1,405 matches
-
se înalță plopii cenușii gemeni, în vârstă de 339 de ani, dintre care doar unul a cutezat să răzbată timpul, al doilea exemplar are vârful coroanei uscat și tulpina ruptă la înălțimea de 15 m. Tot acolo am întâlnit un frasin de 374 de ani, semeț și radiind de vitalitate, cu o înălțime de aproximativ 24 metri! Un plop și mai bătrân are județul, în curtea Unității Medico-sociale Sculeni, în vârstă de 402 ani și cu un diametru al tulpinii de
ÎN CĂUTAREA NEMURIRII.... In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Loredana- Mihaela Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_917]
-
va întemeia, împreună cu Tudor Pamfile și cu preotul Toma Chiricuță, Academia Bârlădeană, societate frecventată în anii primului război mondial și de Al. Vlahuță, având și ulterior numeroși membri și invitați de prestigiu. Amfitrioană era soția lui T., poeta Zoe G. Frasin. Debutează, cu poezii și epigrame, în 1887, la gazeta bârlădeană „Paloda” („Tutova”), unde din 1895 va fi și redactor, iar în volum cu Albastru, plachetă apărută în 1902, urmată de La arme! (1913), Balade (1919) ș.a. Începând din 1898 semnează cu
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
află în îngrijirea medicului-scriitor V. Voiculescu, care îi stimulează interesul de a-l cunoaște pe Al. Vlahuță, refugiat în oraș. Începe să frecventeze ședințele de joi ale cenaclului literar ținut de poetul George Tutoveanu și de soția acestuia, poeta Zoe Frasin, la Academia Bârlădeană întâlnindu-i și pe Nichifor Crainic, și pe Victor Ion Popa. În 1919 începe să publice versuri în revista locală „Florile dalbe” sub numele I.Valerieanu și I.Valereanu, debutând cu pastelul În albastru..., urmat până la sfârșitul
VALERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
București, 1939; Interpretări din lirica lui Gourmont, București, 1940 (în colaborare cu Teodor Scarlat); Vicente Blasco Ibáñez, Regele preriilor, București, 1943; Jonathan Swift, Călătoriile lui Gulliver, București, 1946. Repere bibliografice: G. St. Cazacu, „Sora Emilia”, „Cronicarul”, 1931, 6; Zoe G. Frasin, „Sora Emilia”, „Scrisul nostru”, 1931, 7-8; Traian Stănescu, „Sora Emilia”, „Dacia”, 1931, 106; Al. Robot, Literatura de provincie, RP, 1932, 4 439; Pericle Martinescu, Dimitri Șișmanov, „Literatura bulgară”, SDM, 1936, 4; Traian Georgescu, Dimitri Șișmanov, „Literatura bulgară”, „Pagini basarabene”, 1936
STRAJE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289968_a_291297]
-
artistic și cultural de orientare tradiționalista. Redactor este Dim. C. Zavalide, iar pe coperta interioară sunt enumerați colaboratorii: I.A. Bassarabescu, N.A. Bogdan, Const. Z. Buzdugan, Maria Cunțan, Cridim (Christea N. Dimitrescu), Alex. G. Doinaru, Ion Dongorozi, Elenă Farago, Zoe Frasin (Zoe Tutoveanu), C.D. Fortunescu, C.V. Gerota, Artur Gorovei, Al. Iacobescu, D. Iov, Emil Isac, Vintilă Russu- Șirianu, Mihail Sadoveanu, Sandu Teleajen, G. Tutoveanu, George Voevidca, Elenă Voronca. Li s-au alăturat Irina G. Lecca, B. Luca, I. M. Marinescu, C.
