KorAP: Find »[drukola/base=funcționalist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...18 >

438 matches

Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579

și colaboratorul său apropiat, Friedrich Engels, au crezut că birocrația guvernamentală ar putea fi înlăturată odată ce inegalitățile de clasă vor fi eliminate prin proprietatea comună asupra mijloacelor de producție. 6.4.1. Evaluarea birocrației Se pare că punctele de vedere funcționalist și al teoriei conflictului sunt amândouă parțial corecte în demersul lor asupra birocrației care este așa de pătrunzătoare în lumea modernă. Fiecare din societățile industrializate a experimentat creșterea dramatică a organizațiilor care se potrivesc definiției birocrației date de Weber. În

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
duzină sau chiar mai multe de teorii sociologice despre comportamentul deviant. Pentru a realiza o ordine în demersul nostru le vom grupa potrivit celor trei cadre teoretice de lucru deja familiare: funcționalismul, interacționismul-simbolic și teoria conflictului. 7.2.1. Teorii funcționaliste Teoria anomiei. Termenul anomie (a = fără; nomos = regulă) a fost inventat de (mile Durkheim, care ca orice creator de noțiuni noi a dat acestui termen un înțeles larg și apoi, din aproape în aproape, a ajuns la o definiție restrânsă

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
ca devianți, adesea se induce acestora o stare în care ei acceptă această etichetă și ajung să se definească ei înșiși așa și astfel să se comporte în consecință. 7.2.3. Teoria conflictului Așa cum deja am putut remarca, perspectiva funcționalistă și teoria conflictului au explicații diferite asupra naturii și rolului devianței. Punctul de vedere funcționalist este cel mai bine reprezentat de lucrările lui Émile Durkheim, Robert Merton și Talcott Parsons. Punctul de vedere conflictualist este cel mai serios influențat de

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
ajung să se definească ei înșiși așa și astfel să se comporte în consecință. 7.2.3. Teoria conflictului Așa cum deja am putut remarca, perspectiva funcționalistă și teoria conflictului au explicații diferite asupra naturii și rolului devianței. Punctul de vedere funcționalist este cel mai bine reprezentat de lucrările lui Émile Durkheim, Robert Merton și Talcott Parsons. Punctul de vedere conflictualist este cel mai serios influențat de lucrările lui Karl Marx și Ralph Dahrendorf. Funcționaliștii argumentează că o măsură limitată a devianței

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
naturii și rolului devianței. Punctul de vedere funcționalist este cel mai bine reprezentat de lucrările lui Émile Durkheim, Robert Merton și Talcott Parsons. Punctul de vedere conflictualist este cel mai serios influențat de lucrările lui Karl Marx și Ralph Dahrendorf. Funcționaliștii argumentează că o măsură limitată a devianței realizează rolul pozitiv al asigurării unei societăți cu moduri alternative de gândire, organizare și comportament, facilitând astfel adaptarea la schimbarea condițiilor. Când devianța devine excesivă, oricum, ea amenință coeziunea socială și trebuie să

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
legitimate decât altele, dar nici una dintre ele nu oferă o explicație completă acestor fenomene sociale atât de complexe și variate. Tabelul 7.2. TEORII ALE DEVIANȚEI Întrebarea majoră Presupunerea majoră Cauza devianței Cea mai utilă explicație a devianței pentru Teoria funcționalistă (anomia și teoria tensiunii) De ce oamenii încalcă regulile? Devianța este o caracteristică anormală a structurii sociale. Distanță dintre obiectivele societății și mijloacele de realizare a lor. Clasa de jos nu poate realiza obiectivele dorite prin mijloacele acceptate social. Teorii interacționist-simbolice

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
a avea" versus "a nu avea" totdeauna produce dezbateri pasionate. Dezbaterea centrală în sociologie este dacă stratificarea există deoarece este necesară societății sau deoarece ea este în beneficiul grupurilor puternice. Ca și la celelalte întrebări majore, cele două perspective macrosociologice, funcționalistă și conflictualistă, oferă răspunsuri diferite. 8.5.1. Viziunea funcționalistă Doi sociologi americani, Kinsley Davis și Wibert Moore, într-un articol extrem de dezbătut publicat în 1945 și intitulat Unele principii ale stratificării, au prezentat o teorie funcționalistă a inegalității socioeconomice

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
Dezbaterea centrală în sociologie este dacă stratificarea există deoarece este necesară societății sau deoarece ea este în beneficiul grupurilor puternice. Ca și la celelalte întrebări majore, cele două perspective macrosociologice, funcționalistă și conflictualistă, oferă răspunsuri diferite. 8.5.1. Viziunea funcționalistă Doi sociologi americani, Kinsley Davis și Wibert Moore, într-un articol extrem de dezbătut publicat în 1945 și intitulat Unele principii ale stratificării, au prezentat o teorie funcționalistă a inegalității socioeconomice. Ei au argumentat că stratificarea economică există deoarece ea corespunde

