891 matches
-
încă tratate asupra acestei noi direcții. Cel puțin, noi nu avem cunoștință de existența a unor asemenea tentative. Într-o mare măsură, această carte este rezultatul angajării autorilor în diferite programe de dezvoltare socială națională, sectorială sau locală. O experiență fructuoasă a constituit-o Comisia Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale. Tema dezvoltării sociale a pătruns în ultimii ani și în procesul de învățământ sub formă de capitole, module, dar și masterate și subiecte de doctorat. Cartea de față, de la început
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
factori: starea socială a modelului; vârstă și sex; consecințele comportamentului modelului; valoarea pe care comportamentul modelului o are pentru atingerea scopului personal; competența care i se atribuie modelului; caracteristici exterioare ale modelului (Îmbrăcăminte, fizionomie); relațiile personale cu modelul. O discuție fructuoasă și explicarea comportamentului agresiv se pot desfășura doar pe baza integrării cunoștințelor despre etologie, biologie, fiziologie, psihologie, pedagogie, sociologie, antropologie culturală, politologie, economie și, nu in ultimul rand, psihiatrie. Pentru a face o delimitarea a activității și a agresivității trebuie
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
Iași, p. 38 footnote> Datorită diversității extreme a conținuturilor mediului, a formelor și mijloacelor în care se prezintă, a fost necesară o operaționalizare a conceptului. În felul acesta s-a născut o categorie teoretică ce începe să se dovedească din ce în ce mai fructuoasă în cercetarea mediului social ca factor al dezvoltării ontogenetice, noțiunea de “nișă de dezvoltare”. Acest termen a fost introdus de Super și Harkness (1982) și desemnează totalitatea elementelor cu care un copil intră în relație la o vârstă dată. Analiza
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
33 Ibidem, f. 28.</ref>. După părerea sa, curentul era „necunoscut și complicat” și necesita „o studiere multilaterală și o luptă hotărâtă, căreia urma să i se confere o anumită formă tactică”. Haruzin considera că acțiunile sale puteau fi mai fructuoase dacă ar fi fost susținute și din partea misiunii diplomatice imperiale ruse de la București. Pentru sincronizarea acțiunilor, considera că era nevoie de unele discuții personale cu Giers. Haruzin și-a exprimat intenția de a sosi imediat la București. La rândul său
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
de permisivitatea ideilor și atitudinilor umaniste care să-i precizeze sensul și conținuu, transferând-o din sfera tehnică a unei „specialități” exclusiv medicale, în registrul antropologiei. Această atitudine ar crea premisele unei deschideri, cu perspective multiple și dintre cele mai fructuoase în sociologia bolilor mintale, revizuind și reformulând raporturile dintre stat și bolnavul psihic, în spiritul unui umanism deschis și constructiv, orientat către progresul ființei umane. 45. PSIHOPATOLOGIA ȘI ETICA Cadrul general al problemei Dezvoltarea cunoștințelor teoretice într-un domeniu atrage
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
hipermodernă (supramodernă sau ultramodernă) este cea pe care o parcurgem. Este etapa concilierii cu realizările etapei moderne, a redescoperirii virtuților paideia și a construirii de curricula integrale. În prezentul capitol analizăm momente și realizări semnificative ale acestei perioade frământate, dar fructuoase pentru școală și educație. 10.2. Condițiile apariției primelor curricula explicitetc " 10.2. Condițiile apariției primelor curricula explicite" În prima jumătate a secolului XX, spațiul educațional euroatlantic a fost marcat de pragmatismul american și în special de gândirea economică a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
decât în mod nesemnificativ - irațională; ea este antiraționalistă - în sensul că atacă exagerările teoretice și practice ale raționalismului. Tocmai pentru că nu este irațională (cum s-a întâmplat la antimoderniștii începutului de veac XX), gândirea postmodernă a intrat într-un dialog fructuos cu gândirea modernă. Cele două paradigme pot fi asemănate cu doi experți, dintr-o anumită branșă, care au ce discuta - chiar dacă se contrazic vehement: vorbesc despre aceleași lucruri, comunică în același limbaj de specialitate, urmăresc aceleași scopuri. Nu urmăresc să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
contrazic vehement: vorbesc despre aceleași lucruri, comunică în același limbaj de specialitate, urmăresc aceleași scopuri. Nu urmăresc să se ucidă unul pe celălalt, dar nu se vor împăca niciodată printr-o îmbrățișare romantică. Împăcarea va surveni numai dacă dialogul este fructuos, dacă înfruntarea este rodnică. Recunoaștem aici, cu ușurință, mecanismul dialectic hegelian: Mugurul dispare în apariția florii și s-ar putea spune că el este infirmat de către aceasta; la fel, floarea este arătată ca fiind falsa existență a plantei și fructul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că rațiunea și creativitatea nu sunt două facultăți antagonice ale minții omenești; dimpotrivă, sunt și ele fiice ale acelei mame a tuturor muzelor, zeița Mnemosine. Cearta dintre ele pare să se fi domolit. Ne putem aștepta așadar la acea conciliere fructuoasă care va da o teorie generală a curriculumului și un model pentru curricula ultramoderne, cât mai curând. Paideia se trezește din lunga-i letargie. În ceasul târziu al acestei omeniri virile, presimt zborul tăcut al bufniței Atenei, aducând un vis