REVISTA „GANDURI BUNE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289180_a_290509]
-
fi înlăturarea „răutăților, asupririi, violenței”. Este prezent Eugen Relgis cu un fragment de roman (Cuvântul), iar B. Șapira semnează o evocare a filologului Vasile Bogrea, fost profesor la Liceul din Piatra Neamț. Poeziile sunt semnate de Enric Furtună, Al.I. Botârlă, Frasin Negrești ș.a. Se mai publică o piesă de teatru (datorată lui Th. Gavriloiu), cugetări, recenzii la reviste și sunt consemnate câteva apariții editoriale. I.R.
PE DRUM.... In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288742_a_290071]
-
două războaie; - nr. 163, 18 nov.: D.Corbea. - Balada celor patru mineri; Paul Vasilescu. - Am crescut-o În inima noastră; G. Mărgărit. - Cântec pentru Întâmpinarea centenarului Eminescu; - În nr. 164, 2 nov.: Petre Solomon. - Primul acoperiș; A.E. Baconsky. - La frasinii de la răscruce; - În nr. 165, 2 dec: A.Ciurunga. - Casa Scânteii; - În nr. 167, 168, 20dec: A.Ciurunga. - Șaptezeci de ani; - În nr. 169, 30 dec: A.Ciurunga. - Anul nou; Petre Solomon. - Cântec pentru Republica mea. 26. Vezi cartea mea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
oară, În sinteza Pe frontul colectivizării, Ioanichie Olteanu, analizând câteva dintre creațiile care i se par cele mai reușite „arme de luptă” pe respectivul front, ca piesa Se apropie ziua de Maria Banuș, nuvela Îndoiala de Ștefan Nedelcu, poemul La frasinii de la Răscruce de A.E.Baconsky, conchide referitor la romanul lui Asztalos Istvan: „nu se poate concepe socializarea agriculturii noastre fără ajutorul material și teoretic al Uniunii Sovietice. La fel nu se poate concepe avântul pe care-l ia literatura
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Lenin la Șușenscoe), Revoluția din Octombrie (Scriind În Octombrie), lupta pentru pace (Despre Pace, Trei delegați), Canalul Dunăre-Marea Neagră (După două mii de ani), munca minierilor pentru depășirea planului (Balada despre Barta Iosif și ortacii săi), construirea socialismului la sate (La frasinii de la răscruce, În ospeție), munca măruntă dar importantă a acarilor (Dintr-o gară), strângerea recoltei, legătura dintre sat și oraș (Trec zece care), legătura dintre muncitori și intelectuali (Cântec de Mai pe apa Someșului, naționalizarea imobilelor, noile locuințe (Poezie de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Oricând și oriunde, poetul vorbește În primul rând și pe larg despre sine: „Eu”Ă „Eu”Ă „Eu”Ă Aproape nu există poem În care „eul” acesta umflat cu un sentiment de autoadmirare să nu-și trâmbițeze importanța. În La frasinii de la răscruce Își marchează În repetate rânduri prezența. (Ă). Tot astfel, În Poveste de dragoste la mutarea În locuință nouăă În Despre pace, poetul vestește emfatic: « Scriu un cântec despre pace-acum». (Ă). Cântecul ia apa râului, el Îl cântă și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Baconsky mărturisește o mai temeinică apropiere de viață și de oamenii noi din țara noastră. Și străduințele poetului de a crea o poezie realistă au fost Încununate de succes. Poeme ca Balada despre Barta Iosif și ortacii săi sau La frasinii de la răscruce dovedesc un asemenea progres. Drumul acesta ascendent a fost barat adesea de răbufnirile variate pe care le avea la Baconsky resturile formaliste ce mai stăruiau În viziunile sale poetice. (Ă). Formalismul este prezent, sub specia aceasta, mai ales
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
influență (a decadentismului - n.n.). Baconsky a Început să lupte Împotriva lui (Ă) Vom arăta Însă că poetul n-a scăpat de asemenea devieri, nici În cele mai bune poeme ale sale: Balada despre Barta Iosif și ortacii săi și La frasinii de la răscruce. În primul poem, de pildă, cuvintele pe care le adresează secretarul de partid lui Barta, sunt umflate, generale, clișee simple: «Dragul meu, Începi un lucru mare Către care mult ai năzuit. Vei hrăni furnale și uzine; Lucrul tău
