635 matches
-
mai gustată în România''. Din capul locului trebuie să menționăm că ziarele nu pot fi asociate literaturii,indiferent de profilul acestora.Este adevărat însă că în primele decenii de afirmare a publicisticii românești multe dintre ziarele de informare purtau pe frontispiciul lor specificația de „literar"(majoritatea publicațiilor din perioada 1829-1840,și chiar mai târziu,începând cu „Albina românească'',aveau înscrise,de cele mai multe ori,sintagma „gazetă politică și literară;prin literar, se înțelegea,în primul rând faptul divers cultural-științific și creația beletristică
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Drimba. Publicație cu orientare democratică, M. își propune o luptă hotărâtă sub deviza „Rege, Țara și Neam”. Idealul democratic formulat în articolele programatice este „libertatea de conștiință a omului moral, libertatea de acțiune a omului rațional”. În acest spirit, pe frontispiciu sunt înscrise valorile călăuzitoare: „Libertate. Dreptate. Prosperitate”. Într-o epocă în care începuse procesul de comunizare a României, de îndepărtare a țării de valorile naționale și universale cultivate în perioada interbelică, gazeta încearcă să opună rezistență, declarând răspicat încrederea în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288315_a_289644]
-
nici o altă identitate. Bietul amărât! Și acum să ne reîntoarcem la Capul Shruff. Fațada dinspre drum nu e prea interesantă, dar prin solitudinea situării ei prezintă o ciudată discordanță. Casa în sine e o vilă construită din cărămidă, cu două frontispicii, bovindouri la parter și două țuguiuri pe acoperiș. Cărămizile sunt de un roșu închis. Plasată într-o suburbie din Birmingham, casa abia dac-ar atrage atenția, dar aici, înălțându-se singuratică pe coasta ursuză, arată foarte bizar. Spatele clădirii a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
dimineața acelei zile de sâmbătă, în ajunul Sf. Dumitru ... între zidurile sale... au încercat să-i reînvie amintirea, să-i redea măcar pentru o clipă strălucirea și viața trăită altă dată. S-au uitat cu un fel de obidă pe frontispiciul clădirii la titulatura: „Facultatea de Teologie Ortodoxă”, care alterna într-o ceață, halucinant, cu fosta denumire, Seminarul „Veniamin Costache”, făcând ca tristețea din suflet să crească. „ - De ce, oare, Dumnezeu a îngăduit o așa nedreptate..?!”, se întrebau ei apăsați de mânie
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
egal de scurte: cele mai multe, de la opt la zece rînduri. Spațiate, acestea umplu însă fața unei jumătăți de coală. E un trompe l’oeil care consolează. Îți zici: mi-a scris o pagină! Aceasta e remarcabilă prin echilibru. Cel mai adesea, frontispiciul începe la o distanță parcă matematic calculată, în dreapta, cu locul și data. Titlul (uneori subliniat) e centrat mereu pe mijlocul părții ce urmează a fi scrisă. în fine, semnătura, plasată simetric cu acesta, încheie un fel de chenar. Plăcut la
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cînd ne pregătim să sărbătorim al cincilea centenar a ceea ce, mai curînd decît descoperirea, aș numi invadarea Lumii Noi, distrugerea brutală a popoarelor și a valorilor ei înseamnă să îndeplinim un act de căință și de pietate. Bijuteriile etnologului Pe frontispiciul lucrării sale On Growth and Form, pe care o consider unul dintre monumentele intelectuale ale epocii noastre, D’Arcy Wentworth Thompson a pus o macrofotografie făcută cu un timp de expunere de 1/50.000 secunde, repre zentînd căderea unei
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
hidrozoare și meduzele. Cartea abundă în exemple de acest tip. Din confruntarea lor rezultă că lumea fizică și lumea biologică se supun acelorași legi morfologice. Aceste legi exprimă relații invariante care pot fi formulate în limbaj matematic. Istoricului și etnologului, frontispiciul cărții lui Thompson le inspiră apropieri de alt ordin, dar care i-ar incita doar să lărgească teza biologului scoțian pentru a include în ea și producțiile minții umane. Forma pe care o ia laptele împroșcat o prefigurează foarte exact
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de "slugi netrebnice", "robi", "capre" și "oi", nu ai pic de milă și de dragoste față de oameni. Dorești o supunere oarbă, totală și necondiționată. Din punctul Tău de vedere, planeta Terra este un soi de lagăr de muncă forțată pe frontispiciul căruia se evidențiază, în lumina nocturnă a reflectoarelor, ideea fundamentală a concepției Tale: Cine nu este cu Mine este împotriva Mea. (Matei 12:30) Cel care va încălca dezideratul de mai sus va merge la osânda veșnică: ...unde va fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
