59,437 matches
-
parte. Averea asta a fost, printre altele, și marele meu necaz. A cântărit greu în „dosarul” însoțitor al actelor mele pe oriunde mergeam, la diferite școli. A fost o frână groaznică în evoluția mea intelectuală și, în aceeași măsură, a fraților mei... Cu toate acestea, una peste alta, viața în familie, toată copilăria și adolescența, au fost minunate. Învățasem de la părinți să ne bucurăm cu puțin, să muncim curat și cu mare râvnă, să ne chivernisim. Știam să prețuim orice lucru
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
pentru acasă. Îndrumările doamnei profesoare au fost de mare preț. Am avut și la gazeta de perete a școlii, în clasa a patra, o povestioară. Eram mândru, nevoie mare și mă ambiționam și mai mult când îmi povestea tata că fratele lui cel mai mare (Grigore Malciu), decedat în lagărul „Peninsula” - „una dintre perlele ghirlandei de lagăre de exterminare prin muncă și înfometare de la Canal” - (Ion Lazu, „Memorialul scriitorilor încarcerați sub regimul comunist”, pag.212) - a fost ziarist, directorul ziarului „Informația
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
dragostea de neam și de țară, dragostea necondiționată de glia strămoșească. Eu, unul, nu puteam da uitării locul de unde am plecat. Nu puteam uita că acolo m-am născut și acolo am învățat ce este dragostea de părinți și de frați, că acolo am învățat să scriu și să citesc, că acolo am învățat să înțeleg și să iubesc natura cu toate frumusețile ei prin care ne-a binecuvântat bunul Dumnezeu, că acolo am văzut și am simțit pentru prima oară
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
au aflat toate aceste lucruri. Iar acum, trăind de ani buni în altă localitate, dorul acela mă strigă și mă îndeamnă să merg periodic acolo, acasă, pentru că acolo, în acea localitate, am petrecut, pe ultimul lor drum, ambii părinți, un frate și o soră, soția, bunicii, unchi și mătuși... Sunt mai mulți cei din pământ decât cei ce trăiesc pe pământ și pe toți i-am iubit pentru tot ce au însemnat pentru mine, acum fiindu-mi dor de ei. Acolo
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
și Ipotești, Mihai Eminescu la numai 7 ani fu luat de tatăl său și dus la Cernăuți la scoala. Vă puteți închipui ce va fi fost în sufletul copilului când a aflat că trebuie să plece de acasă, despărțit de frați, surori, de natură atât de dragă lui, de copiii satului cu care se juca, si mai ales de dulcea lui mama. Căminarul Gheorghe Eminovici trebuia să opteze pentru singurul institute de la Botoșani, pensionul lui Ladislav Ferderber și școala primară Greco-orientală
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
lungă cutie cu etaj, un fel de ospiciu mohorât, formând un istm de zidărie plana, neornamentată, în imensitatea unui scuar, ale cărui limbi de verdeață se întindeau până lângă înaltul porton al clădirii. Profesorii școlii cunoșteau bine pe Eminovici. Patru frați mai mari, Șerban, Niculae, Gheorghe și Ilie, șezuseră pe băncile gimnaziului ani de zile. Șerban urmase șase ani, lipsind unul, ca să repare efectele repetenției și, pe când Mihai isprăvea clasa a treia primară, sfârșea și el pe a șasea liceala. Niculae
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
școlii în anul când Mihai vine să se înscrie. Numai Gheorghe (Iorgu) avea să mai urmeze până la Crăciun clasa a Vl-a, ca să se retragă și el. Așadar, Eminescu era singurul Eminovici care frecvență acum gimnaziul. Se poate însă că ceilalți frați să fi rămas în Cernăuți, așa cum vă face mai târziu și Mihai, spre a se pregăti în particular. Cand, directorul Ștefan Wolff a văzut pășind în cancelarie și pe Mihai, a exclamat, mirat: "Și acesta e tot un Eminovici!" După ce
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
mirat: "Și acesta e tot un Eminovici!" După ce tată-său l-a înscris, a umblat desigur să-l pună undeva "în cost". Cât fusese în școala primară, Mihai șezuse la Aron Pumnul, unde se aflau atunci (c. 1856-1858) și ceilalți frați . Profesorii aveau pe acea vreme obiceiul să țină copii în gazdă, pe plata sau în schimbul unor mici servicii. Nu numai Pumnul, dar și părintele călugăr Veniamin Iliut făcea la fel. Acesta din urmă avea în gazdă, fără plată, vreo 27
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Veniamin Iliut făcea la fel. Acesta din urmă avea în gazdă, fără plată, vreo 27 de băieți de țărani săraci, care dormeau pe jos într-o odaie și o bucătărie, "că scrumbiile într-un poloboc". Fiind cam bătăuși, mai mari, frații nu se înțelegeau bine cu Mihai, încât Eminovici l-a dus la alta gazdă, Nicolai Tirtec, rutean, si de meserie birjar. La început Tirtec ședea pe strada Școalei nr. 799 (Schulgasse), după care s-a mutat în stradă Sfintei Treimi
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
atunci ai lui Eminescu își mai aminteau de acestă locuința. Casă se află peste drum de bisericuța de lemn Sf. Treime și era a bisericii. Odăile acestea slujiseră că chilii pentru călugări. Tovărășii de pensiune ai lui Eminescu erau doi frați Ștefanovici, care locuiau într-o cameră deosebită, doi frați Daschevici, băieți de popa, și unul Ion Sahin. Odaia în care ședea Mihai - nici vorbă împreună cu altii - dădea în grădina și avea la fereastra gratii de fier. Lăsat aci de Gh.