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
umflate, generale, clișee simple: «Dragul meu, Începi un lucru mare Către care mult ai năzuit. Vei hrăni furnale și uzine; Lucrul tău să urce ca un zbor, Căci partidu-i veșnic lângă tine, Veșnic Îți va sta În ajutor» În La frasinii de la răscruce, cuvântarea pe care o ține președintele gospodăriei colective se scaldă și ea În șabloane arhicunoscute (Ă). La Baconsky nu vom Întâlni, de pildă, nici eternii „zori ai socialismului”, nici versificarea unor teze ideologice. Dar vom Întâlni altceva, care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cunoaște multă lume Pe-aici prin Cluj, și-aiurea-n alte părți, Unii la față, alții după nume Că m-au citit prin ziare ori prin cărți». Făurirea omului nou În procesul luptei de clasă constituie tema centrală a Întinsului poem La frasinii de la răscruce. Muncită cu migală, poezia aceasta Înregistrează poate cel mai mare succes al lui Baconsky. Folosind creator experiența literaturii sovietice (În special poemele lui Gribaciov), Însușindu-și și ceea ce e mai important din tezaurul poeziei noastre populare epice, (arhitectura
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
creator experiența literaturii sovietice (În special poemele lui Gribaciov), Însușindu-și și ceea ce e mai important din tezaurul poeziei noastre populare epice, (arhitectura basmului popular, tropii caracteristici acestuia, repetiții, refrene realizate În spirit popular), poetul clujean a dat prin La frasinii de la răscruce cea mai reușită expresie a orientării sale realiste. Poemă inegală totuși (asupra unora dintre aspectele negative am stăruit În altă parte a cronicii), La frasinii de la răscruce aduce Însă conflicte care ilustrează În chip veridic lupta de clasă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acestuia, repetiții, refrene realizate În spirit popular), poetul clujean a dat prin La frasinii de la răscruce cea mai reușită expresie a orientării sale realiste. Poemă inegală totuși (asupra unora dintre aspectele negative am stăruit În altă parte a cronicii), La frasinii de la răscruce aduce Însă conflicte care ilustrează În chip veridic lupta de clasă la țară și realizează câteva tipuri de eroi bine conturați. Lăsând la o parte pe instructorul județean, pe Irinuca și pe Ghiță Plămădeală care sunt tratați În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
frumusețile poeziei noastre populare și nici realizările literaturii sovietice. Atunci când tendința proletcultistă a poetului clujean a fost Înfrântă, când a lucrat mai cu migală asupra manuscrisului, el ne-a dat poeme de reale valori artistice, cum este de pildă La frasinii de la răscruce. (Ă). (Ă). Utilizând creator tezaurul nostru popular, Baconsky va elimina din poezia sa și răbufnirile formaliste și aplicațiunea spre abstractizare și tendințele individualiste, realizând astfel un progres În orientarea poeziei spre un realism de bună și durabilă calitate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
psihică, voință, determinare. Pe de altă parte, stejarul este un dublu simbol falic prin verticalitate - simbolizarea erecției - și prin fruct - ghinda. Are deci o semnificație sexuală pe care o regăsim de altfel și în limbajul familiar, „viguros ca un stejar”. Frasin Frasinul simbolizează axa lumii, mai ales în tradiția scandinavă, cu Yggdrasil, arborele originar, sprijin al umanității. În vis, exprimă aspirațiile înalte, ambiția și tensiunea spirituală. Palmier, ramură de palmier Palmierul și mai ales ramura de palmier sunt asociate cu victoria
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
