1,097 matches
-
autodafé lipsit de splendori compensative și frenezii stimabile. Atunci când vrem să-l surprindem pe Platon în condiția sa de „contemporan” cu prezentul psihanalitic al vieții politice trebuie să renunțăm la modelul cartezian-clasic de cercetare. Pentru a nu cădea în capcanele formalismului logic (pe urmele lui Aristotel) e necesar să medităm cu mai multă răbdare la ceea ce unul dintre profesorii noștri considera a fi „geniul vizual al platonismului”. Logosul platonician pare să fie „materia” primă a semnelor pe care filosoful le pregătește
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mai mare. Activitățile centrate pe interesele reale ale vârstei, inițiate de educatori pentru valorificarea timpului școlar sau al celui liber al elevilor (Cosmovici, A., ș.a., 1985) poate fi un factor de prevenire. Cheia reușitei unui astfel de demers este excluderea formalismului și a poziției autoritare, dorința reală a educatorului de a afla ce stimulează acum impulsivitatea, precum și tactul relațional, atitudini ce sunt percepute și apreciate de elevi. Vă puteți baza pe faptul că elevii nu sunt nici pe departe atât de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
din contextul acțiunii imediate” și a o transforma într-un act independent facilitează sarcina de a distinge esențialul de neesențial și a elabora idei complexe (Bruner, J., pp. 172-175). Dar acest mare avantaj conține și riscul ruperii de realitate, al formalismului. De aceea, Bruner accentuează: „Nu predăm o materie oarecare pentru a produce mici «biblioteci vii» în acea materie, ci pentru a-l face pe elev să gândească el însuși (...). Să ia parte la procesul de creare a cunoștințelor” (p. 89
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
e de plâns situația când profesorul are mentalitate de magazioner: el vine în clasă și înregistrează în catalog cantitatea de cunoștințe memorată de mai mulți școlari, apoi le predă repede noile cunoștințe, după care pleacă la altă clasă (altă „sucursală”). Formalismul în munca didactică, indiferența față de materia expusă nu fac decât să genereze o mare plictiseală în sufletul copiilor. Munca profesorului nu dă rezultate decât atunci când ea e însoțită de conștiința importanței și frumuseții sale. Fără a fi actor, el trebuie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vor afecta inclusiv organizațiile din România în următorii ani (Bogathy, 2002) și implicit munca psihologilor industriali. În continuare inventariem cîteva din aceste schimbări: Structurile organizatorice tind să devină tot mai descentralizate, formându-se grupuri semiautonome, grupurile vor fi eliberate de formalism, vor fi mai independente și mai flexibile în rezolvarea problemelor; Configurația organizatorică va permite stimularea spiritului antreprenorial, firmele devenind mai creative. Fiind mai puțin rigide, structurile organizatorice vor putea fi rapid adaptate în raport cu evoluțiile particulare ale firmelor; Posturile vor fi
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în aceste ultime două secole a fost paradigmatică, mai ales în ceea ce privește Italia. După ignoranța ei s-a plăsmuit și cea simplistă a burgheziei italiene. E vorba despre o ignoranță a cărei definiție culturală este următoarea: o perfectă coexistență între „iraționalism”, „formalism” și „pragmatism”. Sentințele Tribunalului Sacru sunt, de exemplu, un enorm corpus de documente ce demonstrează arbitrarul spiritualist și formalist, pe de o parte, și, pe de altă parte, pragmatismul (ce frizează forme de „behaviorism” fanatic) cu care Biserica privește lumea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și represiv: conformismul puterii fasciste și democrat-creștine. Provincialismul, grosolănia și ignoranța - atât ale elitelor, cât și, la nivel diferit, ale maselor - erau la fel în timpul fascismului și în prima fază a regimului democrat-creștin. Paradigme ale acestei ignoranțe erau pragmatismul și