1,020 matches
-
gong masiv, într-un cuvânt, o muzică împietrită, a cărei notă distinctă a fost îndată înregistrată. Materialul întrebuințat era mai mult cosmic: lava, munții, copacii, banchizele, bazaltul, granitul, silexul; dar sub această carapace de crustaceu se zbătea totuși un suflet frenetic. Dacă în forma parnasiană a versurilor se resimțea influența lui Hérédia și Leconte de Lisle, cu un adaos de masivitate și în cadrele literaturii române, de incontestabilă noutate verbală, - în conținut, diferențierea ei se arată totală: poezia lui I. Barbu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de elemente contrarii, a cărei originalitate era crescută de originalitatea vocabularului pietros, a unei anumite tăieturi a versului, a unei respirații largi și virile, umbrită doar prin oarecare retorism. Plecat de la Sburătorul, I. Barbu a evadat din această poezie cosmică, frenetică, cu largi volute de piatră aruncate peste ape spume-gînde, saturată de reminiscențe clasice; a judecat-o, probabil, retorică și factice. Filonul noii sale inspirații n-a mai pornit nici din rocă, nici din mitologia clasică (Pentru marile Eleusine, Ixion, Dionisiaca
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cea care s-a afirmat pe plan cultural și politic, pe când veacul 19 se sfârșea și când cel nou începea, a simțit, înaintea tuturor jocurilor diplomatice, a tuturor confruntărilor militare, - într-o Europă în care „epoca cea frumoasă” își desfășura freneticele plăceri și bucuria de a le gusta fără o clipă de răgaz - că a bătut ceasul. Că valsul, french-cancanul, șampania și paietele sunt ale altora, iar lor le este dată lupta. Și cu o pasiune, cu o ardoare ieșită din
INSTINCTUL POPULAR, ÎNDRUMĂTOR MORAL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364566_a_365895]
-
și culorile raiului muzicii de operetă, există o dârzenie a indiferenței edililor municipiului vrâncean, față de ea. Nimeni, este proporția la care se reduce numărul celor din actuala gardă culturală a Focșaniului, pe care i-ar interesa Mioara Manea Arvunescu. În freneticul avânt spre nimic, nimeni nu o cheamă pe Mioara Manea Arvunescu să cânte la Focșani, în aceste vremuri în care se servește românilor o sensibilitate nouă a unui alt spectacol de un absolut neinteligibil și fără nicio lumină! Ce mult
MIOARA MANEA ARVUNESCU. FARMECUL OPERETEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363782_a_365111]
-
îi făurește pentru ea, în scopul participării la dezvoltarea ei, așa cum grâul e luat din holde și e purtat printr-o serie de procesări, până la produsul final al pâinii. Când a început acest voiaj al tău, de la prispa casei, spre frenetica lume a orașului? De mic fugeam după curcubee. Depărtarea însă, nu se îngusta. Plecările în joacă după ideal au deprins un contur la un moment în care am înțeles că dacă doream să îmi depășesc condiția socială și umană trebuie
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
Creatie > AȘCHII ÎN SCHIȚĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 897 din 15 iunie 2013 Toate Articolele Autorului când culorile aleargă pe apă pigmenții surâd lipsei de formă pensula își înclină firele într-un dans al gândului pictorului frenetice umbre așterne ochiul apoi rând pe rând contururile se nasc răsărit făcut și nu născut curge din mâna pictorului pescărușul își strânge penele tacticos după ce marginea bărcii i-a fost popas între odihnă și deschiderea aripilor deasupra mării te simt
AŞCHII ÎN SCHIŢĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363529_a_364858]
-
