354 matches
-
din perspectiva unor abordări pragmatice și a unei agende continue care să depășească problemele administrative. Jean-Claude Mignon a avut căteva intervenții în cadrul cărora a recunoscut „istoria noastră comună“, “legăturile de prietenie care trebuie să se întărească“, spunând că “românii sunt francofoni dar și francofili”, acestea nefiind doar niște vorbe de complezență. Consider că dialogul de ieri a fost unul de mare sinceritate și pentru că, în ultima sa intervenție, Jean-Claude Mignon a mărturisit că “se simt jenați” de faptul că românii trăiesc
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
limba studiilor sale, în care și-a regăsit “precizia intelectuală”; germana, limba filozofiei și a conceptelor formate prin mecanismul compunerii; în fine, engleza, limba sa de lucru. Theodor Paleologu, pe 20 martie 2011, a oferit publicului sucevean un adevărat regal francofon. Îi mulțumesc și pentru că a dat noi șanse limbii, culturii și civilizației franceze, valorilor francofoniei în spațiul românesc. (martie 21, 2011) Vizita Delegației Franceze la Suceava condusă de primarul orașului Laval, Guillaume Garot. Miercuri, 6 iulie, Suceava a primit vizita
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
francofon. Am asistat, pentru prima oară, la manifestări declarate împotriva statutului nostru de țară francofonă, la exprimarea unor îndoieli legate de prietenia istorică ce leagă România de Franța, la apariția unui val de indignare, traversat de nedumerire, în rândul românilor francofoni. Și asta, nu doar la “simplii cetățeni” (de fapt, semnalul cel mai grav !), ci și, extrem de periculos, de la personalități culturale profund atașate până ieri valorilor Hexagonului și lumii francofone, formatori de opinie, de la politicieni și chiar diplomați de carieră, de la
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
literaturii. S-a scris despre mine și despre cărțile mele, și nu numai articole în ziare, articole manolesciene de „întâmpinare”, dar și în publicații universitare, inclusiv teze de doctorat. Nu sunt în canonul literaturii române, dar sunt în dicționarul scriitorilor francofoni. Recunosc, eu aș fi vrut să fie invers... Nu mă întrebați de ce! Poate că ești un văcar patriot, îmi susură cineva la ureche. Cotidianul, 2-3 martie 2002 America e cu ochii pe noi — Pe tine nu te-a enervat articolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
a pierdut, din neatenție, pașaportul pe care figura interdicția, și-a scos un pașaport nou - pe care nu i l-a cerut nimeni vreodată - și s-a reîntors în Franța unde mult îi place, bulgarii fiind cunoscuți drept cei mai francofoni dintre slavi. S-a retras mai la nord și s-a decis să fie mai discret: nu mai livra cu camionul, livra cu sacoșa. Avea o geantă de tenisman profesionist în care încăpeau suficiente pachete de țigări încât să mai
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
activități organizate în liceul francez și prezentând partenerilor francezi informații privind Liceul Teoretic „Miron Costin” precum și activități ale elevilor noștri. Conștienți că prin proiecte internaționale, prin colaborări ale elevilor noștri cu tineri de vârsta lor din spațiul european sau cel francofon, profesorii de limba franceză au derulat activități, alături de profesori de alte discipline, în cadrul unor proiecte precum Fii limpede, votează!, care a câștigat în 2010 competiția Euroscola obținând drept premiu o zi în Parlamentul European de la Strasbourg (prof. Diana Mazga), proiectul
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
lîngă ea, tot în mijlocul străzii. Cu toții se uită la mine să vadă pe unde o să trec cu mașina. O intervenție pe un forum : „Văd că au interzis circulația oamenilor și a mașinilor prin centru, că să nu-i deranjeze pe francofoni. S-au gîndit însă, oare, să interzică și circulația cîinilor vagabonzi ? Sînt curios ce s-ar spune despre noi în lume dacă președintele Chirac (sau cineva din suita lui, mă rog...) ar pleca mușcat de un maidanez român ? Un cîine
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
te pun în încurcătură. Ce-mi veni cu această înscenare de hendiri bendiri ? Nimic grav, apărătorii patriei pot să stea liniștiți ! Nu vreau să promovez un soi de „dicționar franco-québécois”, de genul celui care i-a scos din sărite pe francofonii din Québec, și nici nu intenționez să militez pentru o „Oltenie liberă” sau alt soi de dezmembrare a nației. Nu este nici o măgliseală a oltenilor. Și nici măcar nu sînt oltean ! Păi ? Păi, mă gîndeam, pur și simplu, răsfoind acest dicționar
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
