3,829 matches
-
Socrate este considerat o reîncarnare a marelui spirit ce trăise anterior în timpul lui Sillenus (J. Black). Socrate vorbea despre daimonul său referindu-se la un spirit pozitiv care îl îndruma în viață. P. D. Uspenski, filozof ezoterist rus, cu influențe formatoare asupra unor intelectuali ai secolului XX, afirmă că Socrate era condus de propria conștiință (pe care o numea daimon); astfel, conceptele sale nu sunt exclusiv teoretice, ci completate de propria experiență. Încercând să interpretăm de pe altă poziție, subliniem că nu
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
preformează mentalități) rămâne, la fel precum în lumea antică, un instrument la dispoziția puterii. El este un produs și totodată o matrice ideologică. Nevoia de a evalua uniform-centralizator realul impune oricărui sistem de guvernare condiția unui pact cultural tacit cu formatorii de opinie, negustorii de imagini semnificante. În acest sens susținem noi că la nivelul culturii se negociază condițiile instituirii și punerii în circulație a limbajului și a imaginii encratice (limbajul puterii). Codurile culturale asumate prin repetiție socială permit administratorilor puterii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
proces de dezvoltare socială (așa cum sunt descrise de Zamfir, 2006a, p. 26). Conform definițiilor din studiile ONU, dezvoltarea socială pune accent pe eradicarea sărăciei, promovarea ocupării și integrarea socială, acestea devenind, în anumite state, obiective secundare ale p.t. Din perspectiva formatorilor de specialiști în acest domeniu, p.t. presupune valorificarea optimă a potențialului economic și natural, organizarea integrată a rețelelor de transfer de energie, informații, bunuri, persoane, construirea unei infrastructuri tehnologice a teritoriului, dezvoltarea sistemului de localități, distribuția echitabilă a locației industriale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cele mai multe ori se lucrează pe o îmbinare a celor trei, se stabilește conținutul și formatul activităților educaționale care să vină cel mai bine în întâmpinarea trebuințelor identificate, metodele ce vor fi folosite și se evidențiază și gradul de implicare al formatorului, care este mult mai amplu în cazul transmiterii de cunoștințe și a cărei pondere scade în formarea de deprinderi și schimbarea de atitudini (Bee și Bee, 1994, p.103). Gradul de participare a trainer-ului într-un program de formare Gradul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
considera că resursele alocate au reprezentat o investiție avantajoasă. Procesul de evaluare este cel care scoate în evidență eficiența și impactul programului de pregătire, accentuând punctele bune și identificând căi de ameliorare a performanțelor. De toate aceste informații au nevoie formatorii - pentru îmbunătățirea activităților curente, dar și pentru proiectarea celor viitoare, evaluarea indicând și în ce măsură anumite formaturi, organizări, conținuturi sau stiluri de predare s-au dovedit eficiente sau nu, ce arii trebuie detaliate sau încorporate în alte activități. Participanții află cum
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
implicare în ceea ce fac (mulțumire, loialitate față de organizație) - personalul adult se constituie într-o resursă valoroasă pentru angajatori, care au început să-și reconsidere atitudinea față de această categorie de persoane. Printr-o comunicare și colaborare mai eficientă între cercetători și formatorii practicieni, se pot obține informații valide asupra diferențelor dintre tineri și vârstnici și modului în care aceste diferențe afectează învățarea și performanțele la locul de muncă. Contextul socio-economic a devenit și el favorabil combaterii discriminării în funcție de vârstă, iar rațiunile unui
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
acestei necesități Maiorescu a avut-o de tânăr și - observă M. pe baza jurnalului - acesta „se construiește ca om de mare format”, pentru a se pune „cu o totală dăruire” în serviciul neamului său: acțiunea autoformatoare precedă și însoțește acțiunea formatoare asupra culturii române. Premisele, enunțate în capitolul Jurnalul sau Arta formării de sine, sunt riguros și succint desfășurate în capitole speciale, pe probleme - „Entuziasmul impersonal” sau Secretul creației, „În contra direcției de azi în cultura română” sau Spiritul critic, Arta polemicii
MECU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288076_a_289405]
-
