458 matches
-
un fel de bâzâit) a început să alunece zbârnâind pe gât (s-a oprit puțin și s-a făcut nod), pentru ca, exact în momentul în care scriu, să se fi proțăpit din nou zdravăn și ca lumea (de data asta fumegând) fix în coșul pieptului. Trebuie să mă înțelegeți că, oricât aș vrea ca unele lucruri să stea pitite măcar până la Judecata de Apoi dacă nu pentru totdeauna, oricât mi-aș dori (și mi-am dorit ca un bezmetic) ca ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
răspicat că gata, a terminat-o cu cărțile. Amîndoi am terminat-o. Sirenele s-au tînguit apropiindu-se sau Îndepărtîndu-se toată după masa și, cînd am trecut pe acolo În noaptea aceea, pereții exteriori Încă erau În picioare, o ruină fumegîndă, și strada era plină de noroi amestecat cu cenușă. CÎțiva oameni patrulau În susul și-n josul străzii noroioase cu pancarde pe care scria SALVAȚI TEATRUL HOWARD și SĂ AVEM GRIJĂ DE MOȘTENIREA NOASTRĂ CULTURALĂ. Din punctul meu de vedere, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
și mări de cupru și golfuri de zinc și oceane de fier clocoteau laolaltă, cu flora și fauna lor orbitoare. Și anotimpurile, sub ploi de stele, sub grindină de meteoriți. Și am văzut Soarele contopindu-se cu Pământul și eclipsele fumegând. Și termometrul plesni, iar mercurul din el căzu ca o lacrimă în hăul de sub noi. Și-atunci am văzut cum stelele se chircesc, cum spațiul se contractă, cum lumina îmbătrînește, cum forțele de interacție tari și slabe, forța gravifică și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
se simte din cele dintâi măsuri la viorile prime, ale căror câteva sunete sunt insuficiente pentru a exprima ceeace este mai important: sentimentul, emoția, produse de groaza în fața amenințării crescânde a furtunii. Sonoritățile se rarifică, norii se subțiază, dispar. Natura fumegândă se luminea ză. Ploaia a împrospătat-o. Pomii care s-au îndoit sub furtuna năpraznică se înalță acum semeți către azurul cerului. Fără întrerupere, se trece la partea V (allegretto) - un șir de variațiuni, una mai frumoasă ca cealaltă, pe
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
mereu de aceste corpuri strivite, care adaugă mereu peste rostogolul osiei acestor roți straturi noi de vieți, conglomeratul lor iscat din strivire și din solidaritatea acestei contopiri mașinale. Mașinăria se rostogolește mașinal după legea mașinilor în plină viteză, cu roți fumegânde și încinse precum cărbunii aprinși de mișcarea arzătoare și necruțătoare a acestei rostogoliri văzute de sus. Ce vâlvătaie! Ce aprinderi și ce stingeri în această mișcare înflăcărată și energică. Ce putere are acest fum înăbușitor din care țâșnește mereu, ici-colo
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
să mă ia, el știa ce-a făcut, da când m-a lăsat în pace am zis bodaproste... Vorbea ele-ntre ele ca femeile, ce mai râdea, ce mai vorbea prostii... Venea madam Ioaniu pâș pâș, cu ibricu de cafea fumegând și cu cafelile, venea și cu sticla, să se mai țuicuiască. Era bună țuica și lu madam Ioaniu i-a plăcut să bea și să mănânce. Și-așa a scăpat o gura și de bărba-su. N-am avut plăcere cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
apă, Înotau Încet, se uitau la ei, se cufundau, stînd sub apă Își dădeau seama cît de mult Îi iubesc. Ei fumau din ce În ce mai mult. Străinul dispăruse de o bună bucată de vreme și itinerariul său bazin-trambulină era plin de mucuri fumegînde. Dar uite că-și făcu deodată apariția venind dinspre una din grădinile laterale, alergă spre trambulină, se sui cît ai clipi din ochi, zbură imitînd șuieratul unui avion În picaj și dispăru sub apă. Ce șuierat scotea! Mai mult ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Înainte să se crape de ziuă, nu mai rămăsese nimic, În afara scheletului de cărămizi și metal ce susținea bolta. Acolo l-am Întîlnit pe Lluís Carbó, care lucrase ca paznic de noapte vreme de zece ani. Se uita la molozul fumegînd, nevenindu-i să-și creadă ochilor. Sprîncenele și părul de pe brațe Îi arseseră, iar pielea Îi strălucea aidoma bronzului umed. El a fost cel care mi-a povestit că flăcările Începuseră puțin după miezul nopții și că devoraseră zeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Spatele ei alb și figura ovală. Se întreabă ce vârstă are și-și răspunde că este cu puțin mai mare decât el. Cum ar fi să stea cu ea într-un balcon? Cum ar fi să se uite la coșurile fumegânde ale cartierului Mill, să simtă prezența a multe zeci de mii de oameni care niciodată