4,121 matches
-
ai nevoie de o schimbare pe care altfel nu o vei face. - E vorba doar de mine? - Nu. Și de mine. - Te joci... - Da, cu mintea ta, dar îți vreau inima. - Vii și pleci când ai chef, mi-o vei frânge. - Și iubirea doare uneori. Ce faci, alegi să nu mai iubești? - De parcă ai vreo putere asupra ei. - Iubește Karina, nu-ți fie frică! - Pe tine? Nici măcar nu știu cine ești, nu te cunosc. - Exist, mă simți. E suficient. - Pentru tine e convenabil
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Schimbarea lumii voastre se va realiza În momentul În care fiecare dintre voi va Începe să proiecteze o realitate bazată pe respect, iubire și considerație față de propria persoană și față de cel de alături. Este un lanț vicios, care poate fi frânt atât de ușor... Atâta timp cât nu veți manifesta grijă și mai ales respect față de propriul trup, sufletul se va simți prins Într-o Închisoare a trupului. Nefericit, va Întrerupe din ce În ce mai mult legătura cu spiritul și cu vibrațiile Înalte. Un corp nefericit
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
fascineaz? prin „infinitatea de cuburi de cristal" . „Împ????ia fascinanului Odin", descris? În „Toma Nour" sau „Odin ?i poetul" exprim? astfel „un sentiment dominant de evaziune ", iar eroul, „cuprins de bra?ele albe ale zeului nordic, are sentimentul de a frânge condi?ia efemer?, atingând eternitatea prin integrarea În iner?ia polar?" . Acest univers fantastic devine expresie poetic? a sentimentului de nostalgie fă?? de o lume pur?, compus? din miile de cristale de ghea??, adev?rât „Eden alb "(cum Îl nume
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi.” (Fapte 20, 1-4). c) Instituirea Sfintei Liturghii: “În ziua întâi a săptămânii (Duminică) adunându-ne noi să frângem pâinea, Pavel, care avea de gând să plece a doua zi, a început să le vorbească și a prelungit cuvântul lui până la miezul nopții.” (Fapte 20, 7). De precizat că prin expresiile “ziua întâi a săptămânii” sau “în prima zi
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
se deschide și mii de ape invadează ochii Sophiei, în timp ce privirea ei se întoarce către omul care tocmai intră în cameră. Omul ei. Bărbatul ei. Cavanosa vine lângă pat și se oprește ezitând. Se așază pe marginea patului și-și frânge ușor mâinile. Sophia îl privește. Ochii ei sunt mari și rotunzi. Și, pentru o miime de secundă, sufletul ei dictează ochilor să nu mai mintă, iar Sophia nu poate să reziste ordinului atât de vehement și, doar pentru o sutime
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
ei devin tulburi. Și printr-o pâclă fină, ea zărește ecranul telefonului, pe care stă scris nu mele lui. Degetul ei apasă încet butonul verde. O pauză. Aude soneria lungă. O pauză. Și iar o sonerie. A treia sonerie e frântă chiar la jumătate. Se aud râsetele unor oameni fără griji. Iar ea așteaptă să audă vocea lui. Dar vocea lui e doar o respirație care așteaptă. Alo? spune nebuna. Și conversația începe. Simplitatea cu care el vorbește are ceva magic
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
uită la drum și conduce. Fața nebunei, în plină criză de iste rie, începe să alerge printre straturile de materie cenușie din creierul lui. Imagini scurte și precise, care se supra pun peste linia continuă de pe asfaltul șoselei. Nebuna își frânge mâinile. Nebuna plânge încet. Nebuna stă nemișcată și ochii ei sunt mari și uimiți. Nebuna se sinucide cu o andrea (își face harachiri). Ochii nebunei caută prin camera pustie un om din lună. Care nu mai e acolo. Nici luna
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
anunț lovitura de teatru.Plec.Mă mărit. Plec cu Americanu. Cred că vom rămâne prieteni.Nu? Dorin:” Dar vă prezic că Fortinbras va fi Alesul și murind eu îl votez”.(Cade pe pat). Augusta(se apleacă aspra lui):”S-a frânt un suflet nobil.Noapte bună!”. Scena 2 In salon sunt Alin,Dorin și Nelu.Pe măsuță au vin și pahare. Alin:Augusta a plecat la gară. Am fost părăsit.Trebuie să beau ceva. Dorin;”Și tu,Brutus!”. Nelu(către Dorin
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Champagne! a clamat Odette, trântindu-se la masă și făcându-mi semn cu bărbia să mă așez în fața ei. M-am așezat, iar ea a scos spre mine un vârf de limbă, fericită. Cu maniere de confesional, chelnerul și-a frânt mâinile și i-a prezentat lui Odette un zâmbet la fel de larg ca al ei: — Pot să îndrăznesc să-i cer domnișoarei cartea de identitate? — Ha? a făcut, brusc închizându-i-se figura. Mulțumesc pentru compliment, dar credeam că se vede
