438 matches
-
cu interpretarea Concertului nr. 3 pentru pian și orchestră, în do minor, op. 37, de Ludwig van Beethoven. Abordarea acestui concert reprezintă un act muzical de maturitate, ca rezultat al unor acumulări în domeniul tehnicii și interpretării pianistice. Inteligența muzicală, frazarea, elaborarea sunetului, cunoașterea stilului beethovenian, sensibilitatea - sunt doar câteva dintre calitățile tinerei pianiste deosebit de tenace în cultivarea unui repertoriu care cere mult studiu și renunțări. La bis, a interpretat Toccata din Suita nr. 2, în Re major, op. 10 de
Pianista Sabina Oprea si violonista Aurora Zodieru-Luca by Mariana Popescu () [Corola-journal/Journalistic/83532_a_84857]
-
Nu am încercat să mint. Spectacol senzațional, incendiar... astea sunt vorbe aruncate în ploaie, cuvinte goale. Oamenilor trebuie să le arăți ceva. Ca să devii artist complet îți trebuie un întreg arsenal de valori, de mimică, de actorie, de transmitere, de frazare, de cântec, de mișcare, de voce. Bineînțeles și voce!", a declarat Brenciu pentru adpm.ro.
Horia Brenciu a pierdut castingul pentru a deveni vocea din spatele Disney. Vezi aici de ce () [Corola-journal/Journalistic/67994_a_69319]
-
improvizatorice și plenar concertante, la substanțializarea unor intonații netemperate, este însemnată în acest proces. Enescu tematizează la modul cel mai înalt artistic valențe non romantice de structură populară, așa cum transfigurează datele instrumentalismului popular sau lăutăresc. Enunțăm aici și conceptul de frazare enesciană, de articulare a sunetelor și, în general, a tuturor entităților melodice prin intermediul unor deprinderi violonistice. Accentuăm și avem în vedere faptul că Enescu aplică conceptul de frazare distinct personalizat întregii literaturi muzicale universale interpretate de el. În consecință, frazarea
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
așa cum transfigurează datele instrumentalismului popular sau lăutăresc. Enunțăm aici și conceptul de frazare enesciană, de articulare a sunetelor și, în general, a tuturor entităților melodice prin intermediul unor deprinderi violonistice. Accentuăm și avem în vedere faptul că Enescu aplică conceptul de frazare distinct personalizat întregii literaturi muzicale universale interpretate de el. În consecință, frazarea enesciană are urmări asupra constituirii formei compoziționale, asupra procesului de creație. Inflexiunile cromatice, luxurianța broderiilor concură și ele la dimensionarea unui limbaj complex. b) În sprijinul ideii afirmate
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
frazare enesciană, de articulare a sunetelor și, în general, a tuturor entităților melodice prin intermediul unor deprinderi violonistice. Accentuăm și avem în vedere faptul că Enescu aplică conceptul de frazare distinct personalizat întregii literaturi muzicale universale interpretate de el. În consecință, frazarea enesciană are urmări asupra constituirii formei compoziționale, asupra procesului de creație. Inflexiunile cromatice, luxurianța broderiilor concură și ele la dimensionarea unui limbaj complex. b) În sprijinul ideii afirmate mai sus, și anume aceea a contribuției lui Enescu la dezvoltarea muzicii
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
veneau cu flori de măr în mână / mă ajutau să trec calea ferată”. Se poate identifica în astfel de versuri mult din înclinația avangardistă spre persiflarea retoricii tradiționale a poeziei, cu accente particularizate la un Gellu Naum în amestecul de frazare “nobilă” și de derapaj calculat către prozaic și deriziune. Protagonistul sam, în care s-a văzut și “un fel de ‘mopete’ cu care împarte deopotrivă minuscula inițială și statutul de ubicuitate” (Luminița Marcu) face, într-adevăr, ecou personajului-marionetă-scripturală al lui
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