n-ar urca așa de sus? Nu mai vrea să fie Pretty Bobby. Nu le mai vizitează pe Gul și Shuchi și ori de câte ori poate, părăsește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de-al doilea etaj. Caută cu înfrigurare lavița, masa și vatra în care deseori focul se stingea, dar focul speranței din inimile locuitorilor săi a rămas mereu viu. Octombrie-și adună norii și-i mână spre marginea orașului, spre coșurile fumegânde care se văd în zare. Ploaia hrănește pământul, cernând picuri; deși nicăieri nu-i mai bine ca acasă. Încet, încet, observ că ploaia a stat și-mi închid grăbită umbrela. Soarele a ieșit din nori și-nvăluie orașul într-o cascadă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
interior sau din exterior, cum se face că nici o mașină nu trece pe stradă, mă gândesc la liniștea aceea îngrozitoare din peșteră, numai zumzetul aburilor, la fel ca fumul unui furnal ridicându-se din pământul înfrânt, văd cadavrele ruinelor, orașele fumegând, grădina lui Dumnezeu distrusă, iar atunci el spune, știi, când m-am întors din expediție, în drum spre casă, am urcat muntele Sodoma, știai că este gol pe dinăuntru, că este în același timp munte și peșteră? Eu răspund șoptit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
alți copii, grei și nedoriți, și din nou mă apucă furia împotriva lui Udi, de câte ori mă înfurii împotriva naturii, mă înfurii și împotriva lui, cu entuziasmul său, apoi îmi amintesc enervată trupul său uscat acoperit de ace și bețișorul acela fumegând ridicându-se din vertexul său. Când intru în birou pentru a lua formularele, în ochii mei sar din nou cuvintele acelea ritmice, necircumcise, cuvinte îngrozitoare de renunțare, fraze seci, parcă ar fi vorba despre o cerere de eliberare a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
care li se adresa din compartimentul din spate. ― Nimeni nu s-a gândit că o să aibă de-a face cu asemenea creaturi. Hicks, încovoiat asupra consolei comandă pivotarea unei camere exterioare. VTT-ul era într-o stare jalnică: o carcasă fumegândă, roasă de acid. Blindajul considerat invulnerabil nu mai era decât o grămadă de fiare. Ripley se învârti cu scaunul și se uită în culoarul central. ― Newt. Unde-i Newt? Cineva o trăgea de pantaloni; erau mișcări ușoare, așa că nu tresări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
în centrul de exploatare. Adică, să te asiguri că nu este... periculos. Androidul îi zâmbi. ― Să plec în cercetare? Înțeleg foarte bine. Pot fi, desigur, sacrificat. ― Nicidecum. Existența fiecăruia dintre noi este prețioasă la drum. Se îndepărtă în direcția epavei fumegânde a blindatului. Pe Acheron, ziua era crepusculară iar noaptea mai neagră decât străfundurile cosmosului. Motivul era simplu: nici o stea nu scânteia prin atmosferă pentru a-i nimba solul cu lumina ei slabă. Vântul bătea în construcțiile metalice dărâmate din Hadley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
-l pândea o făcu pe Ripley să uite de panică și să încerce să-l ajute așa cum putea. Acidul atinse pieptul și brațul bărbatului care urlă continuând să se despoaie de veșmintele de protecție, ca de niște piei năpârlite. Plăcile fumegânde căzură pe podeaua pe care acidul începu numaidecât să-l erodeze. Cabina se umplu cu un miros înțepător, arzând ochii și plămânii. După ceea ce lor li se păru o veșnicie, cabina ascensorului se imobiliză. Acidul perforase podeaua și picura deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
scăpa de chingile scaunului. Aerul începea să iasă din Sulaco, aspirat fiind de vidul nesătul al spațiului cosmic. Un suflu de aer pătrunse în buncăr și Ripley izbuti în sfârșit să iasă din mașină. Sări peste o baltă de acid fumegând și apucă barele inferioare ale scării încastrate în perete. Cu o mână lovi comanda de siguranță a ușii interne a sasului; panourile porniră imediat să se închidă uruind, aidoma unor fălci de oțel, exact deasupra ei. Ripley își reluă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