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
notă pe alocuri livrescă. De altfel, înclinațiile sale romantice sunt vizibile și în numeroasele traduceri făcute din Goethe, Schiller, J. Kerner, Uhland, Fr. Rückert, August von Platen, Heine, Lenau, Fr. Halm, Emanuel Geibel, Lamartine și Arany János. O activitate deosebit de fructuoasă, începută imediat după terminarea liceului, a desfășurat P. în calitate de culegător de folclor. Delegat din partea societății Orientul să adune folclor transilvănean împreună cu I. S. Bădescu și N. Droc-Barcianu, a colindat în multe rânduri regiunea Bihorului, valea Crișului Negru și împrejurimile Sibiului
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
aceea puse în consonanță: descrierea, explicarea, proiecția speculativă se împletesc. Slavici este examinat într-un orizont comparatist amplu - Preda, Dostoievski, Tolstoi -, care îl situează și îl luminează contrastiv. Biografia e recuperată ca reper în construcția operei, menținându-se o tensiune fructuoasă euristic între creator și insul „care n-a vrut să fie scriitor”. În mare parte prozatorul este și un pretext pentru a trece în revistă evoluția și turnantele istoriei literare românești, dinamica prozei, tipologia creatorilor de la noi și de aiurea
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
și de la Editura Științifică și Enciclopedică, P. a fost preocupat de opera unor scriitori ca Dimitrie Cantemir, Vasile Alecsandri, A. I. Odobescu, Dinicu Golescu, Ion Agârbiceanu, Ion Sava, C. Rădulescu-Motru și P. P. Negulescu. Demersul său cel mai îndelungat și mai fructuos a constat însă în recuperarea din periodicele vremii a scrierilor lui Tudor Arghezi și în restituirea lor într-o amplă ediție. Dacă în 1959 Uniunea Scriitorilor a propus ca opera argheziană să fie editată într-o serie de opt volume
PIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288810_a_290139]
-
dificile partituri, se transpune într-atât, încât își pierde identitatea și o adoptă pe aceea a personajului. Cel mai bine se simte însă naratorul ca observator, aceasta fiind o reminiscență din timpul carierei medicale a lui P., o deprindere profesională fructuoasă, mediul spitalelor revenind deseori în proza lui. În atenție intră, bunăoară, ca la consultație, figurile reprezentative ale unui sat, surprinse în toiul „dezbaterilor de bufet” (La bufet, Primăvara la bufet), perorând în legătură cu efectele radiațiilor de la Cernobâl sau schițând actul de
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
Catedrei de limba și literatura română la Liceul „Matei Basarab”, unde va funcționa până în 1951. Și-a început activitatea de cronicar literar la ziarul „Românul” din Arad, inaugurând rubrica „Săptămâna bibliografică”. Colaborează apoi la „Sburătorul”, „Cugetul românesc” și „Flacăra”. O fructuoasă etapă pregătitoare a viitoarelor „mențiuni critice” o constituie scrisul la „Buletinul cărții” (1923-1924). Foiletoanele sunt reunite în întâiul său volum, Repertoriu critic, apărut în 1925. Mai este prezent în „Săptămâna muncii intelectuale și artistice” a lui Camil Petrescu, la „Mișcarea
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
este, prin natura sa, deloc perimată. c. Rolul conștiinței ca factor explicativ în procesele sociale. Trebuie să mărturisesc că niciodată nu am simțit o mare atracție pentru abordările subiective în sociologie. În ciuda acestui fapt, cred că ele reprezintă o perspectivă fructuoasă, cu condiția să le plasăm într-un context explicativ mai general. După părerea mea, conștiința, individuală sau colectivă, trebuie considerată unul dintre factorii explicativi ai socialului, dar în nici un caz factor unic. Ele explică mai degrabăprocesul subiectiv de constituire a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale acestuia. Desigur, orice tipologie a cerințelor funcționale este utilă. Tipologiile universaliste însă au dezavantajul de a fi atât de abstracte, încât nu ajută înțelegerea dinamicii particulare a sistemelor. Poziția particularistă, relativistă este, din acest punct de vedere, mult mai fructuoasă. Ea dă ca sarcină oricărei analize funcționale determinarea conținutului concret al cerințelor funcționale ale sistemului considerat. Elementul funcțional și funcțiile sale. Prin element funcțional înțelegem orice fenomen social care are semnificații, consecințe pentrucerințele funcționale ale unui sistem. El poate fi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un lucru este cert. Conceptul de evoluție a societății s-a constituit în ambianța dezvoltării biologiei evoluționiste. Din biologie, conceptul de evoluție venea cu aureola științificității. Societatea putea fi gândită exact în aceeași manieră care s-a dovedit atât de fructuoasă în biologie. El aducea în raport cu perspectiva