fiu mai concretă: ce-ți dă Dumnezeu în glas, acesta este darul cel mai de preț și poți comunica, transmite admiratorilor dorul ce-l porți în inimă... ești ascultat și îndrăgit de spectatori, cerut la rampă prin bisuri și aplauze frenetice. Cine vrea să mă cunoască, să-mi asculte cântecele pentru că în ele există o parte din viața mea. M.V.Ghioroiu: Ce transmiteți cititorilor revistei liuterare PIETRELE DOMNEI, iubiților spectatori, ascultătorilor radio și telespectatori? Steliana Sima: Să le dea Dumnezeu sănătate
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
fiu mai concretă: ce-ți dă Dumnezeu în glas, acesta este darul cel mai de preț și poți comunica, transmite admiratorilor dorul ce-l porți în inimă... ești ascultat și îndrăgit de spectatori, cerut la rampă prin bisuri și aplauze frenetice. Cine vrea să mă cunoască, să-mi asculte cântecele pentru că în ele există o parte din viața mea. M.V.Ghioroiu: Ce transmiteți cititorilor revistei liuterare "CONFLUENȚE LITERARE" , iubiților spectatori, ascultătorilor radio și telespectatori? Steliana Sima: Să le dea Dumnezeu sănătate
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
ați uitat dacă despărțirea a fost mai de lungă durată, așa-i? Ce farmece folosiți și cu ce forțe de seducție îi faceți pe admiratori să nu vă uite, ci să vă doreasă și să vă admire cu o pasiunea frenetică (de invidiat) prin ovații repetate, să le mai cântați odată? Steliana Sima: E-he!... ale scenei "valuri" te-nfioară, spectatorii te ridică, spectatorii te coboară; dar întorcându-mă în timp, ca orice artist am parcurs etapele concursurilor și festivalurilor, emisiunii "Floarea
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
frunzele de paltini, Rugina să nu doară când pașii ai să-i treci Firava mea făptură migrează acum în toamnă, Prin țipăt de cocor îmi las fiorii reci. M-aș scrie versul alb în iarna cea polară, Să ningă poezie frenetic și suav Să-mi mângâie angelic și ridul din obraz! M-aș scrie veșnicie pe firele de lună, Când doarme tot pământul în rugă să mă aprind Cu un sobor de îngeri să mă țin strâns de mână În marea
M-AŞ SCRIE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368401_a_369730]
-
noi, pentru a ne face și noi mai buni cu ceilalti”. Speranța lui Călin este atât de vie și strălucitoare, că nici o amenințare, bătaie sau cel mai dur cuvânt de descurajare rostit vreodată de Doroftei, pentru care „speranțele atât de frenetice ale lui Călin îi erau dușmani cruzi”, nu vor reuși să îi stingă flacăra, nici măcar nerespectarea promisiunii mamei sale. Călin va decide cu orice preț să alerge în fiecare zi spre dealul din vârful căruia va putea să scruteze mai
„TRAGEDIE ŞI TRIUMF” ŢESE O PÂNZĂ NEVĂZUTĂ ÎNTRE DUMNEZEU ŞI OMENIRE de TEODORA SORINA COTRĂU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368460_a_369789]
-
aș face”) “În genunchi eu m-aș ruga/ pentru-ntreaga bogăție/ slavă să-ți aduc doar Ție” . Ea în vers s-ar scrie ( “M-aș scrie”) și chiar se scrie în anotimpuri, flori, doruri, în veșnicie, poezie ( “să ningă poezie frenetic și suav”), iubire nesfărșită, rugă aducătoare de har și de muză. Se lasă căutată dar și găsită ” Mă vei găsi într-o Camelie zîmbind,/ Cu brațele deschise spre lumină,/ în fiecare floare am să-ți scriu,/ Cuvântul meu să prindă
PENTRU CAMELIA CRISTEA „E VREMEA ZBORULUI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367942_a_369271]
-
iau, unde să mă duc?!, Corneliu Leu se avântă, la nici 16 ani, pe baricadele solzoase ale muncii de reporter și redactor la „Pagini dobrogene”. Între 18 și 26 de ani hălăduiește pe șantierele întemeierilor postbelice din țară, ca jurnalist frenetic la Radiodifuziunea Română. Concomitent, este student la Facultatea de Pedagogie și Psihologie a Universității din București, apoi la aceea de Jurnaliști Universali. Călit în presa scrisă și audio, accede la prestigioasa revistă „Roumanie d'aujourd'hui”, pentru ca, de la 30 la
