654 matches
-
întemeiat primele comunități creștine. Alți cercetători manifestă reținere față de eventualitatea prezenței apostolului în ținuturile românești, fără a o respinge, iar unii istorici apreciază informația lui Eusebiu ca fiind "dificil de verificat", încât tradiția constituită în jurul misionarismului Sf. Andrei în Scythia "frizează legenda". Geneza și evoluția tradiției scythice a misiunii Apostolului Andrei este interesantă. Astfel, în cea mai veche scriere apocrifă, "Acta Andreae", din a doua jumătate a secolului al II-lea d. H., se spune că Apostolul Andrei s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ironic, autorul cultivă asociațiile neașteptate, pândește îndelung surpriza cititorului printr-o continuă sfidare a convențiilor „poeticului”, subminează în chip periculos propriul timbru liric, lăsând prozaicul să năvălească în poezie. Amintind de pseudofabula Cronicari sau de Fuchsiada lui Urmuz, voitele inadecvări frizează nonsensul și absurdul: circul este asociat metafizicii, fizica cuantică - filologiei. Parafraza, sintagmele celebre modificate, reperele culturale invocate aluziv sau direct, toate la un loc imprimă un difuz aer parodic, mergând de la benign la agresiv: „fac piața, deci exist”. În spatele acrobației
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
N'Gai Loon privind spre monitor. Abia atunci văzu Bella felul în care se petreceau lucrurile pe orbită. Vânătorii lui Heyyn făceau ravagii printre navele clonelor. Era limpede că se mișcă de cel puțin două ori mai repede. Acuratețea loviturilor friza perfecțiunea. Scuturile celor două fregate rezistau încă, deși soarta navelor părea pecetluită de vreme ce toți vânătorii lor fuseseră doborâți. Zeții și quintul păreau că roiesc haotic în jurul celor doi coloși de metal ai căror tunari încercau zadarnic măcar să vadă una din
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să recunoască posibilitatea ca piețele să nu reușească, ori ca intervenția guvernamentală să servească un scop util. Absolutismul viziunii lui Friedman despre laissez-faire a contribuit la un climat intelectual în care credința în virtuțile pieței și disprețul față de guvern au frizat adesea evidența."50 Orice analiză serioasă va recunoaște rolul esențial al individului și inițiativei sale în progresul economic, pe care Smith și, mai târziu, Friedman l-au teoretizat cu atâta forță. Întrebarea este dacă reglementarea mai poate fi tratată la
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
informații negre”. Reglementările privind utilizarea informațiilor economice private sunt încă nesatisfăcătoare, iar practica domeniului este la început. După o perioadă de confuzie în ceea ce privește aceste reglementări, este posibil să apară, sub presiunea imperativelor luptei mondiale antiteroriste, un set de legi ce frizează din nou absurdul, ca în vremea lui Ceaușescu. Absurdul ar consta într-o secretizare excesivă a unor informații de piață asociate activității unor organizații publice, astfel încât să existe o deformare a mediului concurențial. În cazul țării noastre, dezvoltarea bazelor de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de el, preferă viața morții și bucuria pasiunilor triste, atunci gnosticii aparțin într-adevăr continentului hedonist. în această privință, urmele platonismului persistă și încă foarte clar. Astfel încât, în mod paradoxal, unii vor fi catalogați drept platonicieni hedoniști, un gen care frizează oximoronul... Cinstit ar fi să înapoiem Orientului tezele platoniciene citate mai sus: în mod categoric. Platon datorează mult - dacă nu cumva esențialul gândirii sale - lui Pitagora. Dar filosoful căruia nu-i plăceau bobii datorează conținutul doctrinei sale gimnosofiștilor, adică, de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Încurajată și, uneori, chiar elogiată, riscând să devină un stil național de comportare. Dar un mod șmecheresc de existență, În care preocuparea principală este aceea de a obține succesul În mod facil, prin tot felul de vicleșuguri și șiretlicuri (care frizează chiar escrocheria, Înșelăciunea), reprezintă nu numai un mod superficial de existență, dar și unul incorect În raporturile cu ceilalți. Μ Nu este nici ușor, și nici prea plăcut să fii psiholog: ce poate fi mai greu decât faptul de a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
umor necruțător al atitudinii, au putut avea totuși slăbiciuni și naivități În așa măsură În raport cu o anumită persoană, Încât s-au lăsat șantajați sau chiar escrocați ani În șir de acea persoană! Μ Orice idee, experiență sau revelație deosebită, care frizează absolutul, este incandescentă - spunea Mircea Eliade -, omul neputând-o realiza decât pentru foarte scurt timp: „Întocmai ca preotul care nu poate «suporta» apropierea divinității decât temporar; Întocmai ca androginia rituală, care nu se Îndeplinește decât pentru câteva clipe cu prilejul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
