519 matches
-
fi bucurat de toate drepturile lor, fără nici o restricție, nu a fost suficientă pentru realizarea fericirii lor. Nevoile reciproce ale indivizilor i-au obligat să-și reunească forțele pentru a ajunge, prin contract, la un scop comun, edificarea unei societăți "fundată pe obligația naturală însăși, însă în care drepturile fiecărui individ nu ar fi substituite în toată întinderea lor"77. În general, reprezentanții de marcă ai Aufklärung-ul german, pornind tot de la teoria dreptului natural, s-au aplecat mai mult spre problematica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
populației din provincie, din porunca împăratului, la finele anului 1783, moaștele Sfântului Ioan au fost aduse din Galiția, de la Zollkiev, la Suceava, "la locul lor de odihnă de odinioară, la biserica Mitropoliei din Suceava, care li s-a pregătit și fundat odinioară, în anul 1414, de domnul neatârnat al țării, Alexandru, numit cel Bătrân și Bun"111. Cu același prilej, un reprezentant al Administrației militare a Bucovinei a ridicat, din arhiva prințului Radziwill, documentele privitoare la moșiile donate în trecut de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
voru transforma, în șese luni după promulgarea acestei legi, în scole secundarie. Secțiunea III Despre scolele reali 199. Scolele reali au de scoun a da invetatura trebuinciosa pentru esercitarea unei arti seu profesiuni. 200. Municipalitățile, seu ori-ce altă persona, potu funda scole reali, seu a subvenționă pe cele esistenti. 201. Regulele relative la esamine, promoțiuni, disciplina de la art. 119, 120, 121, 122, 125, 126, 127, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, si 152, se voru aplică
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
3. De a respunde la ori-ce cestiune i s'aru pune de autoritățile superiori. Deliberațiunile conferinței, se voru trece într'unu procesu verbale și la trebuința se voru comunica ministrului de aprobare. 205. Municipalitățile sau alte corpuri morali, cari voru funda și coru întreține scole reali, potu întinde seu și a modifica programa și după midlocele ce au. Acesta se va face cu aprobarea ministrului. 206. Un regulamentu speciale va prevede mai pe largu la cele relative la aceste scole. 207
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
orașele Bucuresci, Iași, Galați, Brăila, Craiova, Ploesci și Turnu-Severinu. 209. Nu voru fi priimiti în aceste scole, de catu tineri în etate de cincisupradece ani și posedendu cunoscintele prescrise prin art. 32. 210. Toți școlarii voru fi interni. Statului va funda în tote aceste scole cate cincideci de stipendie intrege, cincideci de stipendie de trei pătrimi și cincideci de jumetati de stipendie. Tote aceste stipendie se voru da prin concursu la tineri români cari nu voru ave mijloace, sau ale caroru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
facultatiloru de litere sau sciinte, si o treime în favorea studenților esiti din cele alte facultăți. ... 331. Candu s'aru simți necesitate d'a se fondă unu stipendiu afară din previsiunile articulului precedinte, un asemine stipendiu nu se va pute funda de catu prin lege speciale, data în cunoscinta de causa. 332. Pentru tote stipendiele ce voru fi a se dă în urmărea articulului 330, se va ține concursu, în casu candu se voru presenta mai mulți aspiranți la acelasu locu
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
terminatu studiele în timpulu mărginitu, Ministerulu, în consiliulu permaninte, vă pute sa'i prolunge terminulu după împrejurări, fără însă ca acesta prolungare să treca peste duoi ani. 338. Particularii, precumu și municipalitățile și ver ce alte corpuri potu asemenea să fundeze stipendie în favorea desvoltarii instrucțiunii. În casu candu aceștia voru voi a încredință gubernului asemeni fonduri, priimirea loru se va face printr'o lege. 339. Stipendiele fundate în virtutea art. precedinte, se voru întrebuința după voința espresa a fundatoriloru, iar în
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
338. Particularii, precumu și municipalitățile și ver ce alte corpuri potu asemenea să fundeze stipendie în favorea desvoltarii instrucțiunii. În casu candu aceștia voru voi a încredință gubernului asemeni fonduri, priimirea loru se va face printr'o lege. 339. Stipendiele fundate în virtutea art. precedinte, se voru întrebuința după voința espresa a fundatoriloru, iar în lipsă, după regulele întocmite pentru stipendiele Statului. 340. Aceste stipendie voru purta numele fundatoriloru loru, si se va face mențiune de densele în statistică anuale a scoleloru
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
la dispozițiile prezenței Convenții va expune pe contravenient, în țară în care infracțiunea a fost comisă, la sancțiunile prevăzute de legislația acestei țări. Articolul 37 Prevederile prezenței Convenții nu împiedică nici aplicarea restricțiilor și controlului derivînd din reglementarea națională și fundate pe considerațiuni de moralitate publică, securitate publică, igienă sau sănătate publică sau pe considerațiuni de ordin veterinar sau fitopatologic, nici perceperea de sume datorate pe baza acestor reglementări. Articolul 38 Nici o dispoziție a prezentei Convenții nu exclude dreptul pentru Părțile
