591 matches
-
internaționalizare este în continuare unul foarte dinamic. Cea mai mare companie a lumii, Exxon Mobil, depășește PIB-ul nominal al unor țări ca Austria, Danemarca, Grecia, Finlanda, Portugalia, Israel, Chile, Egipt, Cehia, Irlanda, România, Ungaria și lista poate continua. Topul Fortune Global 500 reunește cele mai mari și puternice corporații ale lumii în funcție de veniturile realizate. În 2011, America înregistra cele mai multe companii în top, 133. China și Japonia aveau împreună doar 129. Primele 10 companii ale lumii, în funcție de criteriul definit de Fortune
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Fortune Global 500 reunește cele mai mari și puternice corporații ale lumii în funcție de veniturile realizate. În 2011, America înregistra cele mai multe companii în top, 133. China și Japonia aveau împreună doar 129. Primele 10 companii ale lumii, în funcție de criteriul definit de Fortune, sînt: 1. Wal-Mart (SUA); 2. Royal Dutch Shell (Olanda); 3. Exxon Mobil (SUA); 4. BP (Marea Britanie); 5. Sinopec (China); 6. China National Petroleum (China); 7. State Grid (China); 8. Toyota Motors (Japonia); 9. Japan Post Holdings (Japan); 10. Chevron (SUA
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
despre etica guvernării. Acest irepresibil instinct didactic îl determină pe Costin să pregătească, stilistic, violenta moarte a lui Batiște prin inserarea câtorva aforisme cu privire la puterea politică, străbătute, ca un fir al Ariadnei, de motivul de meditație favorit al boierului moldovean, fortuna labilis 71. Unul dintre acestea, "cursul lumii aduce de este de multe ori celui mai mare de cei mici grije", ne sună nouă, lectorilor obsedați de intertextualitate, ca un refren bolovănos, dar expresiv la replica regelui din Partea a doua a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pe Biblie al președintelui și miniștrilor este tot mai ipocrit în comparație cu înmulțirea actelor de corupție și amăgiri lansate de sus în jos. Căci cei ce ajung "sus", uită repede ceea ce au trăit "jos", de unde s-au ridicat mai mult prin "fortuna" decât prin "merit". La prima apariție a Istoriei Europei în anul 1990, autorii o încheiau cu o apreciere contrară celei afirmată în titlul lucrării lui Fukuyama, Sfârșitul istoriei și ultimul om. Istoria Europei și a lumii nu se sfârșește, ci
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
in nihilum", introducere la M. Heidegger-E. Jünger, în Oltre la linea, Adelphi, Milano 1995, ediția a IV-a, pp. 9-45. "Praktische Klugheit im Nihilismus der Technik: Hermeneutik, praktische Philosophie, Neoaristotelismus", în Internationale Zeitschrift für Philosophie, 1, 1992, pp. 5-23. "Sulla fortuna del concetto di 'décadence' nella cultura tedesca: Nietzsche e le sue fonti francesi", în Filosofia politica, 9, 1995, pp. 63-82 (= 1995a). "Praktische Vernunft inmitten ihrer technischen Entmachtung", în G. Figal și H. Schwilk (ed.), Ernst Jünger zum Hundertsten, Klett-Cotta, Stuttgart
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Paris, 1920-1931, vol. III, p. 418 ș.urm. 73 E. Kuhn, Friedrich Nietzsches Philosophie des europäischen Nihilismus, de Gruyter, Berlin /New York, 1992; G. Campioni, Sulla strada di Nietzsche, ETS, Pisa, 1993; Les lectures françaises de Nietzsche, PUF, Paris, 2001; "Sulla fortuna del concetto di "décadence" nella cultura tedesca: Nietzsche e le sue fonti francesi", Filosofia politica, 9, 1995, pp. 63-82 (1995). 74 Bourget, op. cit., p. 15. 75 Idem. 76 Idem, p. 16. 77 Ibid. 78 Cazul Wagner, traducere de Alexandru Leahu
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Amsterdam and Hasselt", în Heidi de Mare, Anna Vos (eds.), Urban Rituals in Italy and the Netherlands. Historical Contrasts in the Use of Public Space, Architecture and the Urban Environment, Assen, Van Gorcum, 1993. Frijhoff, Willem, Emblematic Myths: Anneke's Fortune, Bogardus's Farewell, and Kieft's Son, în Laura Cruz, Willem Frijhoff (eds.), Myth in History, History in Myth, Leiden, Brill, 2009. Gardner, Howard, The Mind's New Science, New York, Basic Books, 1985. Gavreliuc, Alin, O călătorie alături de "celălalt". Studii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sfânt din jurul bisericii, se simte bine în mijlocul cadavrelor, luând cu bucurie masa în mijlocul lor, mirosurile pestilențiale − alt element însoțitor al agenților satanici − nederanjându-l de fel." (Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, op. cit., p. 329). 256 Willem Frijhoff, Emblematic Myths: Anneke's Fortune, Bogardus's Farewell, and Kieft's Son, în Laura Cruz, Willem Frijhoff (eds.), Myth in History, History in Myth, Leiden, Brill, 2009, p. 117. 257 Laura Cruz, Willem Frijhoff (eds.), op. cit., pp. 1-15. 258 C. A. Tamse, The Political Myth
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