gândirea nu se mai poate concentra, Își pierde controlul raționamentelor; mai mult chiar, gândirea se tensionează, se Întunecă sau se veștejește sub efectul perpetuării acelorași conflicte interioare. Μ Ingratitudinea Îmbracă multe forme, dar una dintre nedreptățile cele mai revoltătoare, care frizează chiar absurdul, este cea exprimată de proverbul: „Bine faci, rău găsești”. Cum s-ar putea explica această situație paradoxală? Se cunoaște faptul că numai cine nu se implică nu greșește. Mai mult chiar, este posibil ca, pe măsură ce te implici, pe măsură ce
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
definiție culturală este următoarea: o perfectă coexistență între „iraționalism”, „formalism” și „pragmatism”. Sentințele Tribunalului Sacru sunt, de exemplu, un enorm corpus de documente ce demonstrează arbitrarul spiritualist și formalist, pe de o parte, și, pe de altă parte, pragmatismul (ce frizează forme de „behaviorism” fanatic) cu care Biserica privește lumea. Înnoirile pe care o parte a clerului, inclusiv la Vatican, le-a încercat și uneori chiar le-a pus în practică nu fac decât să confirme ceea ce spuneam mai sus. Aceste
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de ani locuiesc într-un univers concentraționar: autoritatea lor avea ceva mort, dar sentimentul ei încă mai emana din trupurile lor. Evocările lui Fanfani 2 cu privire la ancien régime, marcate de o lipsă de prejudecăți bombastică, erau atât de nesincere, încât frizau delirul; tinerii descriși de Moro erau niște stafii care pot fi imaginate doar din fundul unei gropi pline de șerpi; tăcerea lui Andreotti 3 era străbătută de un surâs ca de ceară, de o viclenie îngrozitor de nesigură și de-acum
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu implică durere: iei act de ea, asta e tot, nu chiar cu bărbăție și nici măcar cu stoicism, ci cu un fel de umanitate impenetrabilă, ce reduce necazul altuia la un șir de informații care pot de-a dreptul să frizeze bârfa. În egoismul lui Comisso își găsesc loc cea mai pură pietas și indiferența cea mai nesocotită. Războiul? E ca în manuale: Italia se bate cu Germania, cele două armate se înfruntă pe câmpii foarte frumoase și-n munți scăldați
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
întotdeauna foarte poetice, chiar și atunci când sunt tânguiri umile pentru niște oameni evlavioși pe deplin pasivi și infantili. Aici, în Imitație, se simt în schimb afectarea propagandei ecleziastice, manierismul pedagogic, din cauza căruia aplicarea vechilor reguli retorice unui „grai” foarte „popular” frizează de-a dreptul stilul „macaronic”. Iar eu, citind pe sărite această latină, în loc să fiu cuprins de vreo vrajă mistică și arhaică, nu puteam să nu mă gândesc insistent la Merlin Cocai 1. În orice caz, învățăturile pedante din Imitație, ce
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
timp la literatură, autorul nu mai regăsește energia pasională și suflul creator din România pierdută: romanul Diamantul de gheață (1997) este un poem de dragoste palid, un fel de jurnal intim excesiv metaforizant, în care sinceritatea nu produce autenticitate, ci frizează mai degrabă indiscreția și lipsa de măsură. SCRIERI: Unde, ce, când..., Timișoara, 1990; Iisus s-a născut la Timișoara, Timișoara, 1994; România pierdută, București, 1995; Clasa nevrednică, București, 1997; Diamantul de gheață, București, 1997; Singur între români, București, 1997; Fata
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
narator ca observator avizat al acestor manifestări. Interesul e dat în primul rând de culoarea lingvistică, de savoarea comunicării orale între locuitorii unui sat muntenesc-oltenesc de câmpie, „devenit anexă a mahalalei”, dialogurile fiind atent înregistrate și „reproduse”, uneori poate excesiv, frizând neverosimilul. Savuroasă este și onomastica personajelor, care se cheamă Spirea Suflănlampă, Ioana Cotoibălan, Grigore Bibănac, Onică Dădălău, Umflănări, Toma Fâsnoc, Luță Ocățidă, Marin Zgâmboașă, Savu Găuriciu, Bică Bodârlău. Sunt nume pitorești, care amintesc de cele întâlnite în proza altor autori
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
evident, funcționau antipatiile pe care scriitorul și le atrăsese din varii motive. Suferința urmașilor reia schema monografică a romanului social, înrudindu-se cu Cordovanii mai mult decât s-ar bănui. Suferința... pare o rescriere mai fericită a romanului de debut, nemaifrizând lipsa de adevăr a acestuia. Monu, protagonistul de acum, este un Lae revoltat împotriva tuturor. Conflictul și mediul sunt cele cunoscute: sistemul lumii funcționează după legi maniheiste, în care axa eroilor pozitivi (ca Monu) este contrabalansată de cea a personajelor
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
