438 matches
-
pe teoria capitalului uman, ideea educației ca investiție în capitalul uman, nu totdeauna așa de explicit formulată, devenind un subiect cheie al platformelor politicilor educaționale în multe din țările în curs de dezvoltare, inclusiv în România. Această imagine restrânsă și funcționalistă nu are cum să promoveze desăvârșirea educațională. Ideea participării sociale și democratice, a rolul educației în procesul globalizării, afirmată în programele organismelor internaționale, presupune promovarea unei dezvoltări sociale nu numai ca să compenseze abuzul mașinăriei economice, ci o dezvoltare în toate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
and the Melodramatic Imagination, Routledge, Londra și New Zork, 1996), care subliniază faptul că melodrama atrage și câștigă adeziunea unui public larg pentru că, virtual, poate fi continuată ad infinitum, în imaginar. Prin urmare, la baza melodramei se află o concepție funcționalistă a plăcerii, prin care esența acesteia e considerată ca experiență a satisfacției ori de câte ori o anumită nevoie preexistentă este îndeplinită: "a functionalist conception of pleasure in which its essence is regarded as the experience of satisfaction whenever a certain preexistent need
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
dacă putem să judecăm și să definim epoca istorică în care se dezvoltă societatea contemporană, în condițiile în care suntem parte constituentă a acesteia. Cu alte cuvinte, interogația firească se referă la dilema privind "modernitatea" drept concept constructivist versus concept funcționalist. Aplicabilitatea practică a acestuia diferă în funcție de definirea sa, iar raportarea cercetătorului la subiect este influențată axiologic de către o opțiune sau alta. Voi încerca, în cadrul capitolului de față, să deslușesc succint înțelesurile acestor interogații fundamentale. Mai multe aspecte sunt de luat
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
altă parte, ca alt subsistem, pe verticală, cuprinde grupurile de clasă, ocupaționale, diferențierile de nivel educațional, de sex, de generație, de vârstă (Schifirneț, 2004, p. 39). Termenul de structură socială este central atât în teoriile structuraliste, cât și în cele funcționaliste. O combinație între cele două orientări este reprezentată de funcționalismul structuralist (sau structuralismul funcționalist). În genere, această ultimă orientare se referă la structuri sociale în termeni de roluri și norme, în timp ce structuralismul simplu definește structurile mai ales în termeni de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nivel educațional, de sex, de generație, de vârstă (Schifirneț, 2004, p. 39). Termenul de structură socială este central atât în teoriile structuraliste, cât și în cele funcționaliste. O combinație între cele două orientări este reprezentată de funcționalismul structuralist (sau structuralismul funcționalist). În genere, această ultimă orientare se referă la structuri sociale în termeni de roluri și norme, în timp ce structuralismul simplu definește structurile mai ales în termeni de principii (cum ar fi, în marxism, relațiile de producție, mijloacele de producție și definirea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în genere. Metoda structuralistă a lui Lévi-Strauss militează împotriva cercetării dinamicii istorice; teoria antropologică dezvoltată de acest autor caută să evidențieze structura unei societăți date și posibilele transformări ale acesteia, excluzând însă dezvoltarea continuă istorică. Pe de altă parte, teoriile funcționaliste (Émile Durkheim, Talcott Parsons, Robert K. Merton ș.a.) apelează și ele la conceptul de structură, însă într-o manieră diferită. Una dintre cele mai influente abordări în acest sens este cea a lui Talcott Parsons (1951/1968). Asemănarea dintre funcționalism
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sociale (familii, peer-grupuri, comunități, orașe) prezintă proprietăți structurale, acestea nu sunt structuri în sine. Structurile (organizații politice, instituții educaționale, structuri de clasă) constau în reguli și resurse care implică acțiunea umană, fără ca aceasta să însemne și implicarea instituțională în sensul funcționalist al teoriei sociologice tradiționale. În schimb, sistemele nu se referă la reguli și resurse. Sistemele sociale sunt cele care se structurează, prin intermediul interacțiunii sociale, adică prin aplicarea regulilor și resurselor generative. Ca atare, structurile există numai prin memorie și prin
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
valori o constituie tocmai caracterul lor constructivist: în era ismodernă, ai cărei actori inovatori și descoperitori ne regăsim, drepturile naturale se metamorfozează în drepturi civilizaționale; altfel spus, contractul social "utilitarist" (sugerat prin explicațiile furnizate de teoria deciziei raționale, prin teoria funcționalistă, prin teoria vălului ignoranței etc.) devine obișnuință impusă; iar libertățile cetățenești tind să ne conducă spre un tărâm al moralei deontologice, de factură feministă, spiritualistă, spre o etică bazată pe "grijă", care înlocuiește morala tradițională fundamentată pe "reguli" (conform cu Miroiu
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
