544 matches
-
se putea, dar se mută și accente, se înfunda voci, dispar stări, sînt îmbrățișate soluții de multe ori la prima mîna (de ex.: groază drumului prin scriptorium și, mai departe, spre bibliotecă este stimulată de plimbarea unor dulapuri cu oase fosforescente prin întunericul scenei). Se renunța la cadru - o schemă practicată de romancieri - povestea manuscrisului pierdut, găsit etc. Naratorul este novicele benedictin Adso din Melk, acum bătrîn (în momentul narării), martor și protagonist al grozăviilor abației, unde poposește cu maestrul sau
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
sfîrcul tău avea gust de migdală/ cînd te țineai de mînă cu altul, iar eu/ mă întrebam ce vezi tu la maimuța aia/ care te sechestra prin tot felul de hambare/ cînd soarele se descojea ca o portocală/ în lumina fosforescentă a înserării, cînd/ pe plajă, între hidrobiciclete, gleznele/ tale se profilau pe răsărit, cînd/ zîmbetul sînilor tăi era așa de trăznit/ cînd, hă-hăă, părul tău era arămit, și/ în el pescărușii roteau lenevit!" (Mircea }uglea: 20 octombrie 1998 șenjoy the
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
au petrecut acum doi ani, dar ele rămîn, așa, bătute în cuie, asemenea unei furnici primordiale în ochiul gălbui de chihlimbar. Doru Mareș este Director etern al unui teatru ireal, iar Actorii acestuia înoată fără speranță prin apele cleioase și fosforescente ale unor poeme prin care dragostea și moartea curg molcom, asemenea unor ape îngemănate în aceeași matcă. (P.Ș.)
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
al ființelor vii. Paralizat de la brâu în jos, infanteristul marin Jake este trimis pe planeta Pandora pentru a coordona avatarul fratelui său geamăn decedat. Avatarul lui Jake este recunoscut de către copacul vieții, când semințele luminescente asemeni unor meduze cu filamentele fosforescente îl înconjoară, o formă subtilă de elecțiune, pentru că Jake joacă rolul lui Neo, descoperindu-și calitatea de important nod în rețeaua vieții, a bionetului de pe Enwa. „Oamenii din cer”, cum sunt botezați pământenii de către băștinași, pregătesc evacuarea nativilor de pe propriul
Avatarul soldatului Jake by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6582_a_7907]
-
moment dat el este chiar numit, de către puterea bolșevică proaspăt instalată, Comisar al poporului pentru cultură și artă - se sublimează în fragilitatea țesăturii narative și devin simple jocuri de umbre și transparențe, pe un ecran topit și el în lumini fosforescente și reci. Indirect, textul lui Chagall se transformă într-o lentilă uriașă prin care se poate citi foarte exact și profund pictura lui care, altminteri, pare o construcție deliberată îndelung și care ascunde nenumărate calcule și strategii savante. În fond
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
în care Sulamita este o "flacără pregătită/ pentru un zeu sălbatic, un trup/ coborît dintre lianele cerului". Prestidigitației profeților îi sînt dedicate versuri dintre cele mai reușite: "Mă intorc la uneltele mele și văd/ niște surdomuți vorbindu-și cu mîini fosforescente la căderea nopții". Apar și cîteva evadări din registrul grav în lumea nouă a postmodernității: "dublu click pe inimă/ spune treizecișitrei/ spune modem/ mădulare legate între ele/ ani care ascund ani/ acum am/ tristețe on line ". Titlul celei de-a
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
sau - situație fericită - în mâinile unui public din ce în ce mai restrâns și mai îndepărtat de interesele estetice. Unica excepție a acelei perioade o reprezintă, până la urmă, tot cel dintâi volum din Orbitorul cărtărescian, a cărui faimă, retroactivă ce-i drept, a marcat fosforescent electoralul an 1996. Nimic nefiresc, dacă stăm să judecăm problema la rece: memorialistica onestă a unui critic literar nu poate sparge, în vremuri așa de tulburi, blocada unei piețe editoriale mici și contraproductive. Simpla expunere a cărții în vitrina unei
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
little piesă mp3); "capul meu alb printre capetele albe/ o senzație biologică umblând pe vârfuri/ ieșind liniștită din casă/ exact ca restul rețelei/ așteptând o minune în fiecare zi// 1 câine doarme neajutorat în mijlocul trotuarului cu/ coastele tremurând// capul meu fosforescent printre restul de capete/ fosforescente/ nici unul nu-mi folosește la nimic/ îmi strâng ochii// (...) aerul de afară/ mă arde în creștet/ vreme frumoasă. 25° C. sângele îmi cântă în urechi." (25° C afară); "aici nu-i nimeni nici un obiect în jurul
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