tăietura precisă, într-un stil ce îmbină precizia expresiei cu încifrarea sensurilor. Una dintre temele cele mai frecvente ale poeziei Ilenei Mălăncioiu e aceea a morții, temă transcrisă în ton auster- expresionist, într-o scriitură febrilă și violentă, într-o frazare crispată, extrem tensionată. Eugen Simion notează, în acest sens, că "parabolele Ilenei Mălăncioiu pun totdeauna ființa într-o situație fără ieșire. Numai poezia mai poate aduna fărâmele trupului și mai poate da un sens unei existențe din care neantul mușcă
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
melodic: Și le-arătași albastrul însângerat de soare, pădurile cu cedri și munții cu cărbuni, câmpiile cu grâne și mările cu sare, livezile cu prune și iarba cu căpșuni?". Aproape că-ți vine să te miri de ce bine sună banalitatea. Frazarea diferă de la un element al naturii la altul, pe ritmuri care izbîndesc, în caricatură, sonoritățile instrumentale visate de Macedonski: ,Pe-acoperișurile roșii, deștepți orchestrele stridente - alarma ftizicelor goarne și tusea tobelor gripate - în ritmul cărora, pe stradă, trec nesfârșite reghimente
Facilități by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7860_a_9185]
-
variabilele rămân din punct de vedere teatral aproape în totalitate nedeterminate, iar singurii factori determinanți sunt interpretarea muzicală și creația soliștilor. Pentru a-și transmite mesajul artistic, soliștii au la dispoziție mijloace specifice de codificare precum culorile vocale, nuanțele, cezurile, frazarea, etc. Având în vedere subtilitatea acestor procedee, pentru a putea descifra soluțiile propuse pentru variabile, spectatorul trebuie fie să aibă o mare sensibilitate muzicală astfel încât să intuiască afectiv mesajul artistic și să nu simtă nevoia unei determinări explicite, raționale a
Particularit??i ale teatrului liric by Raluca Pa?cal?u () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
întruchipează cu dezinvoltură o femeiușcă, deloc speriată de postura ei de prizonieră, sigură că va izbândi prin farmecele și istețimea ei. Vocea egală pe toată întinderea, de la acutele luminoase și gravele bine plasate are un timbru cald, neted; intonația precisă, frazarea fină și coloratura ușoară aparțin unei adevărate mezzosoprane rossiniene. Isabella ei a trecut cu naturalețe de la fioriturile șăcalnice la linia largă a efuziunilor lirice sau la tonul solemn din rondoul Pensa alla Patria. Într-o lume ideală vocea ei ar
Politica pașilor mici by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15755_a_17080]
-
sale respinse. Vocea îi sună bine și mai ales rostește textul muzical cu naturalețe, ca și Sever Barnea de altfel; acesta apasă pedala comicului cu măsură și culoarea vocală aspră folosită cu muzicalitate se potrivește personajului care convinge prin vitalitatea frazării. În fine, Horia Sandu cu antren neobosit proiectează monoton o voce mare, bine timbrată, dar nu destul de controlată. În contrast evident cu indiferența cu care orchestra trece peste frumusețile de detaliu încrustate în partitură și cu lipsa de coordonare a
Politica pașilor mici by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15755_a_17080]
-
105). Circul circulă dintr-un (im)pas într-altul, ca în romanul picaresc... Ca în Candide-ul lui Voltaire, să zicem, cu care cartea lui Lucian Dan Teodorovici aduce. Aduce, ba chiar seamănă, ca stil, ca tempo (tempo giusto), ca frazare. (De menționat, în paranteză, că și ingenuul erou al autorului francez va fi fost „... chassé d’un beau château à grands coups de pied dans le derrière”!) Ceea ce, însă, le deosebește ar fi faptul că, în Circul nostru..., oamenii circulă
Circul nostru vă prezintă două puncte by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/13571_a_14896]
-