din Massachusetts, sunt mult prea puține divorțuri în comparație cu câte ar trebui să fie. L. Waite (2000), comentând aceste declarații, susține pe bună dreptate că vocea experților contează nu doar pentru pacienții în cauză, ci și pentru marele public, ei fiind formatori de opinii; b) specialiștii în materie (sociologi, psihologi, antropologi, pedagogi) au grava responsabilitate de a transmite către întreaga populație și organele în drept rezultatele cercetărilor (statistici, analize calitativ-interpretative), care denotă importanța mariajului și consecințele nefaste ale divorțului și ale nașterii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Eugen Barbu este autorul unor articole precum Etica artistului și Scriitorul patriot, Petru Popescu scrie Arta angajată, Ion Lotreanu publică textul doctrinar Forța și strălucirea literaturii patriotice ș.a.m.d. În 1977, sub genericul „Anchete, dezbateri”, apărea articolul Literatura, disciplină formatoare a omului nou. Dacă pe parcursul acestui deceniu climatul e aparent oarecum detensionat - în perioada 1970-1983 redactor-șef este Octavian Paler -, odată cu anii ’80 se revine, abil camuflat, la tonalități virulente. Lirica și publicistica îndeosebi vor sluji propaganda de partid și
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
C. Daicoviciu, Marin Preda, Liviu Ciulei ș.a., prezente în Convorbiri subiective (1971) și în O discuție la Masa Tăcerii și alte convorbiri subiective (1976), ambele cărți fiind alcătuite în colaborare cu Ana Blandiana. De relevat și pasiunea pentru arta cinematografică, formatoare (prin cunoaștere) și deformatoare (prin iluzie) a privirii, materializată în cronici și eseuri publicate inițial în reviste, apoi ca substanță a volumelor La început n-a fost cuvântul (1977), Arta fără muză (1980), Filmar (1984). Rezultatul acestor experiențe se regăsește
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
salariu de 25 de milioane de dolari, plus alte avantaje. Și aceasta se întâmpla în anii ’80 (Larson, 2003). Independent sau în asociere cu transmiterea informației în două trepte și cu rolul pe care îl poate juca personalitatea liderilor și formatorilor de opinie, mass-media influențează semnificativ opiniile marelui public și prin alte mecanisme. Dintre acestea, notabile sunt (Chelcea, 2002): 1) Teoria „spirala tăcerii”, formulată de cercetătoarea germană E. Noelle-Neumann (1980/1984), asertează că opiniile minoritare dintr-o societate tind să se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în grupul anterior). Operația are loc până când fiecare lider a trecut pe la toate celelalte grupuri și s-a întors în grupul de origine cu câte o singură caracteristică pozitivă și negativă asupra comunicării, considerate cele mai importante de pe lista proprie. Formatorul/trainerul va nota toate aceste caracteristici pe tablă/flip-chart și va încerca, împreună cu întregul colectiv de cursanți, să combine ideile în doar două elemente, unul pozitiv și altul negativ, ale comunicării. 2. Un al doilea exercițiu presupune maniera didactică de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sunt combătuți de membrii tuturor celorlalte trei grupuri, fiecare din punctul de vedere al mediului educogen pe care-l reprezintă în dezbatere. La final, după ce toate grupurile și-au prezentat argumentele și au răspuns la criticile formulate de celelalte grupuri, formatorul/trainerul discută cu întregul colectiv importanța observării părților pozitive și a celor mai puțin pozitive ale comunicării din perspectiva unor puncte variate de vedere, precum și multiinfluența pe care fiecare dintre aceste perspective o are asupra tuturor celorlalte. 3. La modelele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
posturile cerute (spre exemplu, cele de angajator și angajat, vânzător și client, două persoane implicate într-o relație romantică, doi boxeri înainte să sune gongul de începere a luptei, șeful și secretara și alte posturi lăsate la alegerea proprie a formatorului sau a cursanților). Aceeași perspectivă este dezvoltată de Brilhart și Galanes (1995) atunci când într-un grup în care membrii interacționează în mod natural, unul dintre cei doi observatori aleși va striga la un moment dat „îngheață!” și toți cei care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fumători să nu mai fumeze, acest lucru este etic sau încălcăm dreptul la opțiune proprie?). 3. La ascultarea eficientă se poate alege un număr de cursanți care trebuie să-și pregătească un discurs într-o sală alăturată. În acest timp, formatorul împreună cu cursanții rămași vor distribui greșelile în ascultare pe care un număr dintre aceștia vor trebui să le mimeze în timpul fiecărui discurs al colegilor lor. Când această activitate s-a încheiat, cei care s-au pregătit pentru a prezenta un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