alb printre capetele albe/ o senzație biologică umblând pe vârfuri/ ieșind liniștită din casă/ exact ca restul rețelei/ așteptând o minune în fiecare zi// 1 câine doarme neajutorat în mijlocul trotuarului cu/ coastele tremurând// capul meu fosforescent printre restul de capete/ fosforescente/ nici unul nu-mi folosește la nimic/ îmi strâng ochii// (...) aerul de afară/ mă arde în creștet/ vreme frumoasă. 25° C. sângele îmi cântă în urechi." (25° C afară); "aici nu-i nimeni nici un obiect în jurul tău doar particule de praf
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
monitoare/ un coleg îmi spune ceva amuzant/ asta mă face să râd nu sunt bună de nimic/ Ťce? a. ce? da.ť nu sunt aici. eu nici nu sunt aici/ mi s-a părut că văd un om cu oase fosforescente/ strălucind prin piele// dar erau doar ultrasunete și infraroșii/ doar oboseala din căști și scurgerea asta de la monitoare// toate lucrurile sunt la locul lor. pe perete zboară o/ scamă suflată de foile care ies din imprimantă. nimic/ de acum înainte
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
realități foarte lumești, cum ar fi, iată, un act sexual -, de același insuportabil kitsch stilistic: "Sărutări punctau acum pauzele lunecînd strivite ca fructele în mustul lor. Auzí truda respirărilor cu foale de mătase peste un cămin întunecat. Cîte un cuvînt fosforescent ca un sfînt peste gheena, cu gemete în cari se înțelegea elasticitatea chinului și a plăcerii; ritmul apoi recurbat pe o suprafață împletită din răchită troznitoare și amintindu-i de coșul cel mare pentru rufe de afară. în rețeaua genelor
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
de ce fumul se ridică: poate cineva a murit, poate că e un sacrificiu, ori o stea călătoare. de aici totul se vede profetic, nimic nu se distinge în ceață, deși ochi mari s-au deschis în frunte în oasele strălucind fosforescente ca niște candeli interioare cu mireasmă de smirnă. pe malul de dincolo poate sunt lucruri neîncepute. sau sunt lucruri deja sfârșite. sau e un gol care mă privește holbat, așa cum privesc și eu dincolo prin fonta întunericului. totul e o
Podul by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/4520_a_5845]
-
care mîini imperceptibile salvează ca dintr-o burtă potop după potop. la pas cu realitatea din închipuire pe străzi cu siluete ce se unduiesc în mîlul depărtării. în acel loc în care oasele închipuirii înroșesc asfaltul. peste cîmpuri și dealuri fosforescente, unde mișcările cresc în delăsare. se vedea cum îngerul traversează pe zebră norii de cîrpă. cum se lasă o grindină în urechea ce încearcă să-l audă. peste ochii goi, peste brațele înfipte în pămînt. peste iarba cu lanțuri la
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
îmi explodează în memorie întâmplări fabuloase dintr-o biografie străină până când un detaliu tăcut un tremur cald de petală mă fac să dispar după colț în cea mai intensă lumină Îmi reazem privirea de câteva cuvinte incerte de câteva siluete fosforescente La mici intervaluri întorc o foaie sorb din ceașca amară De cealaltă parte e o zi limpede un cer hașurat de privirile tale ca două sintagme ermetice Câteva sunete familiare mă prind mă înconjoară cu brațe strident-fantomatice Atunci ochii mi
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/6884_a_8209]
-
iar bursucii s-au destrămat asemenea unui abur în hățișurile ferite și întunecate ale ei, pe unde-și aveau săpate vizuinile. Băiețelul i-a surâs cu înțeles lui Anghel Furcilă, scotocindu-l până în adâncul sufletului cu ochii lui curați și fosforescenți și, fără zăbavă, cum îi era apucătura, s-a făcut, și el, nevăzut... Peste o vreme, dezmeticindu-se, Anghel Furcilă s-a adunat cu chiu, cu vai din țărână și, sprijinindu-se în ciomag, s-a sculat în capul mădularelor
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
Nu mi s-a părut. După câtva timp am primit o ilustrată de la Margot și-am trecut din nou pe la Gunnar. Pisica era sus, pe cel mai înalt dulap și mă privea fix, cu ochii ei mari și verzi, parcă fosforescenți. "Mă urmărește - mi-a spus Gunnar. Se ține după mine, scai. în bucătărie sare pe frigider, în dormitor, pe garderob și mă privește, uite-așa." Și mi-a povestit visul din acea noapte: se întorcea de la plimbare cu Birgitta, s-
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
praf pe oglinzile venețiene, îmi gustă beregata, îmi mănâncă merișorul, îmi bea neființa, mireasă, poemul zornăie bănuți de argint dintr-o salbă veche, strigă la pereți, face sluji, despletește feșnicele și bea din pocale o licoare aurie până când întunericul devine fosforescent și se scurge prin crăpături, se evaporă în camera vecină unde bate un orologiu, zi și noapte o mână scârțâie rotind neîncetat o mașinărie care îmi deapănă moartea în camera vecină de unde se-aude o muzică de orgă gândurile mele