LOIre où, parmi les ROUlées, les voiles dessinaient des fantasques figures qui fuyaient empORtées par le vent [...]. "Ceci est ClochegOURde, me dit-il, une jolie maison appartenant au compte de MORsauf, le représentant d'une famille histORique en TOURaine, dont la fORtune date de Louis XI, et dont le nom indique l'aventure à laquelle il doit à ses armes et son illustration. Il descend d'un homme qui survécut à la potence. Aussi les MORsauf pORtent-ils d'OR, à la cROIx
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
spirituală, patrie ideală a civilizației. Peste veacuri, Goethe va declara că se simte un exilat când pleca din Roma. Prin aceste semne poetice, Ovidiu este, așa cum s-a spus, un romantic 36 ante litteram. Temele mari ale poeziei de exil fortuna labilis, nostalgia Romei, dragostea conjugală, elogiul prieteniei, viața la Tomis, elogiul poeziei toate în corelație cu dinamica motivelor, merită studii aprofundate. Carmen are valori romantice polare. Poezia i-a adus poetului necazuri și bucurii: "Carmina nil prosunt. Nocuerunt carmina quondam
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a infracțiunilor între care era inclusă și culpa poetului: era cu siguranță o crimen laesae maiestatis. Chiar acest termen tehnic apare la Ovidiu: Tristibus invectus verbis ita principe dignum Ultus es offensas, ut decet, ipse tuas102. Scilicet in superis etiam fortuna luenda est, Nec veniam laeso numine casus habet 103. Evident, este vorba despre ofensele personale (în sensul propriu-zis al cuvântului), despre leso numine al lui Augustus. Mi se pare că mărturia ovidiană este cât se poate de clară și de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
să presupunem acest lucru este evident: mai precis, adesea în epistolele din Tristele, Ovidiu declară în mod explicit că destinatarul face parte din cei doi sau trei sau din cei unu sau doi prieteni apropiați, care au rămas spre deosebire de "prietenii Fortunei", și nu ai săi fideli poetului, chiar și atunci când acesta a fost lovit de fulgerul lui Augustus 154. Unus et alter, duo tresve, tresve duosve, sunt expresii care în Tristele definesc numărul mic de prieteni fideli, prezenți, cel puțin, la
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cum era Augustus și cei care se împotriveau acestora. Această tenace voință de dușmănie a poetului persistă atât la sfârșitul celor cinci ani care au trecut, cât și la începutul următorilor cinci ani din exilul său la Tomis. Perstat enim Fortuna tenax, votisque malignum Opponit nostris insidiosa pedem. De data aceasta " Soarta tenace și perfidă" i-a adus lui Ovidiu un doliu foarte grav: moartea lui Paulus Fabius Maximus. Epitetele "tenace și perfidă Soartă" marchează, fără îndoială, și aici voința nemiloasă
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
că-i face rău, poetului nu i-ar fi deloc teamă, pentru că indirect de la el și direct de la casa imperială, de unde i-a venit rănirea, așteaptă, alter Telefo, și vindecarea. Poetul speră totul, pentru că nu mai are nimic de pierdut: ... fortuna miserrima tuta est, Nam timor eventus deterioris abest (v. 30-31). De aceea, poetul îl roagă să devină legatus al mandatului său pe lângă divinitățile romane. Fie ca bunăvoința afectuoasă de care beneficiază din partea împăratului să-i servească la ridicarea norocului decăzut
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
glorie (locum tituli) și afecțiunea ta (pietas) îți dă dreptul să ții capul sus. Folosește-te de circumstanțele care-ți oferă ocazia să-ți sporești onoarea: o arenă mare se deschide pentru laudele tale" (81-84). Dat tibi nostra locum tituli fortuna, caputque Conspicuum pietas qua tua tollat habet. Utere temporibus, quorum nunc munere freta es: En patet in laudes area lata tuas324. Cât de nepotrivit sună preceptele de virtute pe care Ovidiu le insuflă soției sale, în acest moment al vieții
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ar fi fost mai puțin cunoscut; rana lui Filoctet i-a adus mare faimă. Dacă există puțin loc pentru cei mici în mijlocul atâtor nume renumite, ruinarea noastră ne-a făcut celebri și pe noi" (v. 49-56). Exposuit mea me populo fortuna videndum, Et plus notitiae, quam fuit ante, dedit. Notior est factus Capaneus a fulminis ictu; Notus humo mersis Amphiaraus equis; Si minus errasset, notus minus esset Ulysses; Magna Philoctetae vulnere fama suo est. Si locus est aliquis tanta inter nomina
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
-i ofere ajutorul pe care-l așteaptă cu nerăbdare: Tu quoque magnorum laudes admitte virorum, Utque facis, lapso quam potes, affer opem. Si bene te novi, si quod prius esse solebas, Nunc quoque es, atque animi non cecidere tui, Quo fortuna magis saevit, magis ipse resistis, Utque decet, ne te vicerit illa, caves, Et bene uti pugnes, bene pugnans efficit hostis. Sic eadem prodest causa nocetque mihi. Scilicet indignum, iuvenis rarissime, ducis Te fieri comitem stantis in orbe deae. Firmus es