aceste construcții s-au înălțat prin "muncă voluntară" sau "muncă patriotică". Această îmbinare nevinovată de cuvinte: "muncă patriotică", venită pe filieră stalinistă, își avea corespondentul în monstruoasa și terifianta propoziție "Munca te face liber" "Arbeit macht frei" ce trona pe frontispiciul porții metalice care străjuia intrarea în cel mai înfricoșător spațiu de exterminare calculată, metodică și planificată de pe planeta noastră: "Lagărul de muncă forțată Auschwitz", gândit și realizat de mințile cele mai diabolice ale "creștinilor" hitleriști. "Munca te face liber!" O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
scrise de țăranul de la Arbore despre un fântânar din sat: "De câte ori bem apă din asemenea fântâni, ne-au învățat tata să zicem bogdaproste de suflet." * O lungă paranteză: după moartea lui moș Toader (1992), muzeul a fost închis. Deși pe frontispiciu se mai poate citi MUZEU, nimeni n-a mai călcat pragul casei din 1992. Adică, de 16 ani! Totu-i părăginit, colbăit, descompletat, vândut (!?). Adevărat, din pricina inundațiilor crâncene din anii trecuți, comuna a avut (și încă are) alte griji și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a dreptul prohibitiv, publicația pășcăneană dovedește, număr de număr, că are ceva de spus, nu se sfiește s-o facă răspicat, fără urmă de complexe provinciale și într-o foarte îngrijită limbă românească. Iar citatul din Titu Maiorescu așezat pe frontispiciu deslușește de la bun început conduita demersului redacțional: "Critica a fost și va rămânea o lucrare necesară în viața publică a unui popor. Înțelegerea răului este o parte a îndreptării". Ca totdeauna, revista practică și un adevărat ecarisaj cultural, oferindu-ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
1944, după ce, cu un an mai înainte, fusese ales membru de onoare al Academiei. În perspectiva timpului, figura prof. Rainer rămâne legată de evoluția anatomiei, de un salt în concepția anatomică. Faptul că mai întâi la Iași a fixat pe frontispiciul sălii de disecție aserțiunea "anatomia, știință a formelor vii" rămâne un simbol al crezului său științific. CONSTANTIN THIRON (1853-1924) Printre personalitățile care și-au legat numele de începuturile Facultății de Medicină din Iași se distinge dr. Constantin Thiron, fost profesor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
încât intervențiile de împăciuire ale lui N. Iorga, prin Neamul românesc și ale lui T. Bocancea prin Buciumul din Câmpulung n-au dat rezultate. * Arcașul Arcașul, fondator și editor Vasile Tărâțeanu, publicație independentă românească, Cernăuți, care poartă ca moto deasupra frontispiciului citatul: „Altarul de jertfă al națiunii să fim și sufletul neamului nostru!” Numărul 11 (203) din noiembrie 2003, poartă în prima pagină, în chenar, un titlu eveniment: „ 1 Decembrie 2003 - 85 de ani de la Marea Unire”, iar dedesubt un titlu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cm. Cezar Petrescu a fost directorul ziarului până la 3 august 1919. „Dl. Pamfil Șeicaru, fostul director al ziarului Bucovina, nu mai face parte din redacția noastră de la 15 noiembrie 1919 - luau la cunoștință cititorii. Numele lui s-a menținut pe frontispiciu până la 2 decembrie. Începând cu 4 decembrie 1919, prim redactor și redactor responsabil devenea Const. Cehan Racoviță... Bucovina, ziar de afirmare românească, redacția și administrația la Cernăuți, strada I. Flondor nr.33, apare sub conducerea unui comitet de direcție în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poliția a arestat astăzi alt complice, care este Iancu Procopovici, redactor principal la Luptătorul.” Cronica Românească la Cernăuți apare la 29 martie 1931; redacția și administrația Piața Unirii nr.3, Tipografia Mitropolitul Silvestru, cu următorul citat din N. Iorga pe frontispiciu: „Între violența pentru patrie și contra patriei, eu mă înscriu pentru prima,” citat care număr de număr, va fi altul și aparținând unor personalități cunoscute cititorilor. Pentru început, Cronica Românească de la Cernăuți se adresează cititorilor săi cu cunoscutul mesaj de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
numărul 36, duminică 16 noiembrie 1930, Desrobirea își schimbă sediul redacției și administrației la Cernăuți, Hotel Central și apare „după o întrerupere de 4 luni”. Tipografia Guttman - Zuckermann str. I. Flondor nr.28, redactor responsabil V. Procopovici, dar păstrează pe frontispiciu mențiunea: FONDATOR: Aurel Huțu care continuă să semneze articole și în corpul săptămânalului. Mai semnau: Iuliu Enea, dr. Reuț, Nicodim Cronicaru, Ioan Borcea, Ion Bucovineanul, dr. Alex. Pohoață, prof. A. Buzdug. Unele semnături sunt ale celor cu reproduceri din presa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-te Române, gazetă pentru luminarea poporului, apărea la Cernăuți, numerele 1 și 2 cumulate, la 14 februarie 1923, sub conducerea unui comitet, redactor responsabil Gheorghe Băițan, redacția și administrația în strada Veteranilor nr.1 b, cu un anunț chiar pe frontispiciu: anunțurile și reclamele se calculează după tarif, cu prețurile cele mai moderate și se primesc numai de la creștini. Gazeta debuta chiar din pagina întâi cu spațiul destinat editorialului ocupat cu trei „ochiuri libere” ce cuprindea cuvântul „Cenzurat”, termen înscris încă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
