623 matches
-
scorbura cămășii de tort/ Li se-mplânta în pieptul stâng/ Semnul înfierării;/ Vuiau foalele s-ațâțe focul/ În care se coceau ștampilele;// Cei din semințiile trădării/ Ridicau cumplitele sigilii, le trânteau/ În carnea de țăran; abur, sânge/ Miros de carne friptă/ Copleșea lumea:/ Ca boii, ca păsările îngrămădiți/ Și fără apărare.// Răspândiți apoi în pivnițele babilonului/ Deprindeau un cântec/ Al robilor uniți: cântau muncitorii,/ Cântau și cei munciți; și cei cu pământ/ Și cei săraci - lipiți: Hai la lupta/ Cea mare
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
a supraviețui. Un loc de veci e disputat de mama și mătușile lui Relu Golea, într-o istorie penibilă, sordidă. Ghinioniștii decedați fără să fi pus mâna, în prealabil, pe mult râvnitul act de proprietate vor fi duși la Mortu' Fript, adică la crematoriu. Andrei Ilieș, curiosul student la Teologie ce înșiră, frecvent, cuvinte din Scriptură și cele mai spurcate înjurături, jinduiește "cu bale la gură" după avutul lui Victor Gomoiu, moșul stăpân peste jalnicul atelier de la Glina și care, aplecându
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
iar eu mi-o imaginam frumoasă ca un înger, cu maniere rafinate, un mers elegant, mirosind a parfumuri de preț și locuind într-o casă imensă, pe când noi ne înghesuiam într-o cameră care mirosea a mâncare și a carne friptă. Dar grație ei mă puteam deghiza în fată bogată. Era nepoata unei prietene de-a bunicii, și trăia în Europa. Bunica ei o vizita de două ori pe an, și când se întorcea aducea veșnic un geamantan pentru mine. Aceste
Eu am fost ea uneori by Gustavo Dessal () [Corola-journal/Journalistic/2789_a_4114]
-
încolo ca W.C. Nicolescu), presărată cu licențe de tot felul, funcționează ca o madlenă: „Se săturase să mai roadă la rusoaica de nevastă-sa - altminteri cu vreo treișpe ani mai tânără decât el; i se făcuse poftă de un pui fript! Booon. De căutat, n-a căutat prea mult. Și-a găsit piulița vizavi de Universitate, la Institutul de Arhitectură: o studentă muc și sfârc. Booon. Secondo tempo. Totul mergea strună: tânăr pensionar era, chipeș ca mumia lui Ramses al II
Scrisori în aparté by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4763_a_6088]
-
fine, deasupra ochilor". Scenariul cuceririi e tipic pentru relațiile umane sadoveniene. Femeia are inițiativa ispitirii: Ea a sărit sprintenă, a pregătit măsuța cu trei picioare, a acoperit-o cu o pânză curată, a adus vin, mi-a pus un pui fript dinainte și era, măi băieți, așa de rumănă și de mândră, și sprâncenele celea, măi băieți, și ochi de foc... Nu mai spun nimic" (p. 34). Auto-cenzurarea e și ea semnificativă. Așa va proceda și altă dată Sadoveanu: își va
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
luptători!... -Hai, mă bade, îmi zice prietenul privind-o cu simpatie pe prezentatoare, că nu e vorba de Brânzanu care a inițiat legea contra violenței în familie... Tu îi mai ții minte figura de pe la televizor ? Uf, ce căldură! Ne simțim fripți ca de zemurile politicianiste deversate prin intermediul micului ecran la ore de vârf. Acum, când a dat peste noi fierbințeala atmosferică și înfierbântarea demisiilor televizate, irevocabile sau nu, până și gâzele, molipsite, și-au revocat tradiția renunțând să mai depună la
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
da nu-ți spun. Știu că știi și cine-i Hamlet. Și nici treijdoi nu ai. O știu și p-asta. - Și ce mai știi? - Și p-asta o știu. S-a aplecat și m-a sărutat. Caimacamul a sărit fript: "E lemarghie, beiule. Ai grijă." S-a așezat în brațele mele, prinzându-mă pe după gât. - Am fugit, de fapt. Stau la un unchi și-am fugit. La Gina, soră-mea, cel puțin am cui să mă plâng. își lipise buzele
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
până în zori. Zilele cu Mehria erau intense pentru că hoinăreau cu mașina de-a lungul coastei, printre turmele de capre și pentru că se duceau la piața de pește din fiecare oraș, iar el plătea pentru ca bibanii să fie deja curățați și fripți. Mâncau în tăcere, prinzând cu degetele carnea albă și legumele fierte, de pe care se prelingeau uleiul de măsline și ierburile. Era fericită, inconștientă și leneșă, uitase aproape tot, uitase de ea, se odihnise pe dinăuntru. În lobii urechilor purta încă
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
făcuseră el și prietenarii lui o tabără din rulote părăsite și din cartoane, era ca-n rai, trândăvea toată ziulica, asta era plăcerea lui cea mai prima-ntâi, când îi venea foame se ducea cu prietenarii în carrefour, mânca pui fripți, cartofi la cuptor, se dădea cu șpreiuri, apoi se ștergea pe mâini de grăsime pe hainele de la raionul de dame. Când s-a împuțit treaba, și-a luat tălpășița: întâi în germania, unde n-a făcut mulți purici, pe urmă