un zâmbet ireproșabil, ne Înmână câte o copie a formularului. După ce am ieșit din clădire, Dora mă luă de braț. — E o figură femeia asta, nu-i așa? Ne-am Îndreptat către cea mai apropiată stație de Stadtbahn, respirația noastră fumegând În aerul Înghețat. — La cine te referi? — La Felix, desigur. — La cine? Râzând, Dora Își eliberă brațul de al meu. — Nu ți-ai dat seama că e o ea? Am scotocit după țigările din buzunarul hainei, fiind conștient că erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de viață milenară” (ibid., 5). Așadar, teama de „pierdere” și „rătăcire” se rezolvă prin „restructurarea” ființei în cuvânt, în cadențele versului. Poezia este un fel de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric (lacrima) la celest (Paradisul). Tăcerea fumegândului cuvânt, Ed. Pim, Iași, 2010 După ce, prin culegerea de versuri intitulată Lacrima din Paradis (2009), își definea modalitățile discursului liric și obsesiile tematice, Mariana Rogoz Stratulat vine să-și contureze teritoriul poetic în tușe mai apăsate. Articulațiile intime ale textului
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de viață milenară” (ibid., 5). Așadar, teama de „pierdere” și „rătăcire” se rezolvă prin „restructurarea” ființei în cuvânt, în cadențele versului. Poezia este un fel de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric (lacrima) la celest (Paradisul). Tăcerea fumegândului cuvânt, Ed. Pim, Iași, 2010 După ce, prin culegerea de versuri intitulată Lacrima din Paradis (2009), își definea modalitățile discursului liric și obsesiile tematice, Mariana Rogoz Stratulat vine să-și contureze teritoriul poetic în tușe mai apăsate. Articulațiile intime ale textului
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de dragoste pe care am trăit-o. În zori, după ce Laura a plecat, m-am îmbrăcat și am ieșit pe coridoare. Erau pustii. Focul fusese stins. În spatele azilului, pe o mare porțiune, în locul bălăriilor apăruse o pată neagră, de cenușă fumegândă. Ca o cicatrice urâtă. De parcă noaptea însăși căzuse victimă flăcărilor și zăcea acum asemenea cadavrului negru al câinelui împușcat. 17 (Din caietul de vise) Povesteam cuiva, unui necunoscut, viața mea, iar din vorbele mele se năștea o liană cu care
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cazace, a mușcat din zidul de gheață. Cu un mic strigăt ascuțit, de fetiță rușinoasă ce descoperă extazul primului pas liber, Reiko o imită, îmbrățișează, și ea, peretele alb, sculptează, și ea, sâni, coapse și brațe larg deschise în zăpada fumegândă, se freacă pe piele cu bulgări până arde țipând subțire, ca o vietate străpunsă, așa cum numai japonezele pot să o facă, se dăruiește frigului, Olgăi, mie, nouă, tuturor. Japonezele se odihnesc, și surâd, cu îngăduință. Aici, în spațiul magic al
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
neplăcut ar fi fost să simtă asupra sa greutatea imensă a acelei priviri colective care ar fi izolat-o, care ar fi proiectat-o, brusc, în centrul unei alterități înfricoșătoare ultima femeie sosea de la bucătărie, aducând ultimul platou cu orez fumegând. Nimeni nu o remarcase însă, bineînțeles, se temuse degeaba, doar eu îi eram solidară în sfioșenie. Și totuși, orice japonez ar fi simțit la fel, știam asta, ah, sfielnic popor al meu, care nu cunoști ființa altfel decât în matca
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
care își trimisese semnele cu mult înainte. Cine să le vadă? Luminile nopții pulsau mai palide, se simțeau adierile reci învârtejite în frunzișul arborilor, iar pașii trecătorilor întârziați erau mai rari. În fața lui se întindea același oraș imens, colcăitor, apăsător, fumegând, neobosit, indiferent și rece, dar apartamentul din ușa căruia privea era pustiu, străin dintr-odată. Îl străbătea cu pași înceți, cuprins de o teamă de neînțeles. Toate astea trebuie să mi le amintesc - sunt convins că se gândea -, să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
amenințate să se sleiască de căldură, și a început să mănânce încet, cu cealaltă mână sprijinită în șold, rotindu-și privirea prin cameră. Îl vedeam prima oară, avea doi ochi albaștri mari, care sclipeau la lumina lumânărilor inutile și ușor fumegânde, un obraz plin de energie, cu vagi urme de oboseală a bolii care continua să macine în el. În rotirea ei, privirea i s-a oprit în pragul ușii dintre camere, unde stăteam sprijinit, legănându-mă ușor într-o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
se balansă pe șina de fier și se uită prin aerul serii la depozitele de cărămidă de lîngă chei. Un dig de ciment traversa rîul pînă la un far distrus. Prin binoclurile lor, un grup de soldați japonezi examinau carcasa fumegîndă a unui vas carbonifer, care fusese lovit de bombardierele americane și stătea pe un banc de nisip În centrul curentului. Ars de explozie, avea puntea la fel de neagră ca și catargele și depozitele de cărbuni. La un kilometru și jumătate În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]