stărui cu toată energia ca să li se facă dreptate.” Cu numărul 31 din 2 decembrie 1923, gazeta se tipărea la Câmpulung Moldovenesc - Tipografia „Școala Românească” - director Gh. Măzgăreanu. Deșteaptă-te Române nr.33 din 23 decembrie 1923 avea scris pe frontispiciu completarea: Organul Ligei ANC - zvastică - apare săptămânal. * Deșteptarea poporului Deșteptarea poporului apare la 1/14 decembrie 1901, foarte neregulat, până la 10 aprilie 1904. Scris anume pentru popor. Unele surse susțin că ziarul a apărut la 14 ianuarie 1902. La Iași
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
neregulat, până la 10 aprilie 1904. Scris anume pentru popor. Unele surse susțin că ziarul a apărut la 14 ianuarie 1902. La Iași lipsește din arhivă acest periodic. 74 Dreptatea Dreptatea, Cernăuți, apare în perioada 1909-1910 (a se vedea materialul cu frontispiciul/1920. * Dreptul Țărănimii Dreptul Țărănimii, organ independent, editat și redactat de către un comitet de preoți, învățători și țărani care la 1914 dădea două vești senzaționale: a) contopirea Partidului Național cu Liga Poporului de sub conducerea dlui general Averescu; b) prădarea fondului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a fost alta decât luptătoarea Partidului Național Român și a adevăratei opinii a publicului român cu sistemul învechit al politicii neactive de mai înainte.” Gazeta Bucovinei care apărea la Cernăuți la 1/13 ianuarie 1895 purta cu ea, înscrisă pe frontispiciu, vechimea celui de al V-lea an de existență, dar numerotată de la numărul unu în fiecare an calendaristic, cu sediul redacțional și administrația în strada 89 Ezenberg nr.3, fiind tipărită de două ori pe săptămână la tipografia concesionată de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
St. Morărescu. În „Lupta începe”...” un fel de editorial, Traian Brânzeanu, care se dovedește pe parcurs a fi unul din președintele partidului rezultat din fuzionarea partidului național și a celui țărănesc, dar și directorul ziarului care își înscrie numele pe frontispiciul foii deabia în noiembrie 1925, explică cum „organizațiile din Bucovina ale partidelor naționalist al poporului și național au fuzionat formând o singură organizație a Partidului Național” iar Gazeta Poporului va apăra cu tărie interesele naționale, va biciui fără cruțare relele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
luni înainte de 12 iunie 1932, ca apoi de la 17 iulie la 16 octombrie 1932 să fie iarăși altă sincopă. După ce Luptătorul a fost confiscat și suspendat la sfârșitul anului 1931, la reluarea activității în iunie 1932, săptămânalul, înscriindu-și pe frontispiciu numele directorului Eugen Popovici, iar în josul paginii pe al redactorului responsabil - Eugen Popovici, și proclamânduse „organ independent”, anunța prezența în paginile sale a „experienței profesionale și indestructibila prietenie a cunoscuților ziariști Vasile Teodorescu și Emil Kososchi, reputați corespondenți cernăuțeni ai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru Cernăuți, Botoșani și Dorohoi, redacția pentru Cernăuți în strada Lt. 133 Breabăn nr.5, director, George D. Râncu, Tipografia „Școalelor” - Dorohoi. Înscris la Tribunalul Dorohoi sub nr.5505/1938, dar poartă anul VI de început. După cum fondator apare pe frontispiciu I.B. Deladămileni, iar în corpul ziarului din 8 aprilie 1939 calitatea e declinată către D.I. Brăscăucianu. În dreapta titlului său ziarul poartă citate din diferiți autori: „Scrisul nu se învață și talentul nu poate fi stimulat” - Cezar Petrescu; „ Profesiunea de ziarist
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Sibianu, Gavril Mihai, Pr. Florea Chișcan, dar și cu rubrici noi: Știri din țară și străinătate. Foaia de zidire sufletească a Arhiepiscopiei Suceava, Credința, tipărită tot la Suceava, a creat și în 1949 alte 130 de pagini, cu adaosul din frontispiciu: Apare cu binecuvântarea I.P.S. Arhiepiscop Sebastian, sub îngrijirea uni comitet de redacție. Nu mai era nominalizat expres. Dr. pr. C. Antonescu continua să scrie și să semneze „Întru apărarea păcii” în nr. 89 din august septembrie 1949, de exemplu. „Cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
titlul „Formă, formare, informare”, iar Aurel Vasiliu face aprecierea că lucrările lui Eugen Lovinescu, Titu Maiorescu și contemporanii lui și Posteritatea critică a lui Maiorescu, sunt „lipsite de obiectivitate în interpretare”. Aspectul grafic al publicației este înviorat de vignetele și frontispiciile desenate de Mac Constantinescu. Au mai semnat: Emil Zegreanu, Const. Loghin ș.a. * Curierul Surdo-Muților, TaubstummenBote, organul Surdo-Muților din Moldova de Sus, apare la Cernăuți cu numărul pentru aprilie-mai-iunie 1927, venit ca „o necesitate a împrejurărilor timpului ce ne impune să
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]