea binelui cu răul dominant, a
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
societății contemporane se vede că nu și-au însușit, în detrimentul umanității, nimic. În momentul actual, terorismul dă impresia că face și el în mod organic parte din filozofia de lucru a globalizării, nemaiputând fi abordat, în condițiile date, doar ca formă primitivă, dar concretă, pentru a distruge comandat, sub două dintre dimensiunile sale proprii - fizic și, mai ales, psihic -, Ființa umană. El trebuie analizat acum într-o cheie carateristică aproape atipică, ținând cont nu numai de efectivele care acționează la vedere
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
la care contribuie din plin și selecția mediatică a evenimentelor sângeroase) nu reprezintă altceva decât o viziune reducționistă asupra unui fenomen periculos, anume acela de a se ajunge în punctul de acceptare a crimei de către comunitatea globală ca pe o formă de „normalitate” existențială. După cum se știe, explorând cronologic firul istoriei, creionarea oricărui construct planetar antisocial, fundamentat tocmai pe această consimțire impusă a violenței dominante și pe lipsa de reacție imediată a Persoanei contra ascensiunii rapide a răului absolut, echivalează cu
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
căpeteniile neluminii, însă deosebit de relevantă în complexitatea ei, face referire concretă la gradul de evoluție spirituală a lumii (și a Universului, în genere), ce nu poate fi controlat discreționar de mintea umană, el constituind acea variabilă absolut independentă față de toate formele de organizare politico-socială închipuite de stratégii zeului NOM. Dacă ar fi plecat la drum cu preceptul lipsit de violență al păcii globale, dar și cu ideea că nu poți scoate din ecuația existenței umane factorul spiritual prin simplă lichidare fizică
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
ei, dacă dorește sau nu să fie parte activă dintr-un astfel de plan conceput, fără nici cea mai vagă urmă de dubiu, taman împotriva sa. Altfel spus, lumea e plesnită peste față cu propiile-i mâini, în cea mai uluitoare formă de legalitate. Cu toate astea, aidoma scriitorului român Panait Istrati, „Cred în această omenire. Ea există astăzi, ca și soarele în timpul nopții.” („Spovedanie pentru învinși”), deși, sșa cum se prezintă, deocamdată, pare a fi cel mai mare rateu al Omului
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
vina pentru prăbușirea ei viitoare nu va mai aparține doar procentului infim de vătafi oportuniști ai momentului. Sper că nu se va ajunge într-o zi ca istoria să diagnosticheze globalizarea, în raport cu amintitele constructe social-politice ale secolului XX, drept noua formă planetară de societate închisă, unde monstrul dictaturii oarbe să aibă, de astă dată, numai un singur cap. Mă tem de un singur lucru însă, anume că, dincolo de o figură de stil sau alta, așa se va și întâmpla. Magdalena ALBU
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
căci cel fără școala este inofensiv. Și ca întotdeauna, prostul dacă nu este fudul nu este prost destul. Iată altă vorbă adevărată. Dar nu cumva este el fudul, folosind tot egoismul ego-ului său, pentru ca mai apoi să cunoască și alte forme exagerate ale egoismului, precum răutatea față de semenii lui? Din punct de vedere filosofic, poate că prostia conține câte puțin din fiecare variantă expusă mai sus sau mai mult, ea este un soi de mixtură care le conține pe toate trei
DESPRE RĂUTATE ŞI PROSTIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1412944684.html [Corola-blog/BlogPost/352808_a_354137]
-
diplomatice. Ce voiau acești străini? De unde atâta interes pentru o țară relativ mica? Lăsând la o parte faptul că acest popor a fost binecuvântat de Dumnezeu să-și ducă traiul într-un spațiu în care se îmbină armonios aproape toate formele de relief, ceea ce particularizează acest neam între alte neamuri, e acel ceva special, de necontestat: ospitalitatea și gustul pentru frumos. Și dacă aurul „îl vedeai strălucind până și în noroaiele drumurilor”, la fel de strălucitoare și răspândite pretutindeni se descopereau talentele, simțirea
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
oprimare a adevărului, inclusiv în aceea neagră, perioadă numită comunism, nu de mult depășită, dar neuitată (în care pamfletul aproape dispăruse ori fusese marginalizat, supraviețuind în condițiile unui control bine orchestrat), romanul a găsit o cale prin care revolta ia forme puternice, camuflate în creații care folosesc alegoria, satira, ridiculizarea, antiteza, valorificarea resurselor de limbă, puterea de sugestie a cuvintelor ori cochetarea cu sensurile și semnificațiile acestora. Limbajul, ironia, devin mijloace ale pamfletului, asigurând forma atractivă a scrierilor prin umor. Speciile