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
podul invizibil ține lipită vioara de grumazul îndoit inimă albastră lăutarul cobzelor de argint și arinul pe foc tălgerari și aurari făurari și pietrari cocori aiurând pe bolta de cicoare și spoi tingiri haiduci suflați prin frunze spânzurați cu răsărituri fripți ca berbecul pe podul Mogoșoaiei dantele Brâncovenești învelesc umbrele vechi ruinele visate fagii lungiți sub picioare sub foiala târgoveților zidării venețiene și turnuri turcești printre palate altoite mărgele pe lună capul plânge în Bosfor în dealul Mitropoliei vinul sfințit pe
BLESTEM DE FRAGI PE COLINELE VERZI by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/11318_a_12643]
-
fiindcă a rămas câteva clipe cu gura deschisă, fără să respire, ca și cum realiza încetul cu încetul că rostise o enormitate care nu avea nici o legătură cu el. După care a scos carnetul în buzunar și a râs mulțumit: - îi mănânc fripți, domnu^ Victor! Cei ca dv. se răfuiesc cu universul, cei ca mine cu ticăloși în carne și oase! îi mănânc fripți!... Nu-i lipseau ideile, carnetul era pe sfârșite, îi lipseau doar numele celor care-i "strâmbaseră destinul" - și-a
Destin by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/8428_a_9753]
-
din puterea arcanelor. purtînd noaptea în cîrcă/ și crimă/ că un abces care se coace și sparge./ Puah!// încoronați și desculți să încercăm travestiul/ Desfrînata și Magul/ trași prin inele de flăcări// arghirofili/ încercînd între dinți plumbuiții talanți/ extorcați. inimioarele fripte/ ale fraților îngeri/ și viermușorii hilari, bărbătești/ zvîrcolindu-se în tăvița de nichel" (Catacomba comedianților). Comediei umane i se adaugă una cosmică. Absurdului subiectiv al retoricii găunoase i se adaugă absurdul obiectiv al cataclismului ontologic: "chiar în clipa aceea cînd frații
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
existenței, conștientizarea vizionara a iratiunii. Un atemporal "amurg burghez" alunecă înspre reprezentările grase ale picturii flamande, spre opulenta unui stil deja rodat, care facilitează compromiterea concretului: "Amurg de iarnă. burghez. amurg al obezilor./ lumină că briciul frizerului/ și/ din claponul fript țîșnesc șapte jeturi/ de sînge. stropesc plastroanele albe./ jubilează/ sub jiletci descheiate pîntece pline/ clipocind înfundat ca-n butoaie un must/ fermentînd// mușterii se întrec/ în rîgîieli voluptuoase care de care mai vrednic/ lîngă toiuri golite și urină se scurge
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
să știi ce-au mîncat și cum a decurs digestia, ce-au visat azi noapte-n vis, buletinul meteo al unor zile anodine, lista lor de lecturi cu comentarii didactice sau exclamative. Exista și literați (ocoliți cu prudență de cei fripți) care-și alimentează jurnalul cu discuții întîmplătoare, consemnează dialoguri între colegi, colportează indiscreții și a doua zi, pac la gazetă cu satisfacția "las'că v-am aranjat eu în ochii posterității". În TIMPUL nr. 11 (un număr bun, cu multe de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
existența unei tejghele-bar, cu un front de servire care să permită accesul unui număr mare de consumatori, serviți direct cu sortimente pregătite total sau parțial în fața lor. Oferă în tot timpul zilei o gamă diversificata de preparate culinare (cremvuști, pui fripți, sandvișuri, cârnăciori, unele preparate cu specific), precum și băuturi nealcoolice calde și reci și băuturi alcoolice în sortiment redus. 4. Cofetărie - unitate specializată pentru desfacerea unui sortiment larg de : prăjituri, torturi, fursecuri, cozonac, înghețată, bomboane, patiserie fină, băuturi nealcoolice calde și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
care poetul vede un "sânge mai dens decât infernul" și în care omul se va fi transformat "demult în șarpe de oțel", sentimentele se și sufocă dar și explodează între lucruri și iluzii pe care poetul le transfigurează. Înhăitarea cu fripții a lui T. Coșovei respiră un și mai mușcător cinism și dezgust citadin, sunt versuri în care moartea și îmbătrânirea își bat joc de "viața asta luată la palme", "făcută din jeguri de fetru", o simplă "viață de bloc, noroc
Poeme de mahala by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16947_a_18272]
-
de Ignat, sunt atât de puternic înrădăcinate încât nu pot fi oprite nici chiar de regulile foarte stricte impuse de Biserică. Din restul cărnii se prepară produsele destinate sărbătorilor de Crăciun, Anul Nou și Bobotează: cârnați, piftie, tobă, caltaboși, carne friptă. Totodată, o parte se conservă pentru a fi consumată peste an. Nimeni nu se atinge însă de preparate decât după ce, în dimineața de Crăciun, o parte din ele sunt împărțite de femei, la vecini sau la biserică, pentru morții familiei