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
două perspective macrosociologice, funcționalistă și conflictualistă, oferă răspunsuri diferite. 8.5.1. Viziunea funcționalistă Doi sociologi americani, Kinsley Davis și Wibert Moore, într-un articol extrem de dezbătut publicat în 1945 și intitulat Unele principii ale stratificării, au prezentat o teorie funcționalistă a inegalității socioeconomice. Ei au argumentat că stratificarea economică există deoarece ea corespunde nevoilor societății pentru creșterea productivității prin motivarea oamenilor. Davis și Moore au pornit de la ideea că unele profesiuni sunt mai importante decât altele pentru satisfacerea nevoilor societății

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
1945) consideră că inegalitatea socială este un mijloc elaborat în mod conștient, prin care societatea garantează că pozițiile cele mai importante sunt realizate conștiincios de cei mai calificați indivizi. Așa cum subliniază în analiza sa Mohamed Cherkaoui (1997, pp. 116-117), teoria funcționalistă are dublul merit de a distinge procesele elementare considerate a fi la baza stratificării, precum și de a fi suficient de abstractă și de suplă pentru a putea fi aplicată diferitelor tipuri de societăți. Sociologul elvețian condensează teoria funcționalistă asupra stratificării

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
116-117), teoria funcționalistă are dublul merit de a distinge procesele elementare considerate a fi la baza stratificării, precum și de a fi suficient de abstractă și de suplă pentru a putea fi aplicată diferitelor tipuri de societăți. Sociologul elvețian condensează teoria funcționalistă asupra stratificării în trei ipoteze de diferențiere și un principiu de stratificare, pe care îl exprimă cu ajutorul a trei propoziții. Le redăm mai jos așa cum sunt ele prezentate de autor: I1: Orice societate este un ansamblu de poziții structurate, cărora

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
sociale și creează stratificarea. Cele trei tipuri de recompense de care dispune orice societate pentru a-i stimula pe oamenii competenți, profesioniști de înaltă calificare, sunt de ordin economic bunuri materiale, estetic divertisment și plăcere și simbolic prestigiu. Analiza teoriei funcționaliste referitor la stratificarea socială prezintă avantajul faptului că distinge cu claritate cele patru procese care se află la baza stratificării și anume: diferențierea, ierarhizarea, evaluarea și recompensa. 8.5.2. Viziunea conflictualistă Deși teoreticienii conflictului în general cunosc că inegalitatea

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
influența lor asupra guvernării și mass-mediei, cât și asupra altor instituții cheie, ca să promoveze credințele și ideologiile lor care inhibă conștiința de clasă a celor subordonați. 8.5.3. Sinteza celor două perspective În discuția referitoare la dezbaterea dintre sociologii funcționaliști și cei ai teoriei conflictului despre cauzele stratificării economice este folositor să examinăm relația dintre inegalitatea socială și productivitate în societățile industrializate. Cercetările arată că există o relație slabă între măsura inegalității și măsura productivității. În 1982, spre exemplu, în

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
SUA fiind în vârful clasamentului. Astfel, concluzia este inevitabilă că, printre țările industrializate, gradul inegalității economice are puțin de-a face cu nivelul productivității. Dar trebuie să luăm în considerație disfuncțiile posibile ale inegalității sociale pe lângă funcțiile ei posibile. Astfel, funcționaliștii exprimă cerința pentru ordine și cooperare în societate dar, după cum susțin teoreticienii conflictului, inegalitatea economică este una din cele mai importante cauze ale conflictului și dezordinii în orice societate. Dincolo de asta, acei care se găsesc în ultimul strat social adesea

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
pierd orice rol în productivitatea economică. Dacă inegalitatea poate avea unele beneficii este însă clar că ea are costurile ei atât pentru ansamblul societății cât și pentru cei care se află în partea de jos a sistemului stratificat. În concluzie, funcționaliștii și teoreticienii conflictului sunt în dezacord cu privire la cauzele stratificării. În concepția funcționaliștilor stratificarea există deoarece ea este folositoare pentru societate; aceasta motivează oamenii să dobândească instruire ridicată și să muncească numeroasele ore cerute de anumite profesiuni dificile dar importante pentru

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
este însă clar că ea are costurile ei atât pentru ansamblul societății cât și pentru cei care se află în partea de jos a sistemului stratificat. În concluzie, funcționaliștii și teoreticienii conflictului sunt în dezacord cu privire la cauzele stratificării. În concepția funcționaliștilor stratificarea există deoarece ea este folositoare pentru societate; aceasta motivează oamenii să dobândească instruire ridicată și să muncească numeroasele ore cerute de anumite profesiuni dificile dar importante pentru societate. Teoreticienii conflictului argumentează că stratificarea există în principal deoarece cei cu

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
În sfârșit, se pare că existența unei inegalități mai mari în unele societăți poate fi explicată în modul cel mai simplu prin nevoia de motivație. Acesta pare să fie adevărul pentru gradul ridicat al inegalității din SUA. Controversa dintre viziunea funcționalistă despre stratificare și cea a teoriei conflictului este la modă de decenii. Pentru a ajuta la depășirea acestei stări de lucruri, sociologul american Gerhard Lenski (1966) a propus o sinteză a celor două perspective. Lenski începe prin a recunoaște că