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
o cale prin care revolta ia forme puternice, camuflate în creații care folosesc alegoria, satira, ridiculizarea, antiteza, valorificarea resurselor de limbă, puterea de sugestie a cuvintelor ori cochetarea cu sensurile și semnificațiile acestora. Limbajul, ironia, devin mijloace ale pamfletului, asigurând forma atractivă a scrierilor prin umor. Speciile literare ale acestor perioade se bazează pe alegorie (fabulă) și pe satiră (pamflet). Dar casă așterni pe hârtie, sub formă mascată, aceste reacții, trebuie să fii un bun observator al fenomenelor sociale, al tipologiilor
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
ori cochetarea cu sensurile și semnificațiile acestora. Limbajul, ironia, devin mijloace ale pamfletului, asigurând forma atractivă a scrierilor prin umor. Speciile literare ale acestor perioade se bazează pe alegorie (fabulă) și pe satiră (pamflet). Dar casă așterni pe hârtie, sub formă mascată, aceste reacții, trebuie să fii un bun observator al fenomenelor sociale, al tipologiilor umane și, evident, al tarelor societății. Un astfel de „colindător” prin lume, dornic să contribuie la înălțarea spirituală, am cunoscut în persoana domnului Nicolaie DINCĂ (Tony
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
măcelărie”. Ca și în alte situații (aluzii la Săpânța, model „Satira Duhului meu” a lui Grigore Alexandrescu - poezie foarte cunoscută devenită „expresia unei ironii superioare, desfășurată cu vervă” - ), autorul își manifestă plăcerea de a apela direct ori de a modifica forma unor citate celebre, așa cum se observă și în parafrazarea din „Leul și câinii”:”Prefă-te că-i asculți, dar rămâi vigilent.../ Sunt ei proști, dar mulți!”. În fine, sunt demne de reținut și alte procedee de subliniere a caracterului satiric
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
titlu: „Asemănarea cu realitatea e întâmplătoare, oare; oare; oare!”, menite a atrage atenția cititorului pentru a pătrunde în esența versurilor lecturate și a trage singur concluzii. Interesantă și plăcută, în același timp, este și ideea de a încerca folosirea diferitelor forme de versificație (datorată, probabil, plăcerii exercițiului). De exemplu, versificația coșbuciană („La oglindă”) în „Cine sare...” (fără a necesita morala): „grea povară pe cătun/ Că insul era nebun/ Nu era ca ăilalți hoți/ Jefuia vecinii toți/ Și au prins să se
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
nebun/ Nu era ca ăilalți hoți/ Jefuia vecinii toți/ Și au prins să se gândească/ Cum în plasă să le pice,/ Ce metodă să aplice”. Limbajul și ironia devin deja mijloace ale pamfletarului Nicolaie Dincă. Domnia sa asigură, în același timp, forma atractivă prin umor, urmând ideea „Ridendo castigat mores” (Prin râs se corectează moravurile) pentru a servi mesajului literar. În niciun moment nu-și pune întrebarea „Cui bono?” (Cui îi folosește? - L. Cassius, după Cicero,Philippica - Filipicele), pentru că are convingerea și
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
literar. În niciun moment nu-și pune întrebarea „Cui bono?” (Cui îi folosește? - L. Cassius, după Cicero,Philippica - Filipicele), pentru că are convingerea și speranța că mesajul se subînțelege, pentru că avem experiența unei perioade trecute, când românul își ,,molfăia” revolta sub forma acelor glume, bancuri, pamflete, care circulau din gură în gură, și aveau drept scop menținerea conștiinței civice ce doar aparent era îngenuncheată. Citim, ridicăm sprânceana a mirare, lăsăm să ne scape un zâmbet, o grimasă și, trebuie să recunoaștem deschis
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
Cea mai recentă carte a scriitorului orădean Teodor Dume, „Vitralii pe un interior scorojit”, a apărut în 2016, la editura „PIM” din Iași, și conține o colecție de 445 de aforisme, gânduri personale, micropoeme, unele dintre ele apropiindu-se prin formă și conținut de haiku. Textele sunt organizate în două secțiuni, prima conținând aforisme propriu-zise, așezate în pagină sub forma versurilor, iar a doua, micropoeme, organizate, în general, sub forma tristihului, a distihului sau chiar a poemului într-un vers. Tematic
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA;VITRALII PE UN INTERIOR SCOROJIT, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1459697413.html [Corola-blog/BlogPost/381086_a_382415]