51,240 matches
-
de lucru pentru combaterea fenomenului de cerșetorie și vagabondaj, domnul viceprimar Adrian Orza, care coordonează respectiva structură locală, a relatat jurnaliștilor, în cadrul conferinței de presă, aspecte ale problemelor abordate cu reprezentanții instituțiilor implicate în această acțiune. Ca urmare a creșterii frecvenței controalelor, a scăzut numărul cerșetorilor și s-a micșorat numărul furturilor din autoturisme. În perioada 15-20 septembrie, au fost ridicate 218 persoane, din care 66 de minori, care au fost predați D.G.P.D.C. Timiș. Din cei găsiți practicând cerșetoria, 57 erau
Agenda2004-39-04-administratia () [Corola-journal/Journalistic/282906_a_284235]
-
de identitate, copie de pe cupon de pensie, copie de pe diploma de absolvire a învățământului universitar, copie de pe foaia matricolă sau adeverință eliberată de instituția de învățământ superior din care să rezulte forma de organizare a studiilor (zi, seral sau fără frecvență), durata normală a studiilor, data de început și de sfârșit a studiilor. Cererile însoțite de actele menționate pot fi depuse și la punctele de lucru ale C.J.P. Timiș din orașele Buziaș, Deta, Făget, Jimbolia și Sânnicolau Mare. De asemenea, pentru
Agenda2004-28-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/282627_a_283956]
-
în ceea ce privește tipurile de exerciții ce trebuie efectuate, în concordanță cu solicitările fiecărui client. De asemenea, se poate opta și pentru saună, iar în scurt timp se vor asigura și servicii de masaj corporal. Prețurile oscilează în funcție de numărul de ședințe și frecvență, în prima lună de activitate practicându-se prețuri promoționale. Astfel, abonamentul la fitness, cu durata de o lună, este de 350 000 de lei/persoană, clientul având posibilitatea de a frecventa sala, chiar și zilnic, timp de o oră. Programul
Agenda2004-30-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282678_a_284007]
-
dă dreptul de acces în învățământul superior. Bacalaureatul se consideră promovat dacă au fost promovate toate probele; cei care promovează doar o parte din probe pot solicita recunoașterea acestora în sesiunile următoare. Pe lângă formele de învățământ la zi, seral, cu frecvență redusă și la distanță, proiectul introduce și formele de învățământ comasat și cel pentru copii cu nevoi educative speciale, cu școlarizare la domiciliu. Învățământul obligatoriu la forma de zi constituie o obligație până la vârsta de 18 ani. Recunoașterea pregătirii l
Agenda2003-13-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280844_a_282173]
-
îi acordă acesteia dreptul de organizare și funcționare provizorie, începând cu primul an de studiu, din anul școlar următor. Începând cu anul școlar 2003/2004, unitățile particulare autorizate nu mai au dreptul să facă înscrieri la forma de învățământ cu frecvență redusă sau la distanță. Acțiune de evaluare l A strategiei educaționale Luni, 31 martie, în prezența dlui prefect Horia Ciocârlie, va avea loc o acțiune de evaluare a Strategiei Inspectoratului Școlar al Județului Timiș pe perioada 2001-2005, la sediul instituției
Agenda2003-13-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280844_a_282173]
-
judecat în procesul comunismului, e adus - de ce tocmai acum? - în față pentru a fi aplaudat, ne indignează și ne îngrijorează. Afirmațiile lui ar trebui discutate public. Inundații, un flagrant și mici dispute inflamate Inundațiile au loc în România cu o frecvență care ar trebui să pună pe gînduri autoritățile. După penultimul val de atacuri ale apelor în cam aceleași zone în care ele își fac de cap fără să li se opună decît vorbe, planuri și ajutoare, apare întrebarea dacă nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
Un lucru e sigur: de la Adela și până la Lumea în două zile tirania sensului a luat sfârșita (p. 142) Același strălucit exercițiu comparatist se exersează nu doar în spațiul literaturii române și, încă mai semnificativ, nu doar în spațiul literaturii. Frecvențele conexiuni cu proiectul estetic al modernității și postmodernității occidentale, de la eseu filosofic, proza, teatru, pictură, film, artă fotografică, o descriu suplimentar pe Corina Ciocârlie: anvergură a culturii, extremă mobilitate a inteligenței, acuratețe a observației, flexibilitatea metodologica (între un tematism temperat
Femeia lângă oglindă by Adriana Babeti () [Corola-journal/Journalistic/17675_a_19000]
-
Z. Ornea Slavici (născut în 1848) l-a cunoscut pe Eminescu la Viena, unde frecvență o școală de ofițeri și urma studii de drept, audiind cursuri ale unor profesori vestiți în epoca (Ihering, Ludwik von Stein). S-au împrietenit și Eminescu l-a îndemnat să scrie, recomandîndu-l Junimii. În 1871 lui Slavici îi apare în
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
