695 matches
-
prin cuhnie, bucate.” Sunt vicleni (dar fără „mânia bunilor mei” din poemul lui Arghezi), răbdători, insinuanți; vor aștepta, în continuare, ca urmăritul să li se alăture. Bineînțeles că acesta (eroul liric), cu tot respectul pe care îl datorează („casa - / În frac, unde v-am așteptat cu masa”), joacă o comedie a nesupunerii și a independenței; dar în cele din urmă se simte că le va da satisfacție. În modul său atât de simplu și atât de sofisticat totodată, oniricul D. se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
care debutaseră aproape în același timp : la Ion Luican, care avea să ajungă mai apoi vedeta de la Izvorul rece ; la Gheorghe Ionescu, fostul student la medicină care, după ce leșinase la prima autopsie, își vânduse toate cărțile și își cumpărase un frac și câteva instrumente, mai apoi luându-și numele de scenă Gion ; la amicul său de suflet, „eternul îndrăgostit“, Titi Botez ; la Dorel Livianu sau, mai ales, la cel devenit la fel de repede faimos și care interpreta tot romanțe și tangouri, brăilean
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
și restaurante din oraș, furându-le publicul care îl urma pretutindeni. L-am văzut la Roata lumii, pe Calea Dorobanților. Era o forfotă de lume elegantă, oglinzi multe, miros de bogăție, reflectoare care dădeau o lumină de basm, chelneri în frac, flori și pate de fois gras. Femei splendide, șampanie, și deodată s-a făcut liniște. Rumoarea a fost întreruptă de ceva misterios. Pe scenă a urcat Cristian Vasile. Avea o voce care îți tulbura inima. Avea și o frazare extrem de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
a făcut liniște. Rumoarea a fost întreruptă de ceva misterios. Pe scenă a urcat Cristian Vasile. Avea o voce care îți tulbura inima. Avea și o frazare extrem de originală. Nu mai vorbesc de ținută, de felul mândru în care purta fracul. De altfel, în acei ani era Regele Bucureștiului muzical. Avea distincție, farmec, dacă el cânta o melodie într-o seară, devenea repede șlagăr. Roata lumii era centrul distincției bucureștene. Am fost atât de impre- sionat de Cristian Vasile încât, după ce
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
ș.a. A semnat și D. Timoteiu. Cu încercările poetice și prin traduceri T.-A. se apropie de grupul iconarilor, lirica sa reprezentând „un ostrov din cele mai exotice în literatura iconariștilor” (Perpessicius). Însă nici versurile, nici proza din Făt-Frumos în frac (1944) nu sunt decât exerciții prin nimic menționabile. În schimb, traducerile, asupra cărora se oprește și Perpessicius, atrag atenția datorită rezolvărilor propuse și, mai ales, interesului pentru poezia chineză, din care T.-A. transpune folosind un intermediar german. Istoria literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290103_a_291432]
-
1939; Bucovina de Nord (28 iunie 1940 - 28 iunie 1941), Sibiu, 1941; Goethe și Eminescu, Cernăuți, 1942; Înrâuriri heineene în opera lui Eminescu, Cernăuți, 1942; Schiller și Eminescu, Cernăuți, 1943; Ienăchiță Văcărescu (Vieața, opera, influențele străine), Cernăuți, 1943; Făt-Frumos în frac, Cernăuți, 1944; Versuri de tot felul, Brad, 1944; Don Juan, Timișoara, 1944. Traduceri: Li Tai Pe, Flori din răsărit, Cernăuți, 1933; Poezii chinezești, Cernăuți, 1943. Repere bibliografice: S.P. [Sextil Pușcariu], „Istoria literaturii române”, DR, 1922-1923; Virgil Tempeanu, „Heinrich Heine in
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290103_a_291432]
-
iar orchestra doar când intrau tobele. Soliștii se mișcau ca niște gândaci și, dacă n-aș fi avut impertinența să cobor la pauză în holul central și să mă vântur, cu trufia frustratului, printre rochiile de seară ale cucoanelor și fracurile de dinainte de război ale unor domni în etate, probabil că prima mea întâlnire cu opera ar fi fost și ultima. Un bărbat între două vârste, a cărui înfățișare mai mult decât îngrijită impunea respect și unui îndărătnic din naștere ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
primit un ultimatum din partea U. R. S. S. La ora 7, revine cu precizări. La ora 8, începe proba orală a examenului de bacalaureat pentru Mihai. A asistat și Carol timp de 45 de minute, constatând că toți băieții erau în frac și au răspuns foarte frumos. La ora 9, regele a plecat pentru a discuta cu șeful guvernului și cu ministrul de Externe ultimatumul rusesc. S-a întrunit apoi Consiliul de Coroană. S-a decis răspunsul la ultimatumul rusesc, propunându-se
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