Ignatul: Tradiții și obiceiuri. De ce femeile nu trebuie să participe la tăierea porcului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54643_a_55968]
-
patriotice, Bejan plecînd preot militar în campania din Crimeea. Va fi decorat la Sevastopol cu „Coroana României” chiar de Regele Mihai și ridicat la gradul de maior, și apoi ajunge pe frontul Stalingradului, unde, de foame, își va mînca centura friptă și tălpile bocancilor. În iarna lui 1942 este capturat de ruși și ajunge în lagărele din Siberia: șase ani va munci la tăierea lemnelor, la punerea căilor ferate și la minele de cărbuni, în tot acest timp păstrîndu-și epitrahilul de
Crucea de la Oranki by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5679_a_7004]
-
modul cel mai onest și mai ne-politic - dacă precizarea trebuie făcută - am cerut să mi se trimită întâi un exemplar, aici, la București, spre a-mi da seama de calitatea lui, de orientarea lui politică. Știți cum se întâmplă. Fripți cum suntem, cu toții, ajungem să suflăm și-n iaurt. Nu că aș fi avut vreo bănuială. Dar, cum spusei... Marea mea surpriză că am deschis un ziar și am citit un ziar - echidistant, cum se zice - pe bune -, curat, foarte
Orașul Koroanei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11186_a_12511]
-
propus de un autor cu simțul limbii populare și al dramatizării. Textul cuprinde, de exemplu, lungi conversații în jurul felurilor de mîncare - carnați, jambon, biftec, costițe, macaroane cu parmezan, usturoi murat, orez cu raci, dulceți de nuci, cofeturi, fructe coapte, popușoi fript - sau legate de peripeții de călătorie, care evocă proza autorului: "Vezeteu, surugiu...! - Ascult, aud? ce-i? - Mai îndeamnă caii. - Degeaba, drumu-i foarte greu. A ploat; e noroi, glod, tină. Drumul e plin de haugașe. - Ie pe cîmpi de-a dreptul
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
e păcat să se irosească. O vreți voi?". Evident că nu aveau deloc de gînd s-o arunce, dar ziceau așa ca să nu pară că ne dau pomană. Într-o zi, ne-au dat un cap de porc întreg, gata fript. Oamenii ăștia erau ei înșiși pe drum de ani de zile, și asta îi făcuse niște firi milostive - „A, știu cum e. Să dormi sub cerul liber în iarba udă ca dracu', și pe urmă să te rogi de lăptar
GEORGE ORWELL - Jurnalul unui culegător de hamei by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/6069_a_7394]
-
chiftea, chifteluță, pârjoală, sfâr, explicând în notă că ar fi vorba de o "aluzie la ocupația multor femei stricate, care se recrutează dintre servitoare (= bucătărese). Pârjoală este sinonimul lui chiftică, tot așa sfâr!, onomatopee, care imită zgomotul făcut de carnea friptă sau prăjită". În ediția din 1975, formulările cu implicații sociale potențial jignitoare sunt atenuate ("aluzie la ocupația unor femei de moravuri ușoare") și se evocă (cu neîncredere) o ipoteză etimologică a lui Al. Graur (reducerea din chiftelăreasă "bucătăreasă"). E interesant
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
Franțuzul are aici o vorbă: Mefiez-vous de la premiere impression, elle est la bonne. Teme-te de prima impresie, este cea bună. Invers decât ne închipuim noi, păcăliții din născare. Această judecată paradoxală, sofistică, ne-ar șade bine nouă, românilor, mai fripți, mai amărâți, atât de mult exploatați... Din contră, noi suntem mai ușor de dus de nas, fiind totuși atât de pățiți... Ei, nu-i așa. Insul lucid, mai ferit de cele rele, și deci mai avut, e mai pătrunzător... Tipul
Molto vivace... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9185_a_10510]
-
existența unei tejghele-bar, cu un front de servire care să permită accesul unui număr mare de consumatori, serviți direct cu sortimente pregătite total sau parțial în fața lor. Oferă în tot timpul zilei o gamă diversificata de preparate culinare (crenvurști, pui fripți, sandviciuri, cârnăciori, unele preparate cu specific), precum și băuturi nealcoolice calde și reci și băuturi alcoolice în sortiment redus. 4. Cofetăria este o unitate specializată pentru desfacerea unui sortiment larg de prăjituri, torturi, fursecuri, cozonac, înghețată, bomboane, patiserie fină, băuturi nealcoolice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144041_a_145370]
-
ca niște faliți municipali, fiecare în propriul său rahat. Dar am luat-o prea repede. Oprește-te, Daniel. Suntem încă la cafeneaua din shopping mall, și îmi răstorn viața pe masă, în fața lui Lucídio, o dată cu zahărul. 1 Făină de manioc, friptă, opărită sau fiartă în apă, cu slănină, untură, unt etc., care se mănâncă în chip de garnitură.
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]