industriași, femei, toalete, afaceri și afaceriști. Mi-a cerut detalii despre profesorul Nae Ionescu, i-am povestit rolul acestuia, sacerdotal și asasin, în uciderea primului-ministru". După ce neagă, în mod repetat, participarea lui efectivă la redactarea Cronicii, Vinea introduce, printr-o frazare elaborată și prudentă, ideea că romanul n-are un coautor, ci un autor care preia diverse lucruri dintr-un alt autor, considerat, cu o anume nonșalanță, izvor documentar: "A citit în manuscris paginile mele , aflătoare la ESPLA, asupra aceluiași personaj
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
Hotarul (Il confine), Elegie de dimineață (Elegia del mattino), Poveste (Racconto), Leagăn (Culla), Din apă ieșeau trupuri albe de plopi (Dall'acqua uscivano corpi bianchi di pioppi) - ar sublinia, o dată în plus, faptul că "antipatia" poetei față de redundanța tropilor, față de frazarea metaforică, precum și "sărăcia transparentă a sintaxei", "repudierea abundenței lexicale", pentru a o cita pe traducătoarea italiană însăși, reprezintă - pentru orice cititor al poeziei Anei Blandiana - capcana întinsă de simplitatea care ascunde profunzimea, paradoxul mallarmean al prăpastiei de tăcere care zace
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
Definitoriu pentru modalitatea critică a lui Ion Simuț este chiar stilul cărților sale, un stil marcat nu de rafinament și subtilitate exegetică alexandrinistă, de abundența mijloacelor de expresie, ci, mai curând, de economie a procedeelor, de sobrietate și limpezime a frazării, fără ca prin aceasta autorul să-și reprime cu totul fascinația pentru eseu ("Trebuie să spun însă că eseul (...) este pentru mine mai mult o aspirație, adevărata vocație mi-o văd - dacă nu cumva mă înșel - în critica literară de interpretare
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
să arunce lumea în aer, sau de sârbul criminal de război" (p.138). Cartea despre povestirea tradițională a Ruxandrei Ivăncescu depășește limitele procustiene ale discursului teoretic. O reală vocație scriitoricească o ajută pe tânăra (dar deja formata) autoare să evite frazarea prăfuită a studiilor de gen și să își construiască un text care să îmbine șarmul formei cu acuratețea informației și cu inteligența analizei.
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]
-
și homeopat pînă nu de mult, ce s-a consacrat în ultimii cinci ani scrisului. Ceea ce frapează la Omul care vindeca cu flori este eleganța expresivă: folosirea unui vocabular (nu numai medical și botanic) impresionant prin bogăție și a unei frazări de o limpezime clasică. Literatura italiană a fost adesea acuzată, chiar din interiorul ei, de excesivă stilizare, de aulicitate și cam de tot atîtea ori, cînd s-a renunțat la ele, a fost rechemată la ordine. În momentul de față
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
au dominat intreaga seară. Jonas Kaufmann este un tenor liric care a reușit să surprindă acea poezie romantică a rolului. În celebra arie „Winterstürme wichen dem Wonnemond” a fost sublim, m-a emoționat până la lacrimi prin căldura glasului și delicatețea frazării. Eva-Maria Westbroek se dezvoltă ca o soprană wagneriană de viitor (am văzut-o și la Covent Garden, în Elisabeta din „Tannhäuser”), are un acut sigur și precis, posedând o voce egală, cu armonice frumoase și de calitate. Are ținută impunătoare
Metropolitan Opera din New York – azi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5453_a_6778]
-
singurătatea: Farsă, Văduva, Bîntuind, Solzii care ma acoperă, A proper way to vanish etc.; cruzime contrabalansata doar de imaginea percutanta, dar nu facil-patetică, a celor trecuți în lumea umbrelor: Veghe, Trebuie să dorm, Tatăl meu acum umple lumea. Lexicul și frazarea Ninei Cassian nu prezintă mari obstacole pentru tălmăcitorii din română în italiană, avantajați etimologic, ce își pot permite în extremis chiar inovații. Ridică probleme, de exemplu, perechea antonimica antume/postume din „O foarte simplă poezie”, ce îi deplasează, semantic, centrul