voință, determinare. Pe de altă parte, stejarul este un dublu simbol falic prin verticalitate - simbolizarea erecției - și prin fruct - ghinda. Are deci o semnificație sexuală pe care o regăsim de altfel și în limbajul familiar, „viguros ca un stejar”. Frasin Frasinul simbolizează axa lumii, mai ales în tradiția scandinavă, cu Yggdrasil, arborele originar, sprijin al umanității. În vis, exprimă aspirațiile înalte, ambiția și tensiunea spirituală. Palmier, ramură de palmier Palmierul și mai ales ramura de palmier sunt asociate cu victoria, prosperitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a copt, făina cădea fierbinte în ladă iar în toată moara se prelingea din gura podului un abur roșiatic. OPUSTUL Râul curgea liniștit pe luncă. Meandrele lui alcătuiau coturi în care dormeau, falnic, copacii : un plop, un tei, pâlcuri de frasini, ulmi și stejari. Lângă mal clipeau, verde, răchiți. Boschete de soc sângerau sub rugi de hamei. în rupturile mâlite se îmbulzea stuful iar, la dolii, săbii de papură scoteau din teci panașe cafenii. Apa se domolea în iazul cu hatie
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
obișnuiești cu gustul. Mai ceru o porție. Ceea ce degustaseră ei Însă nu era substitutul din chili care se găsește deseori În varianta de tofu de Sichuan făcută În America. Sortimentul din Lijiang era făcut din păstăile ca niște bobițe ale frasinului țepos. Senzația Înțepătoare vine de la efectul de anestezic pe care Îl au bobițele asupra mucoasei. Iar specia de Zanthoxylum pe care tocmai o degustaseră prietenii mei nu se găsea numai În Sichuan, ci și În regiunea munților Himalaya unde localnicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
o lumină difuză de culoarea șofranului. Mierle negre cu cioc portocaliu zburătăceau pe sub bolți, căutând parcă o ieșire. Dar nu stâlpi de piatră sculptați ca niște arbori erau ceea ce văzuse el, ci două șiruri de trunchiuri groase și înalte de frasin, înfipte adânc în pământ la intervale egale. Trunchiurile se prelungeau cu câte un mănunchi format din opt ramuri, lungi de câțiva metri, constituind armătura de boltă gotică. Butașii prinseseră rădăcini și înmugureau, înfrunzeau și înfloreau în fiecare primăvară. Coloanele, colonetele
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
bani, pentru verificarea lui și punerea lui pe linia de plutire. Se cheltuiesc bani cu găleata, pe sisteme de videoconferințe și alte lucruri, tot atât de necesare bolnavului român, cât o binevenită frecție, fermă și viguroasă la un picior din lemn de frasin. Românul atâta a învățat, și atâta știe, plătește pe rupte bani grei la CNAS, iar la început de lună, se calcă pe bătături la coada de la farmacii unde se eliberează niște medicamente compensate, care parcă sunt din ce în ce mai scumpe și mai
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Eudoxiu se întoarse și se năpusti spre el cu sabia ridicată, însă nu făcu decât câțiva pași, fiindcă ultima javelină a lui Vitalius îi străpunse o coapsă. Cu un strigăt, bagaudul își aruncă arma și, strângând în mâini țepușa de frasin care-i sfâșia carnea, dădu îndărăt, clătinându-se, până ajunse cu spatele la zidul de piatră al turnului. De îndată, Sebastianus fu lângă el pentru a-i da ultima lovitură. Cu o clipă înainte de a-i primi în pântece lama, Eudoxiu îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ridice și se lovi de cineva care stătea lungit în spatele lui. Auzi un geamăt de copil, apoi simți că brațul care îi încinsese mijlocul aluneca de pe el și intui în întuneric că persoana ce-i stătea alături pe podeaua de frasin prăfuită își schimba atunci poziția. Ciulind urechea în tăcerea nopții, prinse ritmul respirației sale firave: Go-Bindan, nu avea nici o îndoială. își plimbă gura prin gura încleiată și se ridică pe coate ca s-o privească: ochii săi se obișnuiau încet-încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]