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
până își termină de curățat livada. În primăvară trebuia să planteze alți pomi în locul celor uscați. În casă lucra meticulos, cu grijă. Șlefuia, vopsea, lustruia. Lucra la schimbatul podelei în camera mare de la parter, când făcu un pas, podeaua se frânse sub el și căzu în gol. Se sprijinea în coate într-un echilibru extrem de fragil. Această elongație silită îl înnebunea de durere. Căută în toate părțile să găsească un punct de sprijin cu picioarele care de abia i se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și ce n-am făcut noi de ne chinuim așa unul pe altul? Cum mă ard scrisorile și gândurile tale, mai tare decât focul ăsta care-mi șerpuiește în vatră! Ce să fac, să scap de menghina asta care îmi frânge capul? Luminează-mă tu, care m-ai iubit atâta, ce să fac? Și, ca un posedat, luă mai întâi Jurnalul și apoi scrisorile și le aruncă în flăcări, care mistuiră hârtia de mătase cu lăcomie. Se înălță la început, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sta o zi, sau măcar jumătate de zi în casa de pe strada Nishikata. M-am simțit pe jumătate moartă când am urcat în tren și, după ce-am ajuns aici, după prima clipă de extaz, am crezut că mi se frânge inima de dor după Tokyo. Mai cu seamă când s-a întunecat. Apoi, nu-mi mai amintesc nimic. N-a fost o boală normală. Parcă am murit și am reînviat, cu totul alta. Din ziua aceea, viața noastră se scurge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
câte-am stat Și-n arșiță, și-n ger, când crapă luna, Sub zidul roșu, orb și încruntat. 2 Se-apropie ceasul memoriei, viu, Vă caut pe toate, vă mângâi, vă știu: Pe tine, ce știrea pe brațu-mi te-a frânt, Pe tine, ce nu mai pășești pe pământ, Pe tine, frumoasă, ce-ai zis la mojici: Eu vin ca acasă la ocnă, aici". Chema-le-ași pe nume pe toate ce-au fost, Dar ei mi-au rupt lista, n-o știu
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
plămădi 'ntr'o seară/ Lumini de om cu întunecimi de țară." (Balada sfântului din câmp). Întunecimi cercetate pe rînd, în mici hagiografii plămădindu-i, fiecărui pisc și fiecărui șes, cîte-un sfînt călăuzitor: "Cum caut prin adâncuri sumbre,/ Cotite, semnele se frâng.../ Sub nori pleșuvi ce harta strâng/ Se'nchide palma peste umbre." (Chiromanție (într'un amurg pe Negoi)). Frumoase poeme de dragoste, amestecînd jind trupesc cu năluciri de îngeri, sînt cele două Ademeniri, Cântec pentru dezbrăcare și Fata din dafin: "Stihia
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
șovin. Nu exagerează ca să sporească tirajul cărții, dar nici nu cruță pe nimeni. Oamenii lui sunt umani, deși-s aspri și nefericiți. Mizeriile pe care ni le înfățișează ei sunt mizerii omenești: ignoranța, sărăcia, războiul care ruinează averi, distruge familii, frânge inimi și face pe oameni mai răi decât sunt într-adevăr, în adâncul sufletelor lor". G. Topîrceanu îi va scrie criticului bulgar, subliniind o dată mai mult simpatia lui față de poporul vecin din sudul Dunării. Deși văzută în condițiile vitrege ale
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
Nikiei, de la finalul primului act. Este prea puțin pentru un întreg spectacol? Nu, orice moment de creație autentică este un dar imens, fără limite. În acel moment de grație, trupul fragil al Alinei Cojocaru s-a unduit și s-a frânt sub apăsarea durerii pe care i-a provocat-o trădarea iubitului ei Solor, interpretat de John Kobborg, iar brațele ei ne-au povestit, fără vorbe, despre o suferință de neîndurat și ne-au cântat, cu fiecare freamăt al lor, un
Mâinile care cântî și vorbesc by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8871_a_10196]
-
se cristalizează-n buburuze/ Secundele amiezilor confuze.// Căzute jos ca niște fructe coapte,/ Păienjenițele mustesc de lapte...// Aromele sălbatice și bune/ Din uriașe miezuri de căpșune// Ne gâdilă și-or să ne-mproaște-un sânge/ Răcoritor când măduva le-om frânge.// și dacă vrem să le luăm în mână/ Ciupercile ne umplu de smântână..." Apărut în excelente condiții grafice, ilustrat cu desenele Adrianei Lucaciu, volumul Cântece de adolescent este mai mult decât o antologie de texte destinată în primul rând istoricilor
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