un pic, dom' primar. Dar cel puțin 6 persoane nu știu franceza, încerc un solid argument. Înțelegem perfect, intervine unul din cei șase. Observam masa puțin enervat. Cei șase erau ochi și urechi, adică mai mult ochi decît urechi. Cum francofonii schițau un zîmbet, se și apucau de rîs. Un rîs prostesc, ploconitor. Oare dominația strănilor ne-a modificat înscrisurile genetice? Oare de asta Basarabia nu se poate descotorosi de minoritatea, dominantă timp de secole, și votează aiurea? Poate este adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ecarisaj. Fără nici o altă intervenție, prin presiunea celor 26538 și 54 exemplare suplimentare, poarta se deschise larg în uralele vânzătorilor ambulanți, astfel încât primul ziar apăru sub microfonul Postului de Radio K.L. la 4 h 16’’, exact în fața redactorului Sorin Tourbatu, francofon convins și colecționar de roșcove. A urmat minutul. Un enorrrm și sfâșietor minut de pauză radiofonică în stare să reducă cota de credibilitate a CNA - ului, primăriei, guvernului ș.a.m.d., fapt dovedit de venirea în curtea redacției a celor
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
să apară colecții cum ar fi "Anticipation" la Fleuve Noir (1949), care propune autori majoritatea francezi. Colecția "Le Rayon fantastique" (1951), apărută de comun acord la Hachette și Gallimard, publică, pentru început, texte anglo-saxone, înainte să se deschidă spre autorii francofoni. La fel se va întâmpla și în cazul colecției "Présence du futur" (1954), la Denoël. În 1953 apar și filialele a două reviste recente din Statele Unite, sub titlurile Fiction și Galaxie. Fiction propune câteva texte franceze printre povestirile traduse, dar
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
anatomiștii lansează prima salvă de informații care vor duce ulterior la nomenclatura acestei boli (scleroza multiplă), termenii anglofoni 40 (multiple sclerosis) sau germanofoni (multiple sklerose), descriind leziuni „în pete“, sau „în insule“ cu structură caracteristică și de sine stătătoare. Autorii francofoni denumesc boala „scleroză în plăci“. Odată leziunea descoperită a intervenit inevitabilul „de ce“ ? trecându-se la explicații patogenice. Prima explicație ar fi fost teoria vasculară și inflamatorie (1963, RINDFLEISCH). Următoarea explicație ar fi avut-o teoria infecțioasă care s-a pus
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cîțiva scelerați au omorît cîțiva scelerați”. Iată Însă o altă tautologie foarte recentă, ca să spun așa: „Marx, dumnezeul lui Marx.” O recunoașteți? E a lui Traian Ungureanu. În acest punct mi se pare că stîngiștii (o parte liberali, o parte francofoni, ei nu se Întîlnesc foarte des, de altfel) și reacționarii noștri de șarm ar trebui să-și recunoască, pînă la urmă, complementaritatea. Pentru că, În fond, ei revendică două lucruri distincte. Primii sînt (ar trebui să fie) niște esteți ai moralei
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
părăsit care ajunge să-și exproprieze ceea ce tocmai trăise cu patos. Citindu-i cartea, nu se poate să nu o așezi, ca proiect, alături de excepționala GÎndire ‘68 a lui Luc Ferry și Alain Renaut. O altă carte de căpătîi pentru francofonul anului 2000 este Mirajul lingvistic a lui Toma Pavel (1988). Dintre cele trei, cea de față este cel mai puțin teoretizantă. Constatarea n-are o intenție axiologică, ci mai degrabă de diagnostic epistemologic: Între filozofie, lingvistică și literatură, ultima este
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
gen de poluare socială. Această idee a fost deja avansată de către Wheeler. Trebuie să facem o distincție între tendința de a pedepsi, ca trăsătură de personalitate stabilă, și comportamentul efectiv de pedepsire. Cele două nu merg întotdeauna împreună. Deși părinții francofoni sunt mai severi decât cei germanofoni și mai înclinați spre a pedepsi, pedepsele pe care le aplică nu sunt atât de severe. S-a constatat, de asemenea, că deși tații sunt mai înclinați către pedepsirea copiilor și mai puțin toleranți
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mort. În semn de apreciere, Gallimard a scos 20 000 de exemplare în ziua publicării, 40 000 în iulie și un număr imens de 60 000 de exemplare la sfârșitul anului. Pentru Yourcenar, aceasta era un record. Criticii în întregime francofoni au declarat romanul o capodoperă, așa cum făcuseră și în cazul Memoriilor lui Hadrian 85. Au repetat elogiul adus perfecțiunii stilului clasic și controlului asupra formei. Au remarcat din nou caracteristica legată de sex a scrierii sale: Piatra filozofală, spuneau ei
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
în loc de cosmopolitism, conservativ în loc de conservator. O mențiune aparte merită termenii românești libertar și libertarian: primul, derivat din francezul libertaire, ar putea foarte bine traduce și anglo-americanul recent libertarian, cu eventuale explicații la prima folosire într-un context dat. Dar canadienii francofoni (și elvețienii din Suisse romande, unde au apărut activiști ai curentului) au ales să folosească deopotrivă libertaire și libertarien: primul, mai vechi în limbă, desemnează anarhismul de stânga (anarho-socialiști, anarho-comuniști etc.), care păstrează de la Kropotkin și Bakunin impulsul revoluționar și