care au ajuns senatori - Corneliu Vadim Tudor, Ungheanu, cei care au ajuns În sfera politică. Marius Lazăr: Vadim Tudor e optzecist. Doru Pop: Da, dar Adrian Păunescu nu e. Anca Hațiegan: Dar astea sunt câteva cazuri particulare, dintre care unele frizează, trebuie spus, patologicul. Nu cred că sunt foarte edificatoare pentru „ethosul” unei generații. Sanda Cordoș: Dar voi credeți că cei pe care i-ați nominalizat au mai multă putere? Doru Pop: Ei au avut un proiect cultural-politic. Pentru Păunescu și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a gradului de libertate îngăduit de societate individului” (Nicolae Manolescu). Tema, desigur îndrăzneață și delicată în contextul istoric al apariției romanului, e tratată cu relevanță. Persistă aplecarea spre intimism, dar apare un spor de comentarii analitice auctoriale pe tărâmul psihologismului, frizând uneori fastidiosul și vădind obsesia interpretării micilor gesturi uzuale ca elemente ale codului nescris al unui joc al disimulării. Romanului Magdalena avea să i se reproșeze afilierea forțată la o anumită formulă de modernitate, concepută programatic sub specia complexității extreme
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
incluse în Moartea comandorului (1976), Un caz de iubire la Hollywood (1978), Mireasmă și suspin (1985). Dacă prozatorul R. s-a revelat ca o personalitate tentată fie de lirism, fie de obiectivizare, fie, în sfârșit, de o literatură încifrată ce frizează deseori absurdul, în teatrul lui pot fi remarcate apetențe pentru formule dramatice și mai diferite. De la piesele de factură polițistă la cele abstracționiste, de la dramele problematice la farse, de la parabole poetice la comedii cu subiect rural sau la satire virulente
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
într-o zi s-a mărit a devenit peste noapte apt. Nu se mai lovea de sine” (Munca unei familii). Versul, cu aparențe narative, e de un ludism provocator, etalând posibilități combinatorii imprevizibile și descrieri minuțioase obținute prin asocieri neașteptate, frizând absurdul. Fantezismul e întrerupt când și când de câte o formulare mai transparentă: „Pierzi podul Nivelul de înțelegere unde erai te gâtuie Nu mai ai centru te miști cu un călcâi pe inimă dansezi împresurat de perne putrede și apa
STANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289866_a_291195]
-
împărăției sfinților va fi aceeași cu a înlănțuirii diavolului. Considerând cei trei ani și jumătate ca nefăcând parte din millenium, suntem obligați să admitem că sfinții nu vor domni împreună cu Isus (deoarece, după millenium se instalează domnia diavolului), fapt care frizează absurdul, căci - să ne reamintim observațiile făcute mai devreme - tocmai în această perioadă tulbure și plină de violență sfinții se vor alipi „de Cristos în cel mai strâns și mai viu mod cu putință” (20, 13). Considerând, pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Îi este permis, de a face numai atunci când trebuie și, mai ales, de a evita să facă ceea ce este contrar normelor morale. El este legat În mod direct de responsabilitate, de autocontrol, dar reprezintă o formă exagerată de cenzură care frizează caracterul unei constituții obsesionale a personalității. 10. Principiul teleologic Acesta presupune că orice acțiune umană, orice act de comportament nu este Întâmplător, ci el urmărește Întotdeauna un anumit scop final. Nimic nu se petrece, nimic nu se desfășoară la Întâmplare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
accesoriilor cosmetice la cele două sexe. Forma cea mai importantă o reprezintă travestismul homosexualilor, care adoptă cosmetica și costumația feminină pentru a-și atrage partenerii de același sex. În ceea ce privește femeile, o anumită notă de modernism În costumație, de tip degajat, frizează sau cultivă În mod direct, deschis, exhibiționismul. Amestecul de costumație bărbat/femeie arată o gravă tulburare a identității sexuale a indivizilor: utilizarea de către bărbați a accesoriilor de imagine feminină și, invers, adoptarea costumației masculine de către femei. Ambele situații indică o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
modul În care G.D. Își Încheie viața? În orice caz, sunt excluse motivațiile de ordin patologic. Este vorba despre un act de voință deliberat, cu o semnificație morală. Deși are În el multe note demonstrativ-histrionice, de tipul unei pregătiri care frizează punerea În scenă a unui spectacol În care autorul este și actor, sinuciderea lui G. D. trebuie considerată un act moral. Acest caz ne Întoarce la modelul clasic al morții, precreștin, amintindu-ne atât de Socrate, cât și de Cato
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
celor care reduc scopul și plăcerea vieții la iubirea fizică. Bunăoară, un magistrat strânge în locuința sa toate femeile de moravuri ușoare. Narațiunea se compune dintr-o suită de secvențe cinematografice, populate cu o serie de indivizi cu preocupări ce frizează libertinajul. Sylvia Vodiș, soția unui ins bogat, instruită, mondenă, practică amorul doar pentru a-și alunga plictiseala, într-un soi de înțelegere tacită cu partenerul ei de viață, de asemenea un libertin. Un personaj bine individualizat este Vlad, student, el
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]