cercetătorului italian Enzo Caffarelli ("Rivista Italiană di Onomastica"), care întreprinde un studiu comparativ al numelor de trenuri în mai multe țări, ne oferă prilejul de a examina - sumar - situația românească. La noi, atribuirea de nume unor trenuri nu era foarte frecvență în deceniile regimului comunist, fiind practicată cel mult pentru traseele internaționale: individualizarea prin nume era pe atunci oricum riscantă, chiar în cazurile în care tradiția o impunea (pentru străzi ori licee). Vorbind aici, altă dată, despre specificul statistic al numelor
Trenuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17766_a_19091]
-
în DEX chiar în tratarea celeilalte expresii cu funcție asemănătoare: "(pop.; în expr.) Ce hram porți (ori poartă) sau ții (ori ține)? = ce fel de om ești (sau este)?". În orice caz, expresia cu ce se mănîncă apare cu o frecvență tot mai mare în texte contemporane, în primul rînd în limbajul jurnalistic foarte (și chiar prea) permeabil la elemente de tip colocvial: "neștiind la ce folosește și cu ce se mănîncă un Consiliu Local" ("Libertatea", 1866, 1996, 4); "cei care
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
respectiv, plasat atît după substantivul determinat cît și înaintea acestuia (mai frecventă pare, totuși, postpunerea), eventual înlocuindu-l (cînd el însuși e substantivizat). Dintr-o revistă culeg, de pildă, îmbinările (care nu spun multe despre funcționarea termenului, ci doar despre frecvența lui; mai interesantă ar fi urmărirea regulilor de folosire, de pildă a distanței față de aparaiția anterioară a elementului pe care îl însoțește): "instrumentul respectiv", "la vremea respectivă", "ziua respectivă?? "legea respectivă", "profesorii respectivi", "etichetele respective", "în limbile respective", "stadiul prezent
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]
-
atît de grav. Eminescianizările ei sînt mai curînd un fapt sentimental decît literar și sînt dictate de "statutul de iubită" a poetului. Acolo unde alții văd mimetism nu ar trebui să vedem decît un dialog afectiv, o sintonizare, acordare de frecvențe. Femeia intuise înaintea multor exegeți importanța poetului ("Geniu tu, planează-n lume! Lasă-mă în prada sorții...") și acceptase deliberat condiția umilă de "martora măririi" lui fără nici cea mai mică intenție de a intra în competiție. Ea continuă, în
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
creații; acestea aparțin unor straturi diferite ale limbii, fiind cuvinte ale lexicului de bază (bărbos, rușinos), neologisme (dubios, religios) sau formații populare și familiar-argotice (păgubos, haios). În 1943, în Limba română actuală. O gramatică a "greșelilor", Iorgu Iordan observa deja frecvența de apariție a sufixului în registrul familiar, citînd din scrierile vremii, mai ales din presă, formații ca lăcrămos, hazos, milităros, mutros, năzbîtios, pricinos, spăimos, tabietos etc. S-a vorbit și de o anumită valoare peiorativă a sufixului, care ar fi
Un sufix prietenos by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17231_a_18556]
-
de metri de geamul meu, "gheena" respectivă mi se înfățișează drept un fabulos laborator de studiu al evoluției sociale a românilor. Multă vreme, vizitatorii predilecți ai pubelelor au fost cerșetorii. De câtva timp, au început să se perinde, cu o frecvență deprimantă, bătrâni și femei cu copii în brațe. Dar mai ales tineri echipați ca de campanie, prevăzuți cu traiste, genți încăpătoare și saci. Dar să revin la eroul meu: după ce-a răvășit cu gesturi experte cele patru pubele și
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
care contează nu atît rigoarea plasării geografice, cît valoarea apreciativă ("mașini europene", "cîștiguri occidentale"), ca și impunerea adjectivului și adverbului discutabil, cu referire la un preț sau un act de vînzare-cumpărare, cu sensul "negociabil". între adjectivele calificative apare, cu o frecvență mai mare decît ne-am aștepta, modestul curat, dovadă totuși a unei aprecieri destul de oneste a situației. Rubrica Matrimoniale, cuprinzînd acum aproape în totalitate, cel puțin în unele ziare, anunțuri ale liniilor telefonice erotice sau propuneri similare, produce un contrast
Triumful inteligenței by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17393_a_18718]
-
secții care au ca limbă de predare albaneză. Numai că nomenklatura albaneză a cerut crearea unei Universități albaneze separate. Neadmitîndu-se această multiplicare prin separație s-a trecut la o nesupunere civică - secțiile albaneze ale universității existau dar nimeni nu le frecvență! În paralel s-au creat facultăți neoficiale în limba albaneză care funcționau în pivnițe, poduri, case, în aer liber. S-au emis acte neoficiale, s-au creat structuri neoficiale, autorități neoficiale. Restul este natura. În al doilea rînd - banii. Pentru
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
Îl știam pe dl. Nicolae Balotă drept un luminat cărturar. Acum, cînd i-am citit jurnalul și mărturisirile memorialistice, am realizat dimensiunile excepționale ale acestei cărturarii. Citise pînă la 30 de ani, în cele vreo cinci limbi pe care le frecvență, uimitor de mult: literatura beletristica, filosofie, teologie. Îi cunoștea profund, ca puțin alții, pe Maxim Mărturisitorul, pe Meister Ekhartdt, von Balthasar, Sf. Augustin, Francisc de Assir, Dionisie Areopagitul, Rudolf Otto, Karl Barth, Origene, Vasile cel Mare, Sfîntul Ioan al Crucii