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
de asocieri se alătură. Cu cît limba este mai săracă, cu atît fondul ideii este mai primitiv. La noi, alarma este pe ambele planuri: și limbaj sărac, greoi, inexpresiv, și stîlcirea limbii în absolut toate planurile gramaticale, de topică, de frazare. Desconsiderarea față de valoarea limbii, a normelor, a cuvîntului conduce, încet, dar sigur, la prăbușirea unei societăți. Asta mi se pare că l-a determinat pe Dabija să purceadă la a meșteșugi niște mostre semnificative care să vorbească despre relația directă
Homo ludens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6763_a_8088]
-
reverii și revelații, din care abia poetul mai rupe câte-o bucată de înțeles. Și nu o face oricum, ci urmând un protocol care e și al lui Doinaș, de pildă. Moartea din Simpozion, presimțită fără să fie declarată, are frazarea din Mistrețul cu colți de argint: „În grădină păleau cupidonii de piatră/ Și ghirlandele verzi de pe grinzi lunecau./ Băutura pesemne era fermecată/ Căci în juru-ne toți, rând pe rând, adormeau.// Și-adormiră m și noi pân-la urmă de vinul/ Pe
Drum de picior by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4507_a_5832]
-
lungi la masa de lucru, pînă tîrziu în noapte, cu o „productivitate” - cel puțin în anumite perioade - incredibilă. Citea la fel, „înghițind” în timp record - și fără să-și diminueze atenția, cu observații de maximă acuitate, pînă la detaliile de frazare - cărți, reviste, lucrări ale elevilor sau ale studenților săi, orice. Și-a asumat condiția de prozator, de eseist, de profesor ca pe una de mare muncitor al lecturii și al scrisului, de „salahor” intelectual. Îi puteai urmări tenacitatea ca manifestare
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
parte din marele efort de ansamblu, din autoconstrucția despre care vorbesc; însă mă gîndesc acum la scriitura propriu-zisă, ca desfășurare, ca travaliu, ca avans progresiv în teritorii din ce în ce mai îndepărtate, prin foraje mereu mai adînci, fără nici o economie de efort; la frazările lui bogat-exploratorii, enumerative, sinonimice, continuate pînă cînd formulările se încarcă de expresivități nuanțate și de sensuri multiple, suprapuse delicat ori desfoliate asemenea. În fond și la urma urmei, figura lui stilistică definitorie asta este: enumerația prelungită pentru obținerea de extensii
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
recviemurile lui Verdi, Mozart, Brahms Faure și Britten. Cu o gestică suplă dar severă, elastică dar sigură tălmăcește muzica invariabil cu frică de precizia intonației și a ritmicii, cu plecăciune față de sublinierea contrastelor dinamice și plasticizarea tempourilor ascunse. în fond, frazarea lui Horia Andreescu are o triplă descendență, axându-se pe conceptele lui Hugo Riemann despre timpul "greu" și timpul "ușor", pe disparitatea dintre accentele tonice și cele expresive surprinsă de Vincent D^Indy ori pe consecințele timbrale ale fenomenologiei muzicale
Dirijatul ca proba de viata by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10142_a_11467]
-
în urmă cu trei-patru ani, la Timișoara, când îl filmasem în „Traviata” de Verdi! Rar mi se întâmplase să mă entuziasmez așa, la un prim contact cu o voce de tenor. Prospețimea, strălucirea și dulceața cântului corespundeau cu: muzicalitatea, liniștea frazării, naturalețea mișcării, zâmbetul captivant și plăcerea de a fi pe scenă. Atunci, credeam că mă aflu în fața unei cariere fără precedent! Mai cred și acum, deși, în spectacolul din 13 aprilie, mai ales în prima parte, când nu era suficient
Opera ?Elixirul dragostei? la Opera Na?ional? din Bucure?ti: O sear? a vocilor frumoase! by Lumini?a CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/83122_a_84447]