obiectul unui ritual în gol: "Melc, melc/ Cotobelc,/ Plouă soare/ Prin fînețuri și răzoare,/ Lujerii te-așteaptă-n crîng,/ Dar n-ai corn/ Nici drept/ Nici stîng:/ Sînt în sîn la moșul Iene/ Din poiene;/ Cornul drept,/ Cornul stîng...// Iarna coarnele se frîng./ Melc nătîng,/ Melc nătîng!" O simplă dojană, care poartă, de fapt, toată povara ireversibilului. Gravitatea lucrurilor mărunte, consecințele faptelor mici sînt teme ale iernii. Nu bilanțurile ei scot la iveală, în spatele marilor pierderi, scăpări de duzină? Nu pornește avalanșa dintr-
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
să te găsești din cuvinte pe tine și lumea închipuită, să intri în trupul celui pe care-l iubeai. Mai tîrziu a devenit bărbatul mic cu riduri, căruia îi dăruise peisajul din vitrină. Vîrfurile degetelor ei imitau ploaia. Dogoarea se frîngea în galben și maro în jurul hamacului liniștit. Erorile inevitabile pe care trebuia să le comitem se aflau deja departe. Ne eram unul altuia buni, cu membrele desprinse, inima netezită și ușoară, mai întunecată, ospitalieră, masa de piatră. Rîndunelele tremură istovite
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
fricii veghind între cuvintele ce acompaniind-o și acoperind-o îi fac piedestalul, mormântul și muntele mai înalt între munți. Mult câte puțin Masă de lacrimi potirul cu pâine și vin, Masă sfințită de Sângele și de Trupul. Trupul își frânge, Sângele își varsă, Stau în biserica Ta ca-ntr-o armură eu, păcătoasa care smerită mă închin. Stau înaintea Ta, Cel ce pe toate Le-ndură de la începutul lumii mult câte puțin. Urma fiind nicîieri Aici, acolo îngropate ramuri, rămurele-oscioare
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/9785_a_11110]
-
dacă are degetele lungi și subțiri, ele trebuie să sugereze o anumită nervozitate, o vibrație interioară continuă și, de aceea, mîna acompaniază abundent vorbirea, cînd trecînd lin peste frunte, cînd încercînd să pună la loc o șuviță rebelă, cînd ondulîndu-se frîntă din poignet, în aer, punctînd și articulînd inteligent spațiul discuției". Sau un alt portret, în apă tare, plusînd așijderea plasticitățile, al fostului meu profesor de logică, Henri Wald: "își însoțea vorbirea cu o gesticulație plăcută și avea o excelentă Ťmișcare
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
fi pusă la îndoială. Copilăria este perioada paradisiacă a existenței umane. Viața este înainte, toate drumurile sunt deschise, opțiunile par nelimitate. Încrederea este nezdruncinată, viața se prefigurează ca un drum - mai drept sau mai întortocheat - spre fericire, nici o îndoială nu frânge încă siguranța de sine. Iar amintirea acelor zile binecuvântate aduce lumină, dar și regret pe chipul omului care între timp a trecut prin toate încercările vieții: "Oh, am avut în copilărie momente de fericire aproape epileptică. Miracole nimbate scurt, aure
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]
-
imagistice pe care le învederează se produc în cîmpul acestui factor unificator ce și le însușește așa cum magnetul atrage pilitura de fier: "De-o săptămînă ninge pe morminte/ Cerul e vînăt ca un ochi de pește/ Zăpezile atîrnă cu aripile frînte/ Și dintre cruci doar crucea mea lipsește.// Zile la rînd am răscolit zăpada/ Să-mi caut crucea de arin subțire/ Dar nu știa nici paznicul de noapte/ Să fi plecat vre-un mort din cimitir.// Urcau la cer zăpezile de
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
Marina Constantinescu Spațiu mic, intim. Un fel de careu format din gradene și public închide la mijloc o pantă. Nu abruptă. Scena. Pe ea, cîteva siluete, încearcă o acțiune clară. Coerența este frîntă mereu. Semiîntuneric. O agitație sfîșietoare, coordonată, dacă se poate spune așa, de o lamentație evreiască autentică, foarte puțin prelucrată muzical. Tema se repetă. Iarăși și iarăși. Actorii își continuă căutarea. Mișcările sînt sacadate, precipitate, unele, repetitive, altele, mișcări spasmodice care
Deținut din naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9999_a_11324]
-
de ajuns atît, mai urmează: "Fluidul magnetic care emană din el este un amestec de sănătate, voie bună, optimism și, ceva mai înalt, cîteva antene cu care sondează insondabilul misterelor cerești". O bizară autoiluzionare sau o inadecvare menită anume a frînge linia sumbrei omogenități, astfel cum un poet ar introduce o voită stîngăcie în producția sa, amenințată de-o factice "perfecțiune"?
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]