tulburătoare câmpie! Nu a văzut, deoarece Dumnezeu, în "bunătatea" Lui proverbială, îi luase lumina ochilor. În schimb, a auzit și a simțit. În nopțile scurte de vară, a auzit mirabila polifonie a muzicii nocturne, interpretată magistral de artiștii îmbrăcați în fracuri ireproșabile, cărora indivizi cu vederi obtuze le reproșează anumite carențe privind latura materială a existenței, făcând aluzii transparente la niște împrumuturi contractate în sezonul hibernal... A auzit foșnetul liniștit al spicelor de grâu șușotindu-și în amurgul roșiatic aventurile lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
repararea obiectelor și supravegherea celor ce urcau, foloseau ochelari cu lentile foarte groase. Unii purtau și ochelari de cal. Poate îi supăra lumina sau vroiau să vadă bine numai într-o direcție. Alții, puțini la număr, erau extrem de caraghioși: purtau fracuri demodate și semănau cu niște pinguini uriași... Zborul devenise o plutire plicticoasă, fără sens, fiindcă scopul fusese atins. Fiecare trebuia să privească la tot ce se petrecea în spațiul stăpânit de privirea sa. Cei de deasupra poate doi trei dirijau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
din stradă taman când se derula reprezentația la care, evident, nu i s-a permis să asiste. Ori, cum bine se știe, lui Hechter-Sebastian nu i s-a interzis prezența în sală, ci a numelui pe afiș. La final, în frac, a aplaudat, a trimis actorilor flori și a participat la agapa de după premieră. Sigur că a fost o persecuție tâmpă și adânc regretabilă obligarea la pseudonim, dar până a inventa un Sebastian măturând resemnat caldarâmul și fugărit de-o cucoană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
neapărat, începe în această lume al cărei prim senior, cum am spus, și trubadur, este Emil Brumaru. Sunt câteva figuri lirice foarte interesante în poemele de început: "trubadurul", "seniorul din burg" și "domnul interbelic" ce coboară dintr-o cabrioletă în frac și în joben. Astea sunt formulele lirice care bântuie prin volumele de început, chiar mai mult, de fixare a lui Emil Brumaru în peisajul liric și de consacrare a poeziei lui. Nu putem spune că "poetul a evoluat de la carte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
aprecierea lui G. Călinescu. Astfel, tratează într-o viziune personală, grațios și ironic, un motiv universal: „O! corbi siniștri, vă iubesc; / Voi ce pe-al iernii alb lințoliu / Cădeți în stoluri ce-ngrozesc / Ca niște pete mari de doliu! // În fracurile voastre negre / De ciocli aveți ceva de gală, / Și-n croncănitul vostru râde / O ironie triumfală! // Chiar Edgar Poe, în cinstea voastră, / A scris balada-ntunecată / Al cărei laitmotiv e tristul / Și-ngrozitorul: Niciodată” (Corbul). În Cântecul omului, drama existențială
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
Parlamentarilor... le oferă patru versuri Fanius: Voi sunteți jerbă de flori! Comparația-i frumoasă; Dar în jerbe - adeseori Sunt și flori ce rău miroasă! Lui Mișu Fotino, directorul Teatrului Național din Cernăuți, cu ocazia reprezentării a suta oară a piesei „Fracul”, în care personajul principal, un croitor, jucat de dl. Mișu, devine ministru, Cehan Racoviță, editorul ziarului Timpul îi dedică - lui Mișu Cepeleagă - catrenul: Te-am văzut în fine-n „Fracul” Și mi-am zis pe loc: „Săracu, Fosta-ai când
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din Cernăuți, cu ocazia reprezentării a suta oară a piesei „Fracul”, în care personajul principal, un croitor, jucat de dl. Mișu, devine ministru, Cehan Racoviță, editorul ziarului Timpul îi dedică - lui Mișu Cepeleagă - catrenul: Te-am văzut în fine-n „Fracul” Și mi-am zis pe loc: „Săracu, Fosta-ai când ai fost actor, Astăzi ești chiar croitor!” Echo revine și lui X... om bătrân, care face curte unei fetițe, îi spune: Văd că-i juri și-i spui în șoapte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
liberale, era fratele cunoscutului agronom Ion Ionescu de la Brad. Printre membrii grupării liberale ieșene s-a numărat și Ion Creangă. liberali de nuanța lui Mihail Kogălniceanu. Kogălniceanu însă nu mai avea partid, ci, odată cu detronarea lui Cuza, kogălnicenismul pierise. Pe frac ționiști conservatorii din București, adică „albii“, îi numeau: „roșiii din Moldova“. Fruntașii celor două partide în luptă erau: din partea conservatorilor de nuanțe diferite, o puternică pleiadă compusă din: prințul Dimitrie Ghica (Beizade Mitică), Lascăr Catargiu, general Chr. Tell, Petre Mavrogheni
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
foarte puține piese originale, majoritatea pieselor erau traduceri și mai ales melodrame. Genul melodramatic era genul cel mai plăcut al lui Pascaly. Dar și în comedia de salon acest actor se distingea. Avea un mare aer de distincție și purta fracul cu o rară eleganță. Matei Millo, cel mai mare actor al României de atunci, nu era administrator, de aceea toate trupele înjghebate de el s-au dizolvat repede. Millo juca mult prin orașele din țară, iar în București juca, când