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
locuința. Casă se află peste drum de bisericuța de lemn Sf. Treime și era a bisericii. Odăile acestea slujiseră că chilii pentru călugări. Tovărășii de pensiune ai lui Eminescu erau doi frați Ștefanovici, care locuiau într-o cameră deosebită, doi frați Daschevici, băieți de popa, și unul Ion Sahin. Odaia în care ședea Mihai - nici vorbă împreună cu altii - dădea în grădina și avea la fereastra gratii de fier. Lăsat aci de Gh. Eminovici, cu sfaturile mamei , care îi dăduse un sal
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
gratii de fier. Lăsat aci de Gh. Eminovici, cu sfaturile mamei , care îi dăduse un sal turcesc să nu răcească peste iarnă, Eminescu își începu activitatea de liceean. În clasa mai erau români (B. Missir, viitor ministru, trei Manea, doi frați Goilav, Ilie Lutia s. a.), iar în bancă ședea cu Arthur Hyneck din Botoșani, mai tarziu doctor. Micul Eminovici se înfățișa colegilor săi că un băiețel mărunt și îndesat, foarte curățel, părul mare dat peste ceafa, fruntea lata și ochii mari
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
sfârșiseră cu o serie de reforme și, Bucovina fiind socotita că o margine de țară, mulți profesori distinși din Austria, fuseseră transferați la Cernăuți. Înscriindu-l la liceu, Gheorghe Eminovici a trebuit să-i caute iar gazdă. Cât fuseseră și frații lui la Cernăuți, Mihai stătuse cu ei în gazdă la Pumnul. Peripețiile veniorii lui Aron Pumnul în Bucovina ne sunt cunoscute din amintirile lui Iraclie Porumbescu, fiind primit cu o bucurie fără margini de intelectualitate. Rămâne un mister al adolescenței
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Baronzi; Cei patruzeci și cinci, de Alexandru Dumas, traducere de George Baronzi; Meropa de Voltaire, traducere de Grigore Alexandrescu. Kogălniceanu și Hașdeu s-au folosit de multe cărți și manuscrise, cerându-le printr-o scrisorica să fie «împrumutate spre cercetare». Fratele poetului, Nicu Eminovici, arată cum Mihai îi povestia scenele din românul Manon Lescaut: « În fiecare seară mă duceam cu dânsul în fumoarul răzorului unde fumam și vorbiam. Acolo, dansul mi-a povestit în mai multe nopți întâmplările lui Manon. Avea
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
ca să se răzbune: "pani Tirtec, pani Tirtec!", pana ce-l scoteau buimăcit din casă, apoi fugeau. Născociseră o sperietoare lugubra, cu care vârau în toate spaimele mai ales pe Eminescu, care era fricos din fire și nu ședea bucuros singur. Frații Ștefanovici, vrând să vândă cu orice chip lui Mihai o carte (Biblische Geschichte Altes Testament) și acesta refuzând, băieții îl îmbiară să doarmă cu ei într-o chilie, unde-i spuseră că s-ar fi spânzurat un călugăr. Peste noapte
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
ochii speriați să vadă ce-i, cănd dintr-un pom din grădina sări unul, care furase mere. Băiatul, zdup peste gard, Tirtec după el, până ce a căzut în gură unor câini. Acestea sunt numai unele din năzbâtiile copiilor de la gazdă. Frații Ștefanovici prindeau păsări, ciocănitori și le țineau în colivie. Eminescu se cuibărise că vulturul într-un pom din grădina, iar toamnă culegea mere rămase din scuturătura. Pe pereții "căsuței din grădina" făcuse o "galerie de tablouri" cu ilustrații din jurnale
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
o vreme ca avocat la Fălticeni și Bacău. Trăitor profund al adevărurilor de credință și ancorat temeinic în viața Bisericii, tânărul comisar a lăsat deoparte cele ale lumii și s-a înrolat definitiv în armata lui Iisus Hristos, închinoviindu-se ca frate la Mănăstirea Putna - Suceava, în anul 1943. În același an a început și cursurile Facultății de Teologie din Suceava pe care le-a finalizat în anul 1947. Cercetător neobosit, Părintele Adrian a ajuns în București pentru a se înscrie la
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
însă nu a fost primit nicăieri. Bolnav de o tuberculoză avansată, Părintele Adrian Făgețeanu s-a îndreptat către Lavra Lainiciului unde a găsit ajutor și alinare, sub mantia Preacuviosului Părinte Calinic Cărăvan. Aici Părintele Adrian s-a ocupat de școlirea fraților din mănăstire, mulți dintre ei fiind neștiotori de carte. A doua oară a fost ridicat la 8 noiembrie anul 1958 și condamnat la "două zeci de ani de muncă zilnică, zece ani de degradare civilă și confiscarea totală a averii