perpetratori semiotici, ci și de perpetratori semantici fluizi, purtători de semnificație. (T4) Contracția limbajului reprezintă un filtru structuralist natural, la nivelul evoluției limbajului online. Într-adevăr, cred că aspectele teoretice ale dezechilibrelor limbajului nu pot fi abordate numai prin teoriile funcționaliste, ci mai degrabă prin filtrul structuralist, deoarece vorbim, în principal, despre mutații morfolingvistice, deci și morfogenetice. În acest context, este relevantă ipoteza Sapir-Whorf, potrivit căreia limbajul folosit determină, cel puțin într-o anumită măsură, modul în care percepem lumea și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
structurare, destructurare și restructurare, în urma căruia observăm și uneori influențăm stratificări și restratificări societale. La acest nivel, metaexplicativ, distincțiile de mai sus nu mai prezintă decât un rol instrumental. Conceptul de stractificare nu face altceva decât să îmbine, la nivel funcționalist de explicație, teoriile axate pe acțiunea socială cu teoriile care pun accent pe structură. Stractificările societale reprezintă, în acest cadru conceptual, rezultatul îmbinării dintre act/acțiune și structură. Superveniența, în sensul definit de Healy, nu este în fapt unidirecționată, ci
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pot fi decât poblematice și ale căror manifestări sunt multidimensionale"10. Conceptualizarea comunicării politice a dus la apriția unor teorii diversificate, în funcție de perspectivă abordării politicului. Astfel, există abordare comportamentalista, axată pe acțiunea persuasiunii sau manipulării, detectabila în modelul propagandei, perspectiva funcționalista, care insistă pe relaționarea componentelor sistemice, în special între instituțiile sociale și mass-media, perspectiva interacționistă, cu accent pe simbolistică și pragmatică în comunicare, abordarea dialogica, în care comunicarea și strategia acțiunii se ghidează după jaloanele clasice de cercetare filosofica și
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
în spațiul public prin sondaje, dezbateri televizate, campanii electorale, comunicare online, blogosfera etc. Funcțiile mass-mediei, de informare, de interpretare, de legătură, de culturalizare și de divertisment, răspund tuturor actorilor din spațiul public, generând efecte definite, analizate și teoretizate de teoriile funcționaliste, teoriile behavioriste și ale învățării și teoriile procesării informației de către receptor, exemplificate prin studii de caz de referință din evoluția socio-istorică. Influență mass-media asupra receptorilor prin efectele mediatice a prilejuit exemplificarea câtorva dintre ele, cu rezonanță în mediul politic, respectiv
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
să fi pierdut din vedere definiția schițată inițial. Eu unul nu prea văd modul în care postmoderniștii, de exemplu, pot fi considerați complici în "a pretinde că împrejurările sînt altele decît cele reale". Aceeași problemă se pune și în cazul funcționaliștilor, structuraliștilor și adepților altor "curente mai puțin importante". Bailey nu face nici o referință la Nietzsche, însă ca și acesta, folosește termenul "minciună" cu un exces de entuziasm încît, ca unealtă a analizei, conceptul își pierde aplicabilitatea. Rappaport (1979:231) este
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
scrie și trei tratate despre natură și un discurs medical. Heraclit din Ephes este urmat de tractul Democrit din Abdera care întreprinde o clasificare a medicamentelor și susține infinitatea unor agenți patogeni (semințe morbigene) care atacă sângele generând diverse maladii. Funcționaliști și integraliști, filosofii medici și medicii filosofi, au afirmat medicina elenă, încât concepțiile școlilor din Cos, Cnidos și Rhodos s-au făcut cunoscute și au rămas prin Hippocrat, ca generatoare de valoroase idei în dezvoltarea medicinei. Cele mai vestite școli
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
apă, pietre, stânci în formă uneori stranie și fantastică. Fiecare detaliu le vorbește. Și îi știu încă din copilărie semnificația: întreaga regiune din jurul lor este o mitologie în relief. Acest spectacol cotidian nu se banalizează niciodată."95 În viziunea sa funcționalistă, influentul Bronislaw Malinowski respinge valoarea explicativă a mitului și o reține doar pe cea justificativă. Conform poziției sale, mitul explică numai de ce și cum sunt lucrurile așa cum sunt, el neputând și netrebuind să fie evaluat în funcție de modele teoretice ipotetice, ci
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nu s-ar fi regăsit în locuri diferite, fără nici un fel de contact uman, ceea ce îl determină să intuiască o ordine în mintea și în biologia umană, dacă nu chiar cosmică.98 În analizele sale el se desprinde de utilitarismul funcționalist al lui Malinowski (care lansase ideea că se pot explica instituțiile sociale, credințele sau mitologia populațiilor fără scriere, care ar trăi deci exclusiv sub impulsul biologic), afirmând că gândirea "sălbatică" poate fi și dezinteresată, eliberată de imperativul supraviețuirii strict biologice
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
biologic care devine din ce În ce mai evident, se poate spune că abordarea sociologică nu a dovedit câtuși de puțin o unanimitate În Încadrarea și tratarea senectuții ca fenomen social. Din perspectiva abordării sociologice s-au desprins astfel trei modele diferite: 1. Modelul funcționalist În care senectutea este considerată ca o dezangajare socială, având la origine o scădere a valorii și utilității sociale a vârstnicului. Consecința imediată este scutirea de responsabilitate, dependența de alții și ajutor din partea acestora. Sub acest aspect statutul vârstnicului poate