formalismul Vaticanului. Toate acestea sunt clare și fără echivoc astăzi, deoarece pe atunci intelectualii și oponenții nutreau speranțe nesocotite. Se spera că toate acestea nu erau pe deplin adevărate și că democrația formală, în fond, avea o oarece importanță. Înainte de a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ce se aseamănă peisajelor și chipurilor reale. Doar la sfârșit, reîntors din prizonierat, pe jumătate nebun, în cămăruța în care îl găzduiește mama-codoașă, trasează pe hârtie de ambalat niște desene abstracte. Era avangarda „clasică”, extraordinarul moment al postcubismului, futurismului și formalismului. Ca toți avangardiștii, Marco Sberga este un terorist (cu dulceața eroică a acelor ani), și, într-adevăr, Giulio Drigo este terorizat de el. Iubirea sa (la fel de eroică) pentru „adevăr” este zdruncinată, ținută în șah. Lupta se desfășoară în termeni narativi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a unui popor scos dintr-un mare model primordial (și raportat la acesta). Un astfel de model este ambiguu, dar numai din punct de vedere exterior. Este modelul exprimat de anii revoluționari ruși în cele două leme figurative ale sale: formalismul și realismul socialist. Trăsăturile sintetice prin care Buttitta realizează figura poporului sunt cele ale unui suprem „manifest” formalist, metrul, ce copiază structura vorbirii orale de pe podiumurile cu steaguri și exprimă, în schimb, trăsăturile analitice ale unei figuri a poporului din
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
devenit un topos identitar, lume aflată tipologic la granițele, câteodată imperceptibile, dintre Orient și Occident, determină marca stilistică a traducătoarei. Cu totul speciale prin pertinența echivalării conceptuale sunt și transpunerile de cărți teoretice. De la subiectivismul de tip Georges Poulet la formalismul naratologic al lui Jaap Lintvelt, M. propune și un alt chip al traducătorului. Dacă în cazul transpunerii operei literare se poate vorbi despre crearea unui punct de vedere, în ceea ce privește textele teoretice meritul de a fi găsit căi juste în acest
MARTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288045_a_289374]
-
manifestări ca individualismul sau pesimismul, intoleranța lui este totală. Nu pune mare preț nici pe moștenirea literară, în timp ce poezia „decadentă” îl irită, ba chiar îl dezgustă. Parnasianismul și simbolismul sunt incriminate pentru antirealismul și imoralitatea lor, prin care comentatorul subînțelege formalismul, egocentrismul, idilismul. Poezia lui Mihai Eminescu e prețuită pentru frumusețea formei, însă criticul se arată sensibil în primul rând la latura ei protestatară, de revoltă și critică socială. Mai puțin înclinat spre analiză, I.-R. s-a angajat într-o
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
o cultură de interstițiu, o înfloritoare „cultură a călugărilor“. Chiar și atunci când discursul oficial este boicotat, în România, spre exemplu, nu i s-a opus unul alternativ, cu valențe politice democratice, precum în Polonia, Ungaria ori în Iugoslavia. Erudiția sterilă, formalismul, refugiul în trecut, în detrimentul explorării prezentului, tentația eternității, în • S. Alexandrescu, Une culture de l’interstice. La littérature roumaine d’après guerre in Roumanie. Pour servir à l’histoire d’une libération, în „Les Temps Modèrnes“, juin, 1990, n. 522
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
prezentului, ci și la aceea a spațiului. Reformulată, ținând seama de aceste aspecte ale situației, Întrebarea de mai sus ar putea arăta astfel: s-ar putea obține „hărți psihologice” - de fapt, sisteme de reprezentare, diagrame sau un alt tip de formalism - ale trecutului Însuși? Cred că, și de astă dată, răspunsul poate fi afirmativ. La drept vorbind, așa cum memoria fiecăruia dintre noi este impresionată cognitiv și afectiv de anumite locuri pe care le străbatem, tot astfel acționează asupra ei și trecutul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