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
Pavel Șușară În sala ronda a Galeriilor Etaj 3/4, soții Vasilica și Panaite Chifu au expus împreună pictură și sculptură. Fără a fi o practică obișnuită, manifestările artistice în familie au o anumita frecvență în arta noastră contemporană. Din rațiuni foarte diverse, care se întind pe o largă plajă de motivații - de la asocierea unuia la autoritatea celuilalt și pînă la înfruntarea solidara a tot felul de piedici economico-administrative, pe care orice expoziție trebuie să
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
stăpîn al ei și al copiilor ei. Înfricoșat de pericolul păcatului, eroul abandonează totul și se călugărește, dar sperînd că, totuși, catedrală e pe cale de a fi isprăvita și altcineva, măi vrednic, vă sluji în ea. Tema păcatului, atît de frecvență în literatura lui Galaction, a căpătat o înfățișare romanesca. Păpucii lui Mahmud, din 1932, dovedește, înainte de toate, precipitarea autorului în creația romanesca, anunțînd chiar, la apariția Roxanei, că va căpăta înfățișarea unei trilogii, proiect, din fericire, abandonat. Noul român se
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
particularitățile flexiunii nominale românești (aceasta se reflectă, de exemplu, în refacerea prin analogie a unor forme "nearticulate" ale numelor feminine: Ana, Mărie). Aspectele cele mai variate și mai complexe privesc numele proprii de persoane. Date statistice utile ilustrează raportul de frecvență dintre diversele terminații ale prenumelor, în raport cu genul gramatical (de remarcat frecvență, creată mai ales de hipocoristice, cu care terminația -a, specifică substantivelor comune feminine, marchează nume masculine: Costică, Mitică). Specifică e și existența "perechilor onomastice de gen", fenomen extins în
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
prin analogie a unor forme "nearticulate" ale numelor feminine: Ana, Mărie). Aspectele cele mai variate și mai complexe privesc numele proprii de persoane. Date statistice utile ilustrează raportul de frecvență dintre diversele terminații ale prenumelor, în raport cu genul gramatical (de remarcat frecvență, creată mai ales de hipocoristice, cu care terminația -a, specifică substantivelor comune feminine, marchează nume masculine: Costică, Mitică). Specifică e și existența "perechilor onomastice de gen", fenomen extins în română prin sufixare, cînd se pornește de la prenume masculine - Călin/Calina
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
prin distingerea funcției în context): în primul rînd între cea care constituie o clasă pe baza comunității de nume (Tachii, Popeștii) și cea care presupune o utilizare figurata, metonimica sau/și metaforica. În domeniul toponimiei, observațiile cele mai interesante privesc frecvențele terminațiilor numelor de țări sau localități, contextele de dezambiguizare, posibilitatea de a forma un plural neutru de la numele de localități (Bolintinuri, Clujuri), refacerea unei forme de singular a toponimelor cu forma de plural (Iasul, Bucureștiul) - acceptată că tendința normală a
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
formală și semantica. Nu ultimul dintre meritele volumului e deschiderea pe care o oferă unor cercetări ulterioare: ceea ce se poate dori în primul rînd e continuarea demersului formal prin multiplicarea parametrilor istorici și sociolingvistici - urmărind diferențele de uz și de frecvență, tendințele și cauzele lor în diferite momente, medii sociale, situații de comunicare.
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
deloc amâna ușoară, neezitând să recurgă la sicari de țeapă lui Onofre Bouvila pentru a-i lichidă pe cei nesupusi sau ăcoltosiă. Reacția proletara fiind pe măsură, Barcelona modernismului a cunoscut o serie de atentate și insurecții anarhiste, atât de frecvențe încât i-au atras supranumele de ăRoza flăcăriloră. Mulți dintre notoabilii burghezi erau parveniți de data recentă, iar în febra arhitectonica pe care o promovau, clădindu-si locuințe care mai de care mai somptuoase, se poate desluși mobilul nouveau riche
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
Persoană a II-a sg. este evitată în dialogul cu un superior de teama confuziei cu adresarea directă la singular" (Gramatică pentru toți, ediția a II-a revăzuta și adăugita, București, Humanitas, 1997, p. 328). Persoană a II-a singular, frecvență în proverbe, e așadar caracteristică pentru limbajul popular și pentru oralitate, persoana a III-a a reflexivului e mai întrebuințata în registrul cult și în scris. O dovadă a acestor preferințe poate fi și opțiunea dicționarelor noastre pentru înregistrarea și
Generice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18054_a_19379]