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
elemente destul de semnificative, în sensul deducțiilor noastre de mai sus. Acestea merită a fi evidențiate cum se cuvine și de aceea le reproducem în întregime: In Scythia nobis quinquennis Olympias acta est: Iam tempus lustri tranzit in alterius. Perstat enim Fortuna tenax, votisque malignum Opponit nostris insidiosa pedem. Certus eras pro me, Fabiae lux, Maxime, gentis, Numen ad Augustum suplice voce loqui. Occidis ante preces, causamque ego, Maxime, mortis Nec fuero tanti me reor esse tuae. Iam timeo nostram cuiquam mandare
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
numai Maiul vieței înflorește - La mine-a desflorit; Și zeul lin al păcei, - o lume, mă jelește! Făclia mi-o apleacă, lumina-i asfințește Și iasma-i a fugit. Acuma stau pe podu-ți, vecie-nfricoșată - Pe podul tău pustiu: Primește-mputerirea-mi fortunei adresată, Ți-o napoez neatinsă și nedisigilată - 15De fericire-n lume nimica eu nu știu. Și Tronului în preajmă ridic a mea-acusare, O jude voalat! Pe steaua-aceea merse senina zicătoare Că cumpăna dreptății o porți răsplătitoare, 20De secoli întronat. Aci
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
and to give meaning to the human and the social. This is the definition I have used, even when I talked about kitsch and about the depreciated divination practices. At the level of common knowledge, divination designates those practices of fortune telling that allow knowing the past, present and future. Although, from the etymological point of view, fortelling (in Romanian: mantia), for the ancient Greeks, hinted at madness and ecstasy, it has been called by these as being knowledge that came
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
terminology used both in scientific researches and in those less scientific. Thus, starting from the criterion defined by Joachim Wach (that of authority and charisma) I have established a hierarchy of the most used terms in this field: prophet, clairvoyant, fortune teller, omen and astrologist. Other terminology and concept analysis criteria were: theoretical knowledge, practical knowledge, spiritual knowledge. From this point of view the prophet would be situated on a superior position, facilitating the spiritual way of knowledge. As a consequence
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
would be situated on a superior position, facilitating the spiritual way of knowledge. As a consequence his prophecies have a greater social impact. On the other hand, both his charisma and his authority are really special. The other cases (clairvoyant, fortune teller, omen and astrologist) favour a certain type of knowledge combined with the others (for example, the astrologist, favours a theoretical knowledge without ignoring the practical or spiritual ones). Then, I have tried to analyze the divination phenomenon, including it
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Actually, it's about two different knowledge paradigms. Ion Petru Culianu explains this fact by the paradox of the apterous fly. More that this, at social level, this would mean a phenomenon of authority dispute. The priest, the magician, the fortune teller, the doctor, the chemist, the judge, all of them dispute their authority and their skills in solving social and individual problems. It's more difficult to think about the trial of mutual justification. The situation is a real one
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
hand there is a tendency of transforming divination into a science by eclectic practices. Both situations refer to the discovery of the scientific knowledge limits and by a symbolic and credibility deficit (valid for those who use the art of fortune telling). As a result we have compilations and syncretism between different types of knowledge, religions, systems of beliefs, unforgivable confusions, "diploma rush", distinctions and formal acknowledgement. The Teissier case in France is relevant in this respect. We talk about neutrality
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
of beliefs, unforgivable confusions, "diploma rush", distinctions and formal acknowledgement. The Teissier case in France is relevant in this respect. We talk about neutrality when there is a correct attitude on both sides. I am speaking not only about those fortune tellers who accept the other acknowledged institutional ways of solving problems, but also about those specialists who don't laugh at divination (except kitsch forms: charlatanry and imposture) and think of it as a "wild thinking". We explained peoples' attraction
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]