raționalistă a progresului filosofiei secolului al XVIII-lea speranța de a supune istoria umană unei analize științifice empirice riguroase, care să scoată în evidență legi obiective. Exact cum lumea biologică a cunoscut o trecere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1984 scrie libretul operei rock Introducere într-un concert baroc. Afirmarea lui O. în domeniul criticii și al istoriei literare se face cu volumul Romanul politic (1984), bine primit de confrați deoarece propune ample deschideri spre una dintre zonele exploatate fructuos în epocă. La prima vedere cartea pare o succesiune de secvențe tratate aproape cinematografic despre ceea ce a însemnat în literatura română romanul politic. În realitate, autorul este un comentator informat și fin al unui fenomen literar care, influențat de conjuncturile
ODANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288507_a_289836]
-
unei ,,corectitudini politice” care nu ar trebui vreodată și undeva să ajungă criteriu de validare științifică. Cum istoria sa o probează, antropologia nu s-a constituit ca reacție ideologică la corpusul celorlalte științe socioumane (cu care ea Întreține, de altfel, fructuoase relații de interdisciplinaritate), ci ca operă - mereu perfectibilă - a efortului uman de autocunoaștere. Că lucrurile stau astfel o dovedește Însuși freamătul conceptual și metodologic al disciplinei, prezent inclusiv În volumul de față prin dezbaterea dintre practica antropologică abroad vs. at
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
solidarizeze cu uzurpatorii; 2. umilirea altuia, ca tentativă de a-l lipsi de o plăcere. Pornind de la relatarea a două cazuri concrete, Sirota ne Înfățișează portretul perversului nihilist, al celui care nu suportă succesul sau bucuria altora. Un bilanț colectiv fructuos, o evaluare pozitivă sunt factori declanșatori ai atacului pervers Împotriva unei bucurii Împărtășite; 3. deriziunea descalificată Într-un seminar de formare. Atelierele de formare și sensibilizare În dinamica grupului, reuniunile de discuții sunt un teren favorabil de „afirmare” pentru cei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
teorii atomice bazată pe aspectele cantitative ale reacțiilor chimice, Amedeo Avogadro (1776-1856), care a introdus noțiunea de moleculă și al cărui nume a fost atribuit numărului de molecule cuprinse într-un mol de substanță. Secolul al XIX-lea a fost fructuos pentru concepția atomista. Primul care a intuit existența electronului, fără a-l denumi ca atare, a fost Michael Faraday (1791-1867), fizicianul care a stabilit legile electrolizei. Experiențele îi sugerau acestuia că electricitatea este transportată sub forma unor ,,porții” mici, elementare
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Bunsen”, cu care a legat o strânsă prietenie. Cu 13 ani mai în vârstă decât el, Bunsen a fost cel care a intervenit pentru aducerea lui Kirchhoff la Universitatea din Heidelberg, în 1854, moment care marchează începutul unei lungi și fructuoase colaborări. Primele contribuții ale lui Kirchhoff în domeniul electricității au fost importante atât din punct de vedere practic, cât și teoretic. Încă din anii studenției, în 1845, Kirchhoff a formulat două legi care îi poartă numele și care se folosesc
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Atrasă de opera poetică a lui Ady Endre, traduce din versurile acestuia. În anul 1950 se stabilește la București, unde publică volume de poezii, numeroase cărți pentru copii, traduceri din literatura română. Câteva dintre aceste volume sunt rezultatul îndelungatei și fructuoasei colaborări cu Lotte Berg, scriitoare originară din Bucovina. Șederea la București ia sfârșit în 1975, când pleacă la New York. Se întoarce în Europa și se stabilește la Centrul Ecumenic din Ottmaring (lângă Augsburg, în Germania), mărturie a fazei târzii a
KORNIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287721_a_289050]
-
1996; Septimiu Albini, Scrieri, pref. edit., Sibiu, 1998. Culegeri: Cântecele noastre. Folclor poetic hunedorean, Deva, 1969 (în colaborare). Repere bibliografice: C. Catrina, „Creatori populari sibieni”, RMZ, 1976, 5; Laura Sârbu, „Butea junilor”, „Tribuna Sibiului”, 1976, 29 octombrie; Titu Popescu, Un fructuos bilanț editorial, RMB, 1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș, „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori”, „Tribuna culturală”, 1999, 7 mai; Ana Grama, Etnologia sibiană
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
deloc prielnice scrierii unei cărți. Tuturor le suntem foarte recunoscători pentru sprijinul editorial acordat în aproape 20 de ani de cooperare rodnică și extrem de delicată în publicarea multor cărți ale noastre și, profitând acum de ocazie, le mulțumim pentru frumoasa, fructuoasa, competenta și necondiționata lor colaborare. NOȚIUNI INTRODUCTIVE GENERALE 1. Biodiversitate 2. Diversitate culturală și diversitate lingvistică Capitolul 1 Biodiversitate 1.1. Terminologie generală Ca și în alte situații, atunci când vorbim despre diversitate, sunt necesare anumite precizări privind terminologia pe care
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]