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]
-
existenței noastre și viziunea personală a autoarei prin felul de a se raporta la realitate. Aceste poeme”tablete “ cuprind declarațiile patetic-orgolioasă a autoarei, în care resemnarea virilă se închide ca într-o carapace, e produsul unei mizantropii vizionare, al impulsului frenetic de a sălta ființa în metafizic:”Lâmgă noi, oceanul galactic este plin de trunchiuri din arbori-gingobiloba și delfinii ce se sinucid înghițind pahare după pahare pline cu aer “.( Prin ochii mei speriați). E aici un filon-rămășiță a titanismului romantic, melancolic
METAFORA CA MOD DE EXPRIMARE A VIBRAŢIILOR EULUI LA MELANIA CUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366886_a_368215]
-
ei recapitula sloganurile limbajului politic sovietic din care nu lipseau salvarea țării noastre de ocupantul fascist, luptând alături de Armata roșie eliberatoare; în concluzie, ne cerea adeziunea la cererea ce urma să fie trimisă Generalissimului. Cuvântarea ei a fost punctată de frenetice aplauze, dar numai din partea celor de la masa roșie. Cele câteva rare și zgomotoase aplauze ale câtorva activiști plasați strategic printre noi ca să ne antreneze în astfel de simulări de entuziasm sunau fals și nu făceau decât să sublinieze dezacordul tăcerii
PĂTIMIRI ŞI ILUMINĂRI DIN CAPTIVITATEA SOVIETICĂ (EDITURA Editura Humanitas) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367469_a_368798]
-
lumină picură norii când pe-a mea boltă se înghiontesc și dacă-n noapte mișună zorii, de-un timp îmi pare că e firesc. Nu mă mai miră că sunt un altul care se simte-n mine stăpân, în zbor frenetic schimbându-mi saltul și-n flori superbe stogul de fân. Stinsele mucuri sunt mândre ruguri care-și înalță arderea-n cer, ca niciodată de-acum în cruguri să nu mai fie umbre și ger. Codrii-s un foșnet de bucurie
SEVÃ PRIMÃVARÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367644_a_368973]
-
pas, Cei ce se aseamănă călătoresc prin trecutul zilei de mâine, prezentul din fluidul anilor în adâncul timpului mistuitor. Distanțe întinse în toate direcțiile prin tăceri lungi, intersecția viitorului Lui cu trecutul Ei prin punți țesute între ele de pretutindeni frenetice culori țâșnesc în negura misterului Marea Țestoasă* s-a mișcat prin dimensiuni palimpseste, Lumea nu este nici ce pare a fi, nici ceea ce nu pare, și ceea ce pare a fi, și ceea ce nu pare a fi, toate la un loc
SINCOPE TEMPORALE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367104_a_368433]
-
savurând plăcutele senzații transmise de atacul oaspetelui drag spre poarta sa primitoare și doritoare. Mircea a pus stăpânire pe corpul superb al tinerei fete cu ajutorul abandonării totale a acesteia în brațele sale. Buzele îi alergau pe întregul corp, în căutările frenetice de senzații noi, urcând sau coborând pe gâtul zvelt și dornic de plăcerea sărutului pătimaș. Nu îi ocolea nici ochii frumoși, apoi explora cu dibăcie și savoare bărbia, urcând insistent spre lobul urechii, mișcare ce o electrocută de parcă a fost
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
se ascunse între coapsele fetei, iar limba sa se insinua spre adâncitura acoperită cu mătasea ondulată și fină, mângâind cu insistență ridicătura de la baza petecuțului. Fata își înfipse cu tărie mâna în părul lui, grăbind ritmul soldurilor într-o mișcare frenetică. Buzele lui o ardeau de plăcere, iar neastâmpărul limbii o topea. Simțea că nu mai rezistă. Înainte ca valurile pasiunii s-o inunde, îl prinse pe tânăr de păr, trăgându-l cu putere spre ea. - Nu, nu, te rog, nu