CONVENŢIE VAMALĂ din 15 ianuarie 1959 referitoare la tranSportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR (Convenţia TIR) *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125465_a_126794]
-
putea să se rezume nicidecum la precizarea dogmatică, căci ar fi fost o formă lipsită de conținut. Ceea ce este prin și dincolo de dogmă este un act personal al cărui conținut are dimensiunea unicității și irepetabilului. Filosofia bizantină a fost solid fundată pe o antropologie ce descria omul în termenii persoanei, ori această dimensiune personală presupune unicitatea radicală a experienței și trăirii. Nimeni nu își propunea să copie deși mereu imita. Acesta este poate paradoxul cel mai acut sub care se desfășura
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
piele”, sau cu o altă traducere ”tunică de piele”, au preocupat filosofia și spiritualitatea bizantină din vremea primelor sale articulări și până în vremea secolelor XIV-XV, care au consemnat atât apogeul cât și apusul său. Pe măsură ce meditația asupra sintagmei se apro¬funda odată cu trecerea vremii, rezultatele au fost spectacu¬loase, căci s-a conturat o adevărată filosofie, o meditație ce va duce la articularea unei originale antropologii. Cei implicați în cercetarea statutului ființării umane de după cădere au fost mai cu seamă oameni
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
semnat de Președintele României. ... Articolul 3 (1) Însemnul semnului onorific este o piesă ovala, care are câmpul fin granulat și care are marginal o cunună din frunze de laur la stânga și frunze de stejar la dreapta, legate jos cu o funda. ... (2) Pe avers este aplicat numărul cu cifre latine "XV", "XX" sau "XXV", în funcție de numărul anilor de activitate pentru care se acordă. ... (3) Pe revers este aplicat vulturul cruciat, care ține în gheare spadă și sceptrul și are pe piept
ORDONANTA nr. 104 din 31 august 2000 privind Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru ofiţeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130212_a_131541]
-
tombac, având înălțimea de 35 mm și lățimea de 31 mm, cu bordura ușor reliefata; la margini este stanțata, în relief ușor, o cunună deschisă, din frunze de laur la stânga și frunze de stejar la dreapta, legate jos cu o funda, lățimea cununei fiind de 4 mm. ... (2) Pe avers, suprapunând parțial cunună, este redata în partea superioară a câmpului o cruce de Malta, cu brațele de 24 mm, având un medalion central cu diametrul de 12 mm; în medalion este
REGULAMENT din 31 august 2000 privind conferirea şi descrierea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru maiştri militari şi subofiteri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130215_a_131544]
-
3 (1) Însemnul semnului onorific este o piesă ovala, confecționata din tombac, având bordura ușor ridicată; marginal are stanțata, în relief ușor, o cunună din frunze de laur la stânga și din frunze de stejar la dreapta, legate jos cu o funda. ... (2) Pe avers este redat, suprapunând parțial cunună, conturul unei cruci de Malta cu un medalion circular central în care se află înscris numărul cu cifre latine "XV", "XX" sau "XXV", în funcție de numărul anilor de activitate pentru care se acordă
ORDONANTA nr. 105 din 31 august 2000 privind Semnul onorific În Serviciul Armatei pentru maiştri militari şi subofiteri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130214_a_131543]
-
lățimea de 31 mm, care are câmpul fin granulat. Marginal este aplicată, atât pe avers, cât și pe revers, o cunună aurita, deschisă, în relief, având frunze de laur la stânga și frunze de stejar la dreapta, legate jos cu o funda; lățimea frunzei este de 6 mm. ... (2) Pe avers este aplicat numărul cu cifre latine aurite: "XV", "XX" sau "XXV"; înălțimea cifrelor este de 8 mm. ... (3) Pe revers este aplicat vulturul cruciat, care ține în gheare spadă și sceptrul
REGULAMENT din 31 august 2000 privind conferirea şi descrierea Semnului onorific În Serviciul Armatei pentru ofiţeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130213_a_131542]
-
anii: "1864", "1872", 1940" și "2000", reprezentând date istorice privind Ordinul Virtutea Militară. ... (5) Însemnul este surmontat de o semicunună formată dintr-o ramură de stejar la stânga și una de laur la dreapta, legate în partea de jos cu o funda; lățimea exterioară a semicununii este de 30 mm, iar înălțimea de 24 mm. ... (6) Însemnul pentru militari are între brațele crucii o cunună circulară din frunze de stejar, lata de 5 mm, emailata verde deschis. ... (7) Însemnul pentru doamne, personal
LEGE nr. 459 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Militară şi Medalia Virtutea Militară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143741_a_145070]
-