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
averea este transmisă copiilor indiferent de sexul acestora. Excepția la acest sistem bilinial este de a da copiilor numele de familie al tatălui, de fapt o practică aproape universală. 9.4. Familia în ansamblul structurii sociale 9.4 .1. Analiza funcționalistă a familiei Funcționaliștii argumentează că unele forme de familie există în toate societățile deoarece familiile îndeplinesc anumite funcții de bază care sunt esențiale pentru supraviețuirea umanității și menținerea societății. Chiar dacă unii autori consideră că funcțiile familiei au descrescut deoarece unele

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
copiilor indiferent de sexul acestora. Excepția la acest sistem bilinial este de a da copiilor numele de familie al tatălui, de fapt o practică aproape universală. 9.4. Familia în ansamblul structurii sociale 9.4 .1. Analiza funcționalistă a familiei Funcționaliștii argumentează că unele forme de familie există în toate societățile deoarece familiile îndeplinesc anumite funcții de bază care sunt esențiale pentru supraviețuirea umanității și menținerea societății. Chiar dacă unii autori consideră că funcțiile familiei au descrescut deoarece unele din ele au

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
iubirea romantică dintre soți și atașamentul emoțional între membrii familiei are astăzi importanță mai mare și astfel, în general, funcția afectivă a familiei primește un accent în plus. 9.4.2. Analiza conflictualistă a familiei Inegalitatea rolurilor în familie De unde funcționaliștii văd familia ca un aranjament de cooperare între membrii acesteia și societate, teoreticienii conflictului văd familia ca un microcosmos care reflectă ansamblul societății în care grupurile care posedă bogăție și putere exploatează pe cei care nu le au. De aceea

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
P. Bourdieu și J.C. Passeron). Mecanismele de ordin cultural explică inegalitățile, ca și cele de ordin economic. După cum vedem, există o dezbatere semnificativă despre rolul școlii și al educației în societățile moderne, în cadrul căreia, așa cum deja am putut remarca, perspectiva funcționalistă și cea conflictualistă oferă viziuni aproape diferite. 10.1. Perspectiva funcționalistă asupra educației Potrivit perspectivei funcționaliste, educația realizează un număr important de funcții care contribuie la menținerea ordinii și stabilității societății. 10.1.1. Funcțiile manifeste ale educației Funcționaliștii văd

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
ca și cele de ordin economic. După cum vedem, există o dezbatere semnificativă despre rolul școlii și al educației în societățile moderne, în cadrul căreia, așa cum deja am putut remarca, perspectiva funcționalistă și cea conflictualistă oferă viziuni aproape diferite. 10.1. Perspectiva funcționalistă asupra educației Potrivit perspectivei funcționaliste, educația realizează un număr important de funcții care contribuie la menținerea ordinii și stabilității societății. 10.1.1. Funcțiile manifeste ale educației Funcționaliștii văd educația ca un răspuns la nevoile de bază ale societății și

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
economic. După cum vedem, există o dezbatere semnificativă despre rolul școlii și al educației în societățile moderne, în cadrul căreia, așa cum deja am putut remarca, perspectiva funcționalistă și cea conflictualistă oferă viziuni aproape diferite. 10.1. Perspectiva funcționalistă asupra educației Potrivit perspectivei funcționaliste, educația realizează un număr important de funcții care contribuie la menținerea ordinii și stabilității societății. 10.1.1. Funcțiile manifeste ale educației Funcționaliștii văd educația ca un răspuns la nevoile de bază ale societății și care, în acest fel, contribuie

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
perspectiva funcționalistă și cea conflictualistă oferă viziuni aproape diferite. 10.1. Perspectiva funcționalistă asupra educației Potrivit perspectivei funcționaliste, educația realizează un număr important de funcții care contribuie la menținerea ordinii și stabilității societății. 10.1.1. Funcțiile manifeste ale educației Funcționaliștii văd educația ca un răspuns la nevoile de bază ale societății și care, în acest fel, contribuie semnificativ la susținerea acesteia. Unele din aceste nevoi sunt evidente, acestea se constituie în funcțiile manifeste ale educației. În societatea occidentală de astăzi

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
rolul său în societate. 10.1.2. Funcțiile latente ale educației Socializarea copiilor și tinerilor. Școala, care este un agent important al socializării, contribuie la construirea consensului și solidarității sociale ori, după spusele lui Durkheim, "a sensului interesului comun". Potrivit funcționaliștilor, consensul și solidaritatea formează bazele cooperării, care este esențială pentru ca sistemul social să prospere. De asemenea, cultura poate fi menținută și dezvoltată numai dacă fiecare generație o transmite la următoarea. Pentru a perpetua valorile și idealurile societății, școlile se angajează

by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]