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
executori testamentari ai defunctului. Printre românii cari au urmat carul funebru citez numele următoare: C. Cantacuzino, C. Arion, C. Tătăranu, G. Sion, Grigore Brătianu, Simu, Vintilă Rosetti, Horia Rosetti, Burssan, Vasile Vârnav, Mironescu, Vasilescu, Grant, Baltă, Bastaky, Fântâneanu, toți cu frac și cocardă tricoloră. C. Cantacuzino a vorbit din partea studenților români.53 lui Vasile Boerescu (Stindardul, 9 mai 1876, p. 1). Mai târziu aceeași gazetă afirma că profesorul Daniileanu ar fi părăsit gruparea al cărei președinte era (Stindardul, 26 mai 1876
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mobilă capabilă să înfățișeze cele mai fine nuanțe; gesturile și mișcările măsurate, ajutând admirabil la vivificarea ideilor, niciodată triviale. Vocea-i, deși nu era mare, era destul de puternică - puțin cam tremurată - și bine timbrată. Dicțiune bună. De obicei apărea în frac...“ - p. 27). Ziarul Românul scrie un articol în care pune în vedere faptul că, după secole de robire, Principatele Române pot, în sfârșit, să se manifeste din nou în fața omenirii ca stat de sine stătător, capabil pentru jertfa cea mare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
doilea război mondial, când sunt și editate, ceea ce explică, în parte, pasta groasă a caracterologiei, narațiunile lui Z. refac ambianțe și reînvie o tipologie din proza începutului de secol XX, dar într-un stil cu amprente proprii. Nuvelele din Fără frac și joben (1952) și Perfecții diplomați (1962) aduc situații și personaje din mediul funcționăresc, în speță din al Ministerului de Externe, și din protipendada provincială munteană; epicul din romanul Domnul Daltaban de Seraschier (1965) include și mediul legațiilor României în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
unor orașe, cu informații privind flora și fauna, cu frecvente comentarii de natură etnografică și sociologică (momentul central e un ceremonial nocturn de magie desfășurat într-o pădure braziliană), cu incursiuni istorice. SCRIERI: Pe căi de miazăzi, București, 1947; Fără frac și joben, București, 1952; Perfecții diplomați, București, 1962; Domnul Daltaban de Seraschier, București, 1965; Macumba-Carioca, București, 1968. Traduceri: Mihail Sadoveanu, Le Hachereau, cu ilustrații de A. Demian, București, 1955; ed. introd. Pierre Abraham, Paris, 1965, Vie d’Étienne le Grand
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
G. B. Shaw, Unchiul Vania de Anton Cehov, Azilul de noapte de Maxim Gorki, Așa e dacă ți se pare de Luigi Pirandello, Strigoii de Henrik Ibsen, Colportaj de Georg Kaiser, Dragoste de Paul Géraldy, În larg de Sutton Vane, Fracul de Draghely Gábor, Legea iertării de Henri Lavedan ș.a. Traduceri din poezia lui Charles Baudelaire, Théophile Gautier, Émile Verhaeren, Jules Lemaître realizează Neculai Roșca, Dragoș Vitencu, A. Pop-Marțian. Revista mai include rezumatele pieselor din repertoriul Teatrului Național din Cernăuți, interviuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289818_a_291147]
-
și legea e votată și acolo. La ora 5 vine Brătianu la mine. Totul este gata. Întregul Senat vine pe jos la palat, noi îl salutăm de la fereastră. La ora 6 ambele camere sunt reunite în sala tronului, însă fără fracuri, vin direct de la sala de ședințe. D. Ghica citește legea, cu câteva cuvinte introductive. Eu răspund, discursul meu este salutat cu entuziasm. După aceea proclam legea, care are două articole, în prezența camerelor. Facem cerc, pe toate fețele bucurie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
prieteni de-ai lui Elinor. După ziua de azi, probabil că n-am să le mai văd niciodată. — Filarmonica. Fiți pe recepție, ne apropiem, spune Robyn în cască. — Becky! Ridic privirea și, slavă Cerului, îl văd pe Danny, îmbrăcat în frac de brocart și pantaloni de piele. În mână are un Program al Ceremoniei, tipărit în culoarea bronzului și bej. Arăți senzațional. — Pe bune? Sunt OK? Ești un vis, spune Danny ferm. Îmi ajustează trena, se dă un pic înapoi pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
a fost mai simplu și mai ușor: s-a recunoscut că omul romantic, necăjit și prost îmbrăcat era de fapt un romantic realist, lucid și, tocmai de aceea, disperat și tragic, un om de lume, manierat, care știa să poarte fracul la petreceri, iar redingota și papionul la Parlamentul României, în Dealul Mitropoliei, acolo unde mergea ca reporter acreditat al oficiosului conservator Timpul. Nu a fost lăsată la o parte nici Veronica Micle, femeia pentru care și alături de care Eminescu a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]