circulației neîntrerupte și a transferului reciproc de valori. Un exemplu doveditor este Eminescu, care tinde să realizeze sinteza național-universal și folclor-poezie cultă, primind impulsuri și din alte arii de cultură pentru a-și releva mai expresiv latențele propriului talent. Depășind formalismul asociativ, inutil, în direcția formulării judecăților estetice, studiile de acest fel rotunjesc profilul istoricului literar, oferindu-i mijlocele necesare cercetării moderne, pluridisciplinare. Curgerea stilistică avântată, prompt temperată de frecvența incidentelor, învederează dominarea netă a imagisticului de către expresivitatea virtualităților intelectuale, exprimând
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
și „Luceafărul”. Puține dintre articolele adunate în Falsificatorii de imagini se situează, cum s-ar crede, pe platforma „protocronismului”. Cel mai adesea polemistul e animat de resentimente personale, de nemulțumirile scriitorului în fața criticii, acuzată, partizan și nedrept, de narcisism, de formalism, de subiectivitate, ori în fața unor colegi supraapreciați („oniriștii”). Actuale sunt doar pledoariile în favoarea lui G. Călinescu ori a lui Mihail Sadoveanu, care fuseseră acuzați, întrucâtva exagerat și fără înțelegere a circumstanțelor, de colaboraționism. SCRIERI: Amar, București, 1963; Pământul oțelului, București
FILIP-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
și 1959, precum și din partea criticii sociologist-vulgare. Pentru unele basme versificate (Șoltuzul Graur, Cerbul de aur), pentru mai multe intervenții din revista „Nistru” și mai ales pentru volumul de eseuri Iarba fiarelor (1959) M. a fost acuzat de „naționalism”, „apolitism”, „estetism”, „formalism”, „decadentism”, „simbolism” și de „teoretizări greșite”, „greșeli metodologice”. Până și numele său de botez nu plăcea regimului, căci suna „românește”. Atmosfera întreținută în jurul lui l-a marcat, împiedicându-l mai mulți ani să scrie o poezie conformă orientării estetice de
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
Ov. S. Crohmălniceanu (Franz Kafka). Lui Ion Pillat îi aparține Simbolismul ca afirmare a spiritului european, un studiu asupra celor trei etape istorice din evoluția curentului, subliniindu-i caracterul liric și spiritualist, antimaterialist, care venea după excesele romanului naturalist și formalismul pur plastic al parnasienilor. Eseistica de la R.F.R. conferă elasticitate și mobilitate atitudinilor critice, fiind o alternativă la demersurile de tip universitar sau foiletonistic: Camil Petrescu (Noua structură și opera lui Marcel Proust, Libertate și creație), Mircea Eliade (Lucian Blaga și
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
literatură: "De la partid s-a dat tot atunci indicația să se pregătească o adunare generală a scriitorilor cu o dare de seamă în care să se dea o bătălie pe două fronturi: cu un ascuțiș împotriva proletcultismului și altul împotriva formalismului - chiar aceasta era formularea dată de la partid pe baza principiilor pe care partidul le considera necesare ca să se poată dezvolta o literatură sănătoasă, căci, desigur, nici proletcultismul cu îngustimile lui și cu ideea lui fundamentală că trebuie să ia naștere
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
de la partid pe baza principiilor pe care partidul le considera necesare ca să se poată dezvolta o literatură sănătoasă, căci, desigur, nici proletcultismul cu îngustimile lui și cu ideea lui fundamentală că trebuie să ia naștere o nouă cultură și nici formalismul nu mai puteau răspunde cerințelor unei epoci care încă abia mijea, din punct de vedere politic, după înlăturarea monarhiei și instaurarea regimului republican cu primele jaloane ale socialsimului". Putregaiul unei atari frazeologii apare foarte extins. Ușoarele detașări de tendenționismul comunist
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