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
sărut straiele arse de raza stelară Ca să-i aflu sub ele trupul gol Îmi apăs pe globii ochilor lui buzele mușcate până la sânge Îi trec palma mea umedă peste gura uscată Brusc în întunericul Universului oasele lui încep să lumineze Fosforescente sub piele Ca și cum mi-ar arăta un traseu Pe care să pătrund prin efracție Sub țesuturile care mă poftesc La o ultimă cină la îmbrățișarea fatală Îi pătrund în coșul pieptului Luminez carnea lui Cu lumina care-mi cade pe
Poezii by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/2485_a_3810]
-
fi prin a nu fi, De a nu rămâne om în carne, Cuvânt degustat și respins, Astfel ne iubim din corp în corp, Din ceea ce am fost în ceea ce suntem. Că te-am visat, prin vis erai pierdută, Un nimic fosforescent. Prea mult buzele mele l-au rostit. Acum îi spun că tăcerea îi dă viață. Toate lucrurile vor fi nori Ce și-au închipuit că sunt corp. 4 ianuarie 2007 Mă aflu singur în comun sfârșit, Nu se aude decât
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
a enunțului: Agopian (sau Ilfoveanu) cîest moi, iată cea mai lapidară formulă a identificării. Intr-un comentariu mai vechi asupra unei alte expoziții, încercam să-l plasez pe Ilfoveanu undeva în intervalul dintre Athos și Isarlâk, dintre viermuiala voluptoasă și fosforescentă a Levantului și lumina pură, taborică, fără umbră și fără istorie, a visului isihast. Insă această privire este cu adevărat revelatoare dacă ea îl integrează și pe Ștefan Agopian. Doar alături, cei doi artiști pot fi înțeleși în profunzime și
Carnaval biblic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10184_a_11509]
-
la aproximativ 40 km de capitală. Zona este recunoscută pentru priveliștile spectaculoase, preparatele culinare specifice, dar mai ales pentru Mosquito Bay (Golful Țânțarului). Aici poate fi observat un fenomen remarcabil, rar întâlnit - „deranjate” de orice mișcare bruscă, milioane de insecte fosforescente își iau zborul, formând o imagine ireală. Zona centrală se caracterizează printr-un relief muntos cu vârfuri foarte înalte, ceea ce determină un climat rece pe tot parcursul anului, bogat în precipitații. Datorită condițiilor geografice, zona se remarcă printr-o agricultură
Agenda2005-43-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284346_a_285675]
-
se depun, în straturi invizibile, pe smalț și chiar pe gingii. La un moment dat, cuvintele încep să pută. Chiar și cele frumos mirositoare. Dacă resturile alimentare pot fi îndepărtate prin periaj, celelalte resturi persistă un timp mai îndelungat. Dinții fosforescenți ar face vizibile astfel de gunoaie" (p. 130). Mintea înfierbântată a stomatologului a găsit și un cuvânt pentru a defini aceste deșeuri ale spiritului: "tartorul". Spre deosebire de banalul tartru, specific meseriei sale, care se curăță cu instrumentele aflate în dotarea unui
Delirul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8494_a_9819]
-
ne iubim și o pasăre mare și albă ne va aduce fructul iubirii într-un coș cu dantele. În varianta mea, cei doi oameni care se iubesc se hotărăsc să facă un copil, iau în căușul palmelor lor reunite embrionul fosforescent și îl pun într-un vas transparent. Totul respiră o luminiscență intrastelară, ca în Star Trek. Cei doi îl pot vedea cum crește, trebuie să-l hrănească într-un anumit fel, în fiecare zi și în fiecare noapte, și o
Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
cu repeziciune. Din cafeniu în culoarea teracotei, din brun-roșcat în culoarea ambrei, din ocru în culoarea aurului patinat. Crezând că flacăra mișcătoare a opaițului este cauza, îl stinse. Inelul continua să viețuiască, fiind străbătut de sclipiri reci de aramă, lumini fosforescente și flăcări mocnite de jeratic. Într-un târziu, cuteză să-l atingă cu prudență. Sub degetul său tremurând, materialul necunoscut devenea ba sticlos, ba catifelat, ba unsuros, ba cerat. Era când cald și umed ca sângele, când răcoros și uscat
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
se destăinuie decât unui om mai însingurat decât ei. Un sentiment de incertitudine îl apăsa. Se hotărî, după luni de zile, să deschidă ușa propriei sale claustrări. Un simț biologic îi dictase că afară e noapte. Animalele nocturne cu priviri fosforescente însuflețeau bezna cu trupuri arcuite și cu chemările lor de rut. Cutreieră orașul, bănuind pe după geamuri cranii lucioase abandonate cu voluptate în cușca somnului lor bântuit de vise fără memorie. Rătăcind fără noimă pe străzi, recunoscu la un moment dat
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]