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
savurând plăcutele senzații transmise de atacul oaspetelui drag spre poarta sa primitoare și doritoare. Mircea a pus stăpânire pe corpul superb al tinerei fete cu ajutorul abandonării totale a acesteia în brațele sale. Buzele îi alergau pe întregul corp, în căutările frenetice de senzații noi, urcând sau coborând pe gâtul zvelt și dornic de plăcerea sărutului pătimaș. Nu îi ocolea nici ochii frumoși, apoi explora cu dibăcie și savoare bărbia, urcând insistent spre lobul urechii, mișcare ce o electrocută de parcă a fost
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
se ascunse între coapsele fetei, iar limba sa se insinua spre adâncitura acoperită cu mătasea ondulată și fină, mângâind cu insistență ridicătura de la baza petecuțului. Fata își înfipse cu tărie mâna în părul lui, grăbind ritmul soldurilor într-o mișcare frenetică. Buzele lui o ardeau de plăcere, iar neastâmpărul limbii o topea. Simțea că nu mai rezistă. Înainte ca valurile pasiunii s-o inunde, îl prinse pe tânăr de păr, trăgându-l cu putere spre ea. - Nu, nu, te rog, nu
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
de cei care sunt interesați de istoria Oradiei. (D.S.) *** Joi, 22 mai 1919, Cotroceni și în tren Am trecut frontiera care acum nu mai este frontieră, am intrat în noile noastre teritorii. Am fost aclamați cu bucurie de o populație frenetică, dar inima îmi este grea și tot minunatul lor entuziasm nu o poate face să bată de fericire. Și astfel, Regina Maria care a devenit un fel de idol sau sfânt pentru țara sa, a intrat în posesia Visului Visurilor
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
a devenit realitate! Vineri, 23 mai 1919, Oradea Mare Am sosit la Oradea Mare după o bună noapte, dar m-am trezit devreme în aclamații. Am ieșit la fereastră să-i salut pe țăranii care erau cu toții într-un extaz frenetic. Pentru ei, este libertatea după secole de oprimare, iar noi, Nando și cu mine, și cu armata noastră, suntem eliberatorii - este o idee minunată, de care îmi dau seama câteodată brusc, dar viața este prea mult o luptă, încât marile
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
am ajuns la Oradea Mare, un oraș mare și frumos, unde, cu puțin timp în urmă, bolșevicii unguri erau la putere, comițând orori monstruoase, și pe care trupele noastre l-au eliberat și ocupat. Am avut o primire extraordinară. Bucurie frenetică a populației care a venit din toate satele din jur ca să ne salute. Costume minunate, ovații extraordinare, slujbe religioase în toate bisericile, inspectarea trupelor, defilarea trupelor, apoi, întreaga populație care a venit, în grupuri separate, cu preoți în frunte, fiecare
REGINA MARIA LA ORADEA de DORU SICOE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348985_a_350314]
-
-le, găsește ceva mai bun." (Paul Valery) Azi, de Ziua Mondială a Scriitorilor, sunt îndemnată, prin Harul, ce-l stăpânesc, să conduc aceste gânduri harice, biblice și de căpătâi, căci din ele pot judeca la calm, îmi mențin această stare frenetică, oferindu-mă, chiar și pentru o colaborare, pentru scoaterea cuiva dintr-o dilemă, dintr-un impas. Cu adevărat, cine întoarce spatele criticii, o face în detrimentul său. De aici, cred și doresc să mă mobilizez asupra unei idei: scriitorul nu e
DE ZIUA MONDIALĂ A SCRIITORILOR de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348494_a_349823]