proliferarea ionesciană” e o expresie folosită din ce în ce mai frecvent în vocabularul criticii. Pe măsură ce piesele lui atrăgeau un public tot mai numeros, s-au intensificat și controversele. Atacul declanșat în 1958 de Kenneth Tynan, un proeminent critic britanic, care îl acuza de formalism, a provocat riposta dramaturgului în ziarul „The Observer”: „Înnoirea limbajului înseamnă înnoirea concepției și a viziunii înseși a lumii”, I. proclamând însă necesitatea unei întoarceri la marile mituri ancestrale, la arhetipurile care au dat profunzime operelor lui Eschil și celor
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
a anilor ’70-’90 ai secolului al XX-lea a fost dominată de o filosofie agresivă a diferirii și a alterității, ilustrată, printre alții, de Michel Foucault, Jacques Lacan sau Jacques Derrida, de Hans Georg Gadamer și Jürgen Habermas, de formalismul rus, lingviștii praghezi și Mihail Bahtin - aceștia din urmă cu tentacule peste Ocean. Genul ei proxim este sistemul de valori agonic, cu sursele în cultura elenistică timpurie. În orizontul în care se plasează S. condiția definitorie a literaturii - derivată de
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
determinată de un capitalism alienant, este expresia imposibilității comunicării, scrie S. ipostaziind alegoric prima paradigmă. Citând cazul entropiei în artă, prin Norbert Wiener sau prin Max Dvořak, eseistul o deduce pe a doua, cea a supralicitării patrimoniului existent (academism, naturalism, formalismul lui Paul Klee, manierism), și invocă o serie de teoreticieni ai artei (Weidlé, Sedlmayr) și critici (Croce, Gramsci) pentru a arăta că aici accentul cade pe „cum” al actului, pe retorismul poeziei despre poezie, pe retorismul picturii despre pictură etc.
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
Iorga, Ion Moga, G. Bogdan-Duică (C. Rădulescu-Motru), N. Bănescu, Apostol D. Culea, Al. Lapedatu, Ioan Lupaș, Ion Breazu (Bălcescu ca erou social), Horia Teculescu, Grigore Popa (Cercetări pentru definirea inteligenței umane), Vasile Băncilă (Literatură și puritate, Iubire, seriozitate și doctrină, Formalism și povestire), Sextil Pușcariu (Dicționarul limbii române), G. Vâlsan (Conștiință și geografie), Vasile Netea (Ion Pop Reteganul) ș.a. Revista are câteva prezențe remarcabile și în domeniul literar: lui Lucian Blaga i se reproduce discursul de recepție la Academia Română (Elogiul satului
SATUL SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289510_a_290839]
-
și formare - Perspective psihosociale, Ed. Polirom, Iași, 1997, p.31. footnote> În sistemul tradițional de învățământ, evaluarea practicată în educația muzicală avea multe disfuncționalități: * Evaluarea reprezenta un element minor, neesențial al activității didactice, caracterizat prin lipsa obiectivelor clare, impregnat de formalism, fiind cu preponderen ță informativă și cantitativă; * Evaluarea se realiza în conformitate cu acte normative de prevedeau ritmicitatea notării, realizată prin aplicarea de probe pe un eșantion mic de elevi, selecționați după criterii cum ar fi ordinea alfabetică; * Probele de verificare nu
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
în dezvoltarea interrelaționării didactice, nu poate fi despărțită de comunicarea didactică. Clasa de elevi și colectivitatea școlară în general, este un mediu de comunicare prilejuit de sarcina comună și de relațiile interindividuale ale membrilor. O comunicare deschisă, fără restricții, fără formalism și ritualuri inutile mărește încrederea membrilor în virtuțile grupului școlar. În școală se regăsesc și bariere de comunicare cum ar fi distorsiunile sau inexistența unui repertoriu comun între profesor și elev/student care duce deseori la perturbarea comunicării. Supraâncarcarea informațională
Comunicarea didactică. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rotenstain Solo, Ursachi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1174]