1,308 matches
-
2500 ani, pentru vânătoarea de iepuri de câmp, astfel obținându-se subspecia "Mustela putorius furo". Dihorul primordial a fost "Mustela stromeri" care a apărut în perioada villafranchiană târzie. "Mustela stromeri" este considerabil mai mic decât dihorul actual. Cele mai vechi fosile ale dihorului actual datează din Pleistocenul Mijlociu și au fost descoperite în Germania, Marea Britanie și Franța. Rudele mai apropiate dihorului actual au fost dihorul de stepă și dihorul cu picioare negre. Dihorul european s-a desprins din dihorul de stepă
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
Peștele aligator ("Atractosteus spatula") este un pește actinopterigian eurihalin din infraclasa holosteilor ("Holostei") înrudit cu amia ("Amia calva"). Fosilele peștelui aligator datează din cretacicul inferior (cu peste un 100 milioane ani în urmă). Este cel mai mari peste din familia lepisosteidelor ("Lepisosteidae") și printre cei mai mari pești dulcicoli din America de Nord. Peștii aligator sunt adesea menționați că "pești primitivi
Pește aligator () [Corola-website/Science/333796_a_335125]
-
aligator datează din cretacicul inferior (cu peste un 100 milioane ani în urmă). Este cel mai mari peste din familia lepisosteidelor ("Lepisosteidae") și printre cei mai mari pești dulcicoli din America de Nord. Peștii aligator sunt adesea menționați că "pești primitivi" sau "fosile vii", deoarece ei au păstrat unele caractere morfologice ale strămoșilor lor mai vechi, ca valvula spirală din intestin, care este prezentă și la rechini, și prezența unei respirații duble - acvatică și aeriană. Fălcile alungite prevăzute cu dinți ascuțiți, alcătuiesc un
Pește aligator () [Corola-website/Science/333796_a_335125]
-
superfamilia Hesperioidea, ), și fluturi-molii (superfamilia Hedyloidea). Fluturii aparțin arborelui evoluționist al moliilor. Originea lor a fost stabilită în perioada cretacică, care s-a încheiat în urmă cu 65 de milioane de ani. Din păcate, există o arhivă foarte limitată de fosile. Cea mai veche fosilă este a unui posibil fluture skipper, nedenumit, din perioada paleocenului superior (cu circa 57 de milioane de ani în urmă), din Fur, Danemarca . Unul dintre cele mai frumos conservate exemplare este un Riodininae ("Voltinia dramba") din
Fluture () [Corola-website/Science/308960_a_310289]
-
superfamilia Hedyloidea). Fluturii aparțin arborelui evoluționist al moliilor. Originea lor a fost stabilită în perioada cretacică, care s-a încheiat în urmă cu 65 de milioane de ani. Din păcate, există o arhivă foarte limitată de fosile. Cea mai veche fosilă este a unui posibil fluture skipper, nedenumit, din perioada paleocenului superior (cu circa 57 de milioane de ani în urmă), din Fur, Danemarca . Unul dintre cele mai frumos conservate exemplare este un Riodininae ("Voltinia dramba") din urmă cu 25 de
Fluture () [Corola-website/Science/308960_a_310289]
-
de piatră și fier) descoperit vreodată în Rusia și este numit "Krasnoiarsk" sau, mai rar, "fierul (metalul) lui Pallas". Pe parcursul expedițiilor, Pallas a descoperit și descris multe specii de mamifere, păsări, pești, insecte și alte animale. De asemenea, a cercetat fosilele unor animale ca mamutul, bivolul sau rinocerul cu blană. Călătoria a avut și o anumită însemnătate practică, întrucât în cursul ei au fost găsite resurse naturale unice în Siberia de Est și Altai. Pallas a povestit, de asemenea, despre nevoile
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
greu de trecut. Galeria de acces se sfârșește în Cursul Nordic care în amonte se prezintă ca o galerie de dimensiuni medii întreruptă de câteva săli. În aval continuă la început sinuos și sfârșește într-un sifon impermeabil. O laterală fosilă frumos ornată depășește sifonul și interceptează iar activul debușând în Sala Mare (107/24 m). Urmează o galerie terminată cu Sifonul 2. Și acesta poate fi evitat pe o galerie largă care dă acces în Sala Argilei de mari dimensiuni
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
și brahiopode. Fauna de cefalopode are afinități cu cea din restul domeniului alpin european, dezvoltată în aceeași faciesuri și în Himalaya, dovedind unitatea paleogeografica a întregului domeniu. Cu resturile sale de fauna devoniana, reprezintă singurul punct din România care conține fosile paleozoice. Acestea se găsesc în șisturile argiloase, transformate în filite și în calcare cenușii devoniene. Aici au fost identificate 30 de forme fosile, dintre care 22 sunt brahiopode, urmate de briozoare, moluște, crustacei și ostracode. Asociația din Dealul Bujoarele e
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