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1443178501.html [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > LA MULȚI ANI, IUBITĂ MAMĂ, ROMÂNIA! Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 335 din 01 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului 1 Decembrie 2011-Ziua Națională A României. La mulți ani, România! La mulți ani, frați români de pe întinsul planetei! Hai să dăm mână cu mână și să ne unim gândurile întru dragoste și frăție ... precum au făcut-o străbunii noștri, altădată, la Alba Iulia. Marea Unire La 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, Marea Adunare
LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ, ROMÂNIA! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_ani_iubita_mama_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/350922_a_352251]
-
că-s derutați Deși în cupe le spumegă vinul, Iar unii dintre ei... sunt foarte bogați. Ei nu aud că țara geme de durere, Și nici rădăcini nu mai au, iar stânca piere... Au uitat de tine, au uitat de frați, Au format partide ce par niște coride Și-și schimbă masca după interese, Sunt, pe rând, când tauri, când toreadori... Eu sunt mamă ca și țara mumă, Mi-e sufletul trist și ars de brumă, Nu știu ce să-mi învăț nepoții
LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ, ROMÂNIA! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_ani_iubita_mama_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/350922_a_352251]
-
din tării veghează Și pe fiii țării îi îmbărbătează... Adorm cu gândul că va fi mai bine, Că „azi” a trecut și mă voi trezi în „mâine”... „Mâine”...”mâine”... e speranța mea de bine. (Cu dragoste de țară și de frați, Floarea Cărbune Referință Bibliografică: La mulți ani, iubită mamă, România! / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 335, Anul I, 01 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ, ROMÂNIA! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_ani_iubita_mama_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/350922_a_352251]
-
venea tot mai târziu de la școală, neplăcându-i urmarea neascultării mele, răceala din casă. Așadar, m-am autoformat să păstrez principii și norme încă de mică, numai să am în Arthur și Nicole, cum atât de mult îmi plăcea, doi frați, doi prieteni împărțind și seriosul și gluma de dragul armoniei! Pe Arthur l-am pierdut devreme. Deși aveam 15 ani, n-am prea-nțeles ce l-a făcut să nu-i mai placă în castrul nostru. Într-o seară, venită de la
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
și icnea din toți rărunchii: - Hooobza! A murit tînăr, bietul de el, la doar 56 de ani. Încă de copil se învățase cu munca. Fusese strungar la oi și apoi, crescând, devenise cio- ban la stâna tatălui său, Dumitru, alături de fratele lui mai mare, tot Dumitru, zis și Dumitrică al Costii, și de fratele lui cel mic, Ion, zis Clopățăl. I se spunea Dumitrică fra¬te¬lui mai mare ... Citește mai mult Moto I:„Diferența între om și câine este aceea
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
doar 56 de ani. Încă de copil se învățase cu munca. Fusese strungar la oi și apoi, crescând, devenise cio- ban la stâna tatălui său, Dumitru, alături de fratele lui mai mare, tot Dumitru, zis și Dumitrică al Costii, și de fratele lui cel mic, Ion, zis Clopățăl. I se spunea Dumitrică fra¬te¬lui mai mare ... Citește mai mult Moto I:„Diferența între om și câine este aceea cădacă ți-l faci prieten, câinele nu te vamușca niciodată!”(Mark Twain)Moto
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
și icnea din toți rărunchii:- Hooobza!A murit tînăr, bietul de el, la doar 56 de ani. Încă de copil se învățase cu munca. Fusese strungar la oi și apoi, crescând, devenise cio- ban la stâna tatălui său, Dumitru, alături de fratele lui mai mare, tot Dumitru, zis și Dumitrică al Costii, și de fratele lui cel mic, Ion, zis Clopățăl. I se spunea Dumitrică fra¬te¬lui mai mare ... XIII. PE CINE NU LAȘI SĂ MOARĂ...*, de Marian Pătrașcu , publicat în
MARIAN PĂTRAȘCU by http://confluente.ro/articole/marian_p%C4%83tra%C8%99cu/canal [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]