transformarea acestuia în confruntare, escaladarea conflictului, faza de dezescaladare și de rezolvare a conflictului, după care revenim într-o situație de rutină de interacțiune în grup. Exerciții și teme de reflecțietc "Exerciții și teme de reflecție" 1. La tipologia conflictelor, formatorul le va înmâna cursanților o listă de situații conflictuale,și aceștia vor trebui să identifice ce tip de conflict se regăsește preponderent în fiecaredintreele. 2. Un alt exercițiu presupune că se vor lua mecanismele de apărare (compensarea, conversia, înlocuirea, fantazarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și a confuziei nu ține de diminuarea lui, ci mai mult, calea cea mai bună de lucru cu confuzia este de a o intensifica prin răspunsuri la întrebările inconfortabile până în momentul în care sursa tuturor acestor dificultăți este identificată. Practic, formatorul are nevoie să apeleze uneori la anumite modalități, în așa fel încât un conflict educațional să apară și să se dezvolte pe coordonatele cerute de structurarea pedagogică a unei astfel de situații. Putem identifica mai multe asemenea strategii (deși nuanțele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o formă conflictuală în mecanismul perturbării, pentru a se obține ulterior o nouă echilibrare, un progres cognitiv important. 8.3. Medierea tc "8.3. Medierea " Așa cum aminteam în capitolul precedent, atunci când vorbeam despre negociere văzută ca un stil comunicațional, activitatea formatorului în momentul folosirii metodelor de interacțiune educațională poate îmbrăca și rolul terței părți, atunci când încearcă să rezolve un conflict între doi cursanți; un rol mai important asupra căruia ne vom opri în continuare îl reprezintă însă modul cum intervine formatorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
formatorului în momentul folosirii metodelor de interacțiune educațională poate îmbrăca și rolul terței părți, atunci când încearcă să rezolve un conflict între doi cursanți; un rol mai important asupra căruia ne vom opri în continuare îl reprezintă însă modul cum intervine formatorul în conflictele intergrupuri pe care competiția, dictată de metodele amintite mai sus, și anumite fenomene, ca gândirea în grup (groupthink), despre care vom vorbi într-un capitolul viitor, pot să le provoace. Astfel, vom înregistra două direcții principale de mediere
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sensul rezolvării unui conflict escaladat, secțiunea de față ne-a deschis perspectiva centrării mai puțin pe produs (rezolvarea, stingerea conflictului) și mai mult pe proces și pe un alt tip de produs decât cel direct așteptat. În ceea ce privește rolul mediator al formatorului în conflictele intergrupale, precum și metodele și tehnicile de interacțiune, această perspectivă poate să fie una deosebit de folositoare. Medierea grupurilor de cursanți într-un conflict natural sau produs în mod deliberat reprezintă, de altfel, o abilitate pe care formatorul trebuie să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mediator al formatorului în conflictele intergrupale, precum și metodele și tehnicile de interacțiune, această perspectivă poate să fie una deosebit de folositoare. Medierea grupurilor de cursanți într-un conflict natural sau produs în mod deliberat reprezintă, de altfel, o abilitate pe care formatorul trebuie să și-o dezvolte atunci când folosește tehnicile amintite mai sus. Spre exemplu, în cazul team-building-ului, în momentul apariției fenomenului de gândire de grup (groupthink), grupurile coezive în interiorul lor vor tinde să intre în conflict unele cu altele. Este de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pe care o va sublinia, găsind soluții la grupa de schimbări cuprinsă în interiorul respectivei categorii. 3. Colectivul de cursanți se poate divide după o caracteristică ce ar putea să-i unească pe cei ce vor nimeri în același grup; astfel, formatorul va nota câteva astfel de categorii pe tablă/flip-chart, în funcție de numărul microgrupurilor pe care dorește să-l realizeze (categoriile pot fi: vă place culoarea albastră, vă place să citiți etc.), iar fiecare dintre cursanți va trece și își va nota
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lor (care nu știe acest lucru) într-o manieră categorică, de genul: „Noi toți propunem...”, în momentul când el are o opțiune pentru părerea contrară. Se poate astfel constata gradul el acționează conformist asumându-și părerile grupului. În același mod, formatorul îi va cere (în secret) unui cursant ca orice s-ar spune în grupul lui de discuție, pe intervalul unei zile întregi, el să combată, să nu fie de acord. Se vor putea observa modalitățile prin care grupul îl va
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se vor așeza într-un cerc și vor număra cu voce tare, unul după altul în ordine crescătoare. După ce fiecare dintre cei prezenți s-a integrat și și-a găsit un loc în ritmul întregului grup, la o comandă a formatorului aceștia vor trebui să se numere în gând, încercând să păstreze ritmul format. Formatorul lasă să treacă un timp - nu foarte lung -, după care le va cere cursanților să-i spună la ce număr au ajuns: s-a format o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
altul în ordine crescătoare. După ce fiecare dintre cei prezenți s-a integrat și și-a găsit un loc în ritmul întregului grup, la o comandă a formatorului aceștia vor trebui să se numere în gând, încercând să păstreze ritmul format. Formatorul lasă să treacă un timp - nu foarte lung -, după care le va cere cursanților să-i spună la ce număr au ajuns: s-a format o normă de grup în sensul în care numărătoarea este apropiată la cei prezenți? 3
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]