găsit deja în secolul al XIX-lea oseminte de marmotă pe marile câmpii ale Europei de Vest (între care în Franța , bazinul parizian inclusiv și mai la vest în Poitou-Charentes) sau mai la nord în Belgia (în Paleoliticul mijlociu potrivit fosilelor din peștera Walou de la Trooz de exemplu) unde primii paleontologi au fost surprinși să descopere că marmota viețuia altădată, pe teritoriul Belgiei de azi, alături de oamenii preistorici, dar și elefantul, rinocerul, hipopotamul, hiena, leul (care nu au supraviețuit astăzi decât
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
dar chiar și existența lor. Totuși, păsările moderne sunt considerate descendente directe ale dinozaurilor de tip theropod din familia răpitorilor, având drept prim reprezentant pasărea "Archaeopterix", care a trăit cu 150 de milioane de ani în urmă. S-au descoperit fosile de dinozauri cu pene dar care erau prea greoi pentru a zbura. Odată cu descoperirea primilor dinozauri la începutul secolului al 19-lea, scheletele lor fosilizate au devenit puncte majore de atracție în toate muzeele din lume. ii au devenit într-
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
saurischieni). Unii erau bipezi, alții erau patrupezi, iar alții (precum "amozaurul") erau și bipezi și patrupezi, după cum o cerea situația. Dinozaurii s-au răspândit în timpul dominației lor pe toată suprafața pământului și au cucerit aproape toate zonele (s-au găsit fosile de dinozauri până și în Antarctica), însă nu au reușit niciodată să cucerească aerul (unde dominau pterozaurii) nici apa (unde existau diverse reptile marine). Unii dintre ei erau ierbivori, pe când alții erau carnivori (speciile mari se hrăneau cu alte specii
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
cu plante acvatice. Un alt gigant erbivor era brachiozaurul, care se hrănea cu frunzele copacilor, asemenea girafelor din zilele noastre, cu care de altfel seamănă destul de bine. Avea 14 metri înălțime, 26 de metri lungime și cântărea 50 de tone! Fosile de brachiozaur au fost găsite atât în Africa, dar și în America de Nord, ceea ce îi face pe geologi să susțină că aceste două continente nu erau separate complet de ocean, în acele timpuri îndepărtate. Tyranosaurus rex era cel mai feroce dinozaur
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
și 8 metri înălțime. Mergea ridicat pe labele dinapoi; cele din față erau extrem de mici. În ciuda dimensiunilor și a greutății mari, era foarte agil. Avea dinți lungi, tăioși, cu care smulgea ușor bucăți mari de carne din prada sa. Primele fosile de Tyranosaurus rex au fost descoperite în anul 1900, în Statele Unite. Archaeopteryx era o reptilă zburătoare, un fel de strămoș al păsărilor. Măsura 30 până la 60 cm lungime și avea dinți, gheare și o coadă osoasă, asemenea reptilelor. Poseda însă
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
în poziție verticală, eliberându-și astfel mâinile pentru utilizări ce au favorizat dezvoltarea inteligenței. Mai mult, el era convins că aceste maimuțe au trăit în Africa: Prezicerea sa a fost perspicace, deoarece la acel moment, în 1871, nu existau practic fosile disponibile aparținând vechilor hominizii. Aproape cincizeci de ani mai târziu, ipoteza lui Darwin a fost confirmată atunci când antropologii au început să descopere în mai multe zone din Africa numeroase fosile de hominizi cu creier mic. Concepțiile din antropologie au pivotat
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
perspicace, deoarece la acel moment, în 1871, nu existau practic fosile disponibile aparținând vechilor hominizii. Aproape cincizeci de ani mai târziu, ipoteza lui Darwin a fost confirmată atunci când antropologii au început să descopere în mai multe zone din Africa numeroase fosile de hominizi cu creier mic. Concepțiile din antropologie au pivotat pe la mijlocul secolului 20 în favoarea monogenismului. Totuși, susținători izolați ai poligenismului au mai existat și după mijlocul secolul 20, cum ar fi Carleton Coon, care a emis în 1962 ipoteza că
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
a fost folosit, în diverse contexte, ca antonim al termenului de poligenism. Odată cu apariția arheogeneticii în anii 1990, oamenii de știință au reușit să dateze migrația „Out-of-Africa” cu o anumită precizie. În anul 2000, secvența ADN-ul mitocondrial (ADNmt) al fosilei „Omul din Mungo” ("Mungo Man") din Australia a fost publicată. Aceste rezultate, ce au fost ulterior puse la îndoială au fost însă suținute de către W. James Peacock, șeful echipei care a secvențiat ADN-ul mitocondrial al „Omului din Mungo”. Întrebarea
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