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Mai mult ca atât, adepții acestei teorii vorbesc de vârsta funcțională În exercitarea rolurilor sociale active excluzând copiii și vârstnicii, aceste categorii fiind acceptate doar În cadrul unui echilibru dintre categoriile de vârstă ce compun o colectivitate dată. În fapt paradigma funcționalistă este o excludere programată, determinată de evoluția societății care a distrus nucleul tradițional, patriarhal, În care familia unea cele trei generații (părinți, copii, bunici), În care bunicii și copiii aveau roluri active bine precizate, impuse de economia domestică (gospodărească). Societatea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
este o boală și că ea trebuie tratată ca atare, ceea ce astăzi pare un nonsens pentru bătrânețea fiziologică, normală (verde). Urmare a acestei concepții s-a și Înființat Institutul Național de Geriatrie. Teoria dezangajării totale care stă la baza paradigmei funcționaliste este contrazisă astăzi și pusă la Îndoială de teoria activismului care Încearcă să valorizeze social vârsta a treia și să beneficieze profesional de experiența acestei categorii sociale, cu atât mai mult cu cât dinamica demografică o face din ce În ce mai reprezentativă. Deplasarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În București. Este vorba despre intrarea principală, 1931, Fabrica de țevi, 1935-1936, Pavilionul Administrativ, 1936. De asemenea, trebuie consemnat și aportul altor arhitecți la transformarea și evoluția clădirilor industriale spre lucrări care le conferă statutul de arhitectură industrială modernă. Tendința funcționalistă și inovația estetică se regăsesc Într-un șir important de lucrări cu tematică industrială: Atelierele și anexele Grivița, București, 1930-1940, arhitect Maria Cotescu; 1 I. Blaga, (1983), Industrializarea: Schița unei teorii contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Uzinele IAR, București
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
urmare s] dețin] un înțeles comun. Aristotel era de p]rere c] un prost nu poate avea nici o virtute, afirmație aflat] în contradicție cu morală creștin]. O teorie mai recent] este cea a lui Edmund Pincoffs, care propune o abordare „funcționalist]” a virtuții, potrivit c]reia adev]ratele virtuți sunt cele indispensabile unei vieți decente, indiferent de forma pe care o îmbrac] „viața obișnuit]”. În opinia sa, exist] un nucleu al virtuților absolut necesare dezvolt]rii oric]rui tip de societate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moment cu caracter excepțional, prin natura sa, cum era sărbătoarea. Fără Îndoială, nu trebuie să exagerăm nici În acest sens, conferind oricărei petreceri sau manifestări festive atributele unei liturghii solemne, Încărcată de semnificații grave. Émile Durkheim, care profesa o Înțelegere funcționalistă a religiei, văzută ca factor suprem de integrare socială, este foarte categoric În această privință. Pentru el, sărbătoarea (chiar dacă are un caracter religios) ține tocmai de latura mai puțin gravă, mai săracă În sensuri spirituale, a vieții religioase. Îmbinând caracteristici
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Woolf sau de politicieni precum Woodrow Wilson 2. A doua fază a tipologiei temperamentului liberal în Relațiile Internaționale este constituită dintr-un complex teoretic (dezvoltat între anii '50 și '70) cuprinzând scrieri ale lui Karl Deutsch, David Mitrany asociat teoriei funcționaliste a integrării , Ernst Haas (asociat teoriei neofuncționaliste și 1. Spațiul nu permite o detaliere exhaustivă a distincției necesare între conceptele școală și abordare. Cu riscul caricaturizării acestei dinstincții, este suficient în acest moment să considerăm că principalul criteriu care distinge
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
se înțelege în mod strict curentul academic, nu și ansamblul de prescripții generate de liberalismul republican și de cel comercial. Aceasta va fi și perspectiva adoptată în capitolul de față. Abordarea canonică a originilor teoriilor neoliberale debutează cu etapa studiilor funcționaliste ale integrării internaționale, încadrate în sfera mai largă a teoriilor modernizării. Astfel, David Mittrany argumenta că rezolvarea problemelor comune ale umanității va genera o cooperare transnațională, în paralel cu atenuarea naționalismului și consolidarea păcii. Fiind vorba în principal despre probleme
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
deveni, astfel, mai integrate, liderii politici vor sesiza costurile ridicate ale întreruperii colaborării, dezvoltându-se astfel integrarea politică. Primii ani ai integrării europene, de exemplu, au contribuit mult la resuscitarea interesului pentru ideile lui Mittrany și, în general, pentru teoriile funcționaliste. Literatura consacrată integrării europene a adus în centrul atenției un program de cercetare numit neofuncționalism, printre ai cărui exponenți s au numărat teoreticieni precum Stanley Hoffmann, Karl Deutsch și Ernst Haas. Neofuncționaliștii au influențat semnificativ teoretizările liberale (pluraliste) în Relațiile
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]