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
altceva decât ceea ce a intrat în bibliografia „cursului scurt” de gândire franceză politically correct din cele mai multe universități americane, de unde, după regresul global al răspândirii cunoștințelor de limbă franceză, sunt preluate în toată lumea ideile franceze - în ultimii ani, chiar și la „francofoni” ca noi. Cei ce nu cunosc direct cultura „hexagonală” devin astfel emulii și promotorii unui model la mâna a doua, pe care-l slujesc devotat și militant, poate invers proporțional cu înțelegerea lui, transformându-l într-o armă de luptă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
arheologie română și industrie”. Trăsăturile „Albinei românești” vor fi conservate, cu riscul unor defazări și anacronisme în plan publicistic, de „Gazeta de Moldavia” (1850-1858) și „Patria” (1858-1859). A. a mai condus magazinele științifico-literare „Spicuitorul moldo-român” (1841), în ediție bilingvă pentru francofoni, și „Icoana lumei” (1840-1841, 1845-1846), titlu reluat și de săptămânalul scos în 1865 și 1866. A editat „Calendar pentru români” și suplimentul literar „Almanah de învățătură și petrecere” (1847-1869), rămas important prin publicarea unei mari părți din opera proprie. Bogata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
oameni! Alte chenare cu titluri ca acestea: „Virgilică” de dr. Virgil Răzescu, „Despre demisie” de dr. Victor Lotreanu, „După 50 de ani” de dr. Vasile Maica, „Frumos și urât” de dr. V. Lotneanu, „Cenotaful din cer” de dr. Lucian Merișca, „Francofoni și circofili” de dr.Viorel Pătrașcu, Pitești, „Badea Gheorghe” de dr.Virgil Răzescu, explică faptul că medicii sunt nu numai buni specialiști în profesia lor, literați pricepuți, dar și buni gazetari. Că am sau nu dreptate, citească oricine „NATO, pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
încheiase cea mai penibilă sesiune de răgete false auzite la televizor de la Marina Voica încoace. Nu reveni, te rog, că de-abia se liniștise un pic Andreea Marin!. 26 noiembrie 2009 Franța medievală credea în miracole, iar noi, ca bravi francofoni, nu ne-am depărtat, se pare, de Evul de Mijloc, fie doar și prin coloratura mistică cu care însoțim afacerile publice care ar trebui guvernate, prioritar, de rațiune, echilibru și bun-simț. Cum campania electorală pentru președinție a intrat în faza
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
limba română, diferite tipuri de derivare: * derivare cu sufix: copilaș, copilandru, copilărie, copilărește, cojocar, lupoaică etc.; * derivare cu prefix: inegal, deziluzie, neatent, amoral etc.; * derivare parasintetică (cu prefix și cu sufix): imoralitate, nedreptate, comesean, intrajudețean etc.; * derivare cu sufixoid 59: francofon, americanofil, claustrofob, organigramă, filolog etc.; * derivare cu prefixoid: aeromodel, macromoleculă, microanaliză etc.; * derivare substitutivă: dezbrac < îmbrac, dișterne < așterne, ceaușist < Ceaușescu, securist < securitate etc.; * derivare regresivă 60: vernisa < vernisaj, aniversa < aniversare, bâlbă < bâlbâi, alint < alinta, licăr < licări, tăgadă < tăgădui, etimolog < etimologie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
decît o recunoaștem adesea și îl voi aborda, în cele ce urmează, în dimensiunea sa de spațiu imaginar paradoxal, de loc non geografic, în care libertatea spiritului și libertatea de expresie se întîlnesc pentru un parcurs creator ieșit din comun. Francofonii dacă îi excludem pe francezi, ceea ce reprezintă o dezbatere importantă, cu numeroase consecințe pot fi regrupați, generic și simplificator, în trei categorii principale: cei care se nasc într-un mediu diglosic, sau plurilingv, cei pentru care franceza este limba cotropitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
scriitori sunt un fel de migranți, care se văd confruntați cu un idiom ce dispune de un statut aparte: este fie străin, fie matern, dar împărțind cu alte limbi spațiul lingvistic al unui loc geografic dat. Și, mai cu seamă, francofonul se vede pus față în față cu o civilizație diferită de a sa, cu care nu are în comun nici referințele, nici imaginarul. El poate, bineînțeles, să se încăpățîneze să rostească această diferență, sau se poate alina "cuibărindu-se" într-
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
privile giate, iar francofonia face să sufle asupra scriitoarelor din Liban un vînt de libertate. În acest caz cum e și cel al unor numeroși scriitori români, ruși, cehi, albanezi etc. spațiul identitar e construit pe o dilemă. Căci un francofon e cineva care a făcut o alegere aceea de a-și defini identitatea culturală optînd pentru franceză ca limbă de expre sie și de creație -, îndreptîndu-se astfel spre un metisaj cultural, avînd în vedere faptul că se adapă din cultura
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]