de vârful brațelor și are o lățime de 5,5 mm. ... (4) Însemnul este surmontat de o cunună deschisă formată dintr-o ramură de stejar la stânga și o ramură de laur la dreapta, legate în partea de jos cu o funda; ea are lățimea exterioară de 35 mm și înălțimea de 30 mm. Un inel plat, lat de 4 mm și înalt de 30 mm, este petrecut prin bară ce unește capetele deschise ale cununii. ... (5) Panglică este lata de 45
LEGE nr. 459 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Militară şi Medalia Virtutea Militară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143741_a_145070]
-
brațul orizontal este scris "VIRTUTEA AERONAUTICĂ", cu litere albe, înalte de 3 mm. ... (4) Însemnul este surmontat de o semicunună formată dintr-o ramură de stejar la stânga și una de laur la dreapta, legate în partea de jos cu o funda; lățimea exterioară a semicununii este de 30 mm, iar înălțimea de 24 mm. ... (5) Însemnul pentru militari are între brațele crucii o cunună ovala deschisă, din frunze de laur, emailate verde închis, cu lățimea de 4 mm. ... (6) Însemnul pentru
LEGE nr. 460 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Aeronautica şi Medalia Virtutea Aeronautica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143785_a_145114]
-
emailate verde închis, dintre brațele crucii, are lățimea de 5 mm. ... (4) Însemnul este surmontat de o cunună deschisă formată dintr-o ramură de stejar la stânga și o ramură de laur la dreapta, legate în partea de jos cu o funda; aceasta are lățimea exterioară de 35 mm și înălțimea de 30 mm. Un inel plat, lat de 4 mm și înalt de 30 mm, este petrecut prin bară ce unește capetele deschise ale cununii. ... (5) Panglică este lata de 45
LEGE nr. 460 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Aeronautica şi Medalia Virtutea Aeronautica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143785_a_145114]
-
brațul orizontal este scris VIRTUTEA MARITIMĂ" cu litere albe, înalte de 3 mm. ... (4) Însemnul este surmontat de o semicunună formată dintr-o ramură de stejar la stânga și una de laur la dreapta, legate în partea de jos cu o funda; lățimea exterioară a semicununii este de 30 mm, iar înălțimea de 24 mm. ... (5) Însemnul pentru militari are între brațele crucii o cunună ovala deschisă, din frunze de laur, emailate verde închis, cu lățimea de 4 mm. ... (6) Însemnul pentru
LEGE nr. 461 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Maritima şi Medalia Virtutea Maritima. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143790_a_145119]
-
emailata verde închis, dintre brațele crucii are lățimea de 5 mm. ... (4) Însemnul este surmontat de o cunună deschisă formată dintr-o ramură de stejar la stânga și o ramură de laur la dreapta, legate în partea de jos cu o funda; aceasta are lățimea exterioară de 35 mm și înălțimea de 30 mm. Un inel plat, lat de 4 mm și înalt de 30 mm, este petrecut prin bară ce unește capetele deschise ale cununii. ... (5) Panglică este lata de 45
LEGE nr. 461 din 9 iulie 2002 privind Ordinul Virtutea Maritima şi Medalia Virtutea Maritima. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143790_a_145119]
-
al dezvoltării și doar în subsidiar prin măsuri de securitate socială. Ca atare, nu este întâmplător că sărăcia nu a reprezentat în sine o prioritate a regimului socialist. Ea urma să fie absorbita, în măsura în care există, de procesul unei dezvoltări social-economice fundate pe principiile socialiste. Dacă în primele decenii socialismul a reușit să producă o anumita prosperitate destul de echitabil distribuită, în ultimul deceniu eșecul modelului socialist ceaușist a reimpins masiv populația în sărăcie și disperare. Tranziția a fost însoțită de o explozie
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
de 574 la bază. Volumul total de umplutură a barajului este de 10,285 mil. mc., din care 6,422 mil. mc. anrocamente și 1,127 mil mc. argilă aflată în nucleul barajului. Prismele de anrocamente ale barajului au fost fundate pe roca de bază - cu excepția zonei de albie unde s-a fundat pe balastul existent. În zona nucleului s-au executat injecții pe adâncimi cuprinse între 6 și 12 m, în vederea consolidării rocii de fundare. Voalul de etanșare s-a
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
10,285 mil. mc., din care 6,422 mil. mc. anrocamente și 1,127 mil mc. argilă aflată în nucleul barajului. Prismele de anrocamente ale barajului au fost fundate pe roca de bază - cu excepția zonei de albie unde s-a fundat pe balastul existent. În zona nucleului s-au executat injecții pe adâncimi cuprinse între 6 și 12 m, în vederea consolidării rocii de fundare. Voalul de etanșare s-a constituit prin două șiruri principale de foraje verticale injectate, având adâncimi între
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
de energie electrică în centrala Clăbucet. Lacul de acumulare este situat în depresiunea dintre masivele Iezer Păpușa, Făgăraș și Piatra Craiului, preluând apele de pe o zonă hidrografică de 103 kmp situată la o altitudine de 1700 m. Barajul a fost fundat pe roca de bază alcătuită din șisturi cristaline. Are înalțimea de 105 m, lungime și lățimea la coronament de 300 m respectiv 10 m, lățimea la bază de 360 m, înclinarea taluzului în amonte și aval de 1:1,7
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]