urmă) oferă dovezi în favoarea unei tranziții de la "Homo erectus" la "Homo sapiens". [Citare ] Conform modelului originii africane recente, migrația în interiorul și în afara Africii a înlocuit în cele din urmă populațiile de "Homo erectus" dispersate anterior. "Homo sapiens idaltu", ale cărui fosile au fost găsit la Middle Awash din Etiopia, a trăit acum aproximativ 160.000 de ani. Este cel mai vechi om modern din punct de vedere anatomic cunoscut și este clasificat ca o subspecie disparută. Fosile aparținând lui "Homo sapiens
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
regiunile reci ale Europei în timpul epocii glaciare. Hua Liu et al., analizând markeri microsateliți autozomali, datează la aproximativ 56.000 ± 5.700 ani în urmă ADN-ul mitocondrial fosil ("de verificat în articol căci markeri autozomali și ADNmt !"). Ei interpretează fosilele omului modern timpuriu din peștera Qafzeh ca o ramură timpurie izolată, care ulterior s-a retras înapoi în Africa. Toate celelalte fosile de om modern găsite în afara Africii au fost datate la perioade mai recente. Cele mai vechi fosile bine
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
ani în urmă ADN-ul mitocondrial fosil ("de verificat în articol căci markeri autozomali și ADNmt !"). Ei interpretează fosilele omului modern timpuriu din peștera Qafzeh ca o ramură timpurie izolată, care ulterior s-a retras înapoi în Africa. Toate celelalte fosile de om modern găsite în afara Africii au fost datate la perioade mai recente. Cele mai vechi fosile bine datate găsite în afara Africii sunt cele de la Lacul Mungo ("Lake Mungo"), Australia, ce au fost datate la aproximativ 42.000 ani în
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
interpretează fosilele omului modern timpuriu din peștera Qafzeh ca o ramură timpurie izolată, care ulterior s-a retras înapoi în Africa. Toate celelalte fosile de om modern găsite în afara Africii au fost datate la perioade mai recente. Cele mai vechi fosile bine datate găsite în afara Africii sunt cele de la Lacul Mungo ("Lake Mungo"), Australia, ce au fost datate la aproximativ 42.000 ani în urmă. Fosilele din peștera Tianyuan din regiunea Liujiang (China) sunt datate în perioada 38.000 și 42
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
om modern găsite în afara Africii au fost datate la perioade mai recente. Cele mai vechi fosile bine datate găsite în afara Africii sunt cele de la Lacul Mungo ("Lake Mungo"), Australia, ce au fost datate la aproximativ 42.000 ani în urmă. Fosilele din peștera Tianyuan din regiunea Liujiang (China) sunt datate în perioada 38.000 și 42.000 de ani în urmă de unii cercetători. Ele sunt cele mai similare din punct de vedere morfologic cu omul fosil din Minatogawa ("Minatogawa Man
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
000 de ani în urmă de unii cercetători. Ele sunt cele mai similare din punct de vedere morfologic cu omul fosil din Minatogawa ("Minatogawa Man") descoperit pe insula Okinawa din Japonia, om modern din punct de vedere anatomic ale cărui fosile au fost datate între 17.000 și 19.000 de ani în urmă. Ipoteza răspândirii tardive în afara Africii a omului anatomic modern este contrazisă de rezulatele obținute de un alt grup de cercetători care datează fosilele omului din Liujang la
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
vedere anatomic ale cărui fosile au fost datate între 17.000 și 19.000 de ani în urmă. Ipoteza răspândirii tardive în afara Africii a omului anatomic modern este contrazisă de rezulatele obținute de un alt grup de cercetători care datează fosilele omului din Liujang la aproximativ 111.000 - 139.000 ani în urmă. Începând cu aproximativ 100.000 de ani încep să apară dovezi ce demonstrează o tehnologie sofisticată și prezența preocupărilor artistice, iar cu 50.000 de ani în urmă
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
ani în urmă, și până în prezent s-a realizat în cadrul unei populații unice, cu răspândire mondială continuă. Susținătorii teoriei originii multiregionale resping ipoteza unei bariere reproductive între populațiile arhaice de "Homo" din Eurasia și Africa și aduc ca argumente unele fosile și dovezi genetice. Un studiu recent a sugerat că aproximativ 5% din fondul genetic al omului modern ar putea avea ca origine încrucișări între omul de Neanderthal și omul modern ce trăia în Europa. Un studiu recent a descoperit o
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
000 de ani, ce se presupune că ar fi aparținut unui hibrid între "Homo sapiens" și un hominid arhaic, și care a fost considerată ca o provocare la adresa recentei ipoteza "Out-of-Africa". Unii cercetători pun însă la îndoială faptul că această fosilă ar aparține